1,575 matches
-
-și îndărătnic scopul printr-o muncă fără răgaz sau odihnă până la victoria asupra cuvântului impropriu, Ș. Foarță zboară totodată avântat, sprințar dar lin, cu ușurința și forța unui vultur fără frică sau inhibiții, în țara visată a minunățiilor cuvântului trăznit, imaginativ, chiar aiurit, fantasmagoric, dar fără cusur, înmiit convingător, drag iubitorilor vorbirii cu șart. Jucăuș și provocator, traducătorul mai adaugă, din inițiativă voluntar asumată, ici un provincialism, colo un barbarism, un arhaism, o vorbă născocită sau o formă gramaticală din Țara
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
de compilație greatest-hits. Pe fondul unei febril-carnasiere existențe corporatiste, unde într-un Berlin vag conturat, avem înfruntarea homerică dintre maestru și discipol, dintre blonda aparent extrovertită, lipsită de scrupule și clasic perversă, Christine (Rachel McAdams), și bruneta introvertită, ambițioasă și imaginativă, Isabelle (Noomi Rapace). Christine întreține o serie de animale domesticite printre care și Dirk (Paul Anderson) pe care-l are la mână cu o deturnare de fonduri, însă vizibil, noua jucărie care-i procură satisfacții este protejata ei, Isabelle. De
Domnișoara Christina și domnișoara Isabelle by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3328_a_4653]
-
menține totuși o legătură cu realitatea, și aceasta constituie o trăsătură specifică literaturii spaniole în general și ismelor spaniole în special, de la dadaism, la suprarealism, până la creaționism și ultraism. În opera avangardistă a lui RAMÓN, formele irealiste sau iraționale, zborul imaginativ și fantezia fără frontiere, refuzul normalității, până la alunecarea în absurd nu exclud prezența unei realități concrete, obiectuale și cotidiene, cu lucrurile ei mărunte, kitsch sau pitorești, care este întotdeauna contemplată dintr-o perspectivă insolită. Proza de factură suprarealistă de dificilă
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
asupra creației literare, care conduce la scriitura narcisistă. Peregrinările și jocurile identitare ale naratorului protagonist (doctorul Pasavento, alteregoul lui Vila-Matas), într-un spațiu ambiguu, la „frontiera” dintre realitate și irealitate, transpun metaforic ideea dispariției autorului. Printr-un joc intertextual și imaginativ, doctorul Pasavento creează un spațiu livresc, al operelor altor autori din literatura universală, care reflectă textul pe care îl citim, pe măsură ce îl „ face” un autor dispus să dispară prin și în scriitură. Iată un exemplu: la un moment dat, reflectând
Scriitura narcisistă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3677_a_5002]
-
Mircea Martin pornește în analiza pe care o propune de la ideea că o dată cu Ziua de dinainte se produce o modificare de nivel în substanța poeziei lui Liviu Georgescu. Un salt de la poezia ca limbaj aproape necontrolat, semn al unui flux imaginativ căruia nu i se pun opreliști, la poezia care se coagulează în jurul unui sens. Iată: „Amalgamările de planuri și aglutinările de imagini disparate nu lipsesc nici acum, dar ceea ce se remarcă, în comparație cu cărțile anterioare, este, indubitabil, o sedimentare, o limpezire
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
irezistibil, și tragism, și absurd, și fabulație distopică, și radiografie de moravuri... Dar, în primul rînd, pare a fi vrut să ofere o hologramă a mentalului comunist, prins într-o poveste „nemaivăzută”. În realitate, dincolo de suspans-ul real, de frenezia imaginativă și de cîteva idei de efect (strategia șobolanilor, „blocul exterminator” menit reeducării - replică la imaginea blocului din prozele lui Petru Cimpoieșu și Dan Lungu, scena fecundării oii de lemn ca satiră a sexualității ș.a.), Aventurile unui gentleman bolșeviceste un eșec
Elucubrații din blocul comunist by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3651_a_4976]
-
amprenta pe modul nostru de a interpreta faptul istoric. Iar din acest punct de vedere, trebuie să arăt că între cercetătoarea Mioara Cremene și poeta cu același nume funcționează o simbioză perfectă: autoarea reușește să îmbine demersul documentarist cu actul imaginativ, iritând firește spiritele dogmatice, dar dându-le satisfacție celor care consideră că nu doar rațiunea, ci și imagina- ția constituie o formă viabilă de cunoaș tere.
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
la Colegiul St. Godric din Londra. A dobîndit recunoașterea internațională odată cu apariția primului său roman, Colecționarul (1963), care a avut un mare succes la public și s-a bucurat de elogiile criticii, Fowles fiind considerat un scriitor cu o forță imaginativă și inovatoare excepțională, reputație pe care au confirmat- o următoarele sale romane: Magicianul (1965; ediție revizuită în 1977), Iubita locotenentului francez (1969), Daniel Martin (1977), Mantisa (1982), Omida (1985). Patru dintre cărțile sale (Magicianul, Colecționarul, Iubita locotenentului francez și Turnul
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
la Oxford, și ținut fără întrerupere mai bine de o jumătate de secol. Scrise într-un stil de o franchețe dezarmantă, acestea invită cititorul la o incursiune în viața cotidiană și în mecanismele complexe ale minții unuia dintre cei mai imaginativi și inovatori scriitori ai secolului XX, oferind o privire de ansamblu asupra evoluției sale creatoare. Volumul cuprinde însemnări despre experiențele din anii petrecuți ca profesor în Franța și apoi pe insula grecească Spetses, despre relația amoroasă cu o femeie măritată
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
înțeleasă ca stare de grație a poeziei, dincolo de orice orgoliu cu care este natural investit poetul, acest perpetuu „prea cumsecade lucrător cu ziua”. La el, forța vine și din retragerea expresiei belicoase în favoarea unei abia șoptite rugăciuni, a unei contorsionări imaginative, așa cum iedera înlănțuie înfrumusețându-l trunchiul unui copac uscat. Oare, doar „înfrumusețându-l”? Zona imprecativă odată părăsită (reminiscențe ale agon-ului profesat în volumul anterior mai pâlpâie uneori, în special în capitolul Afaceri biografice), Jurebie redevine caligraful acut al unei noi
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
Piante Niculae. În cele 45 de minute de dans din Body of Grace, cele două interprete au dansat cu dăruire și fervoare cât toată breasla dansatorilor români contemporani la un loc. Mișcarea, pornită din străfundurile ființei fiecăreia și extrem de bogată imaginativ, putea fi comparată doar cu risipa de mișcare a dansatoarelor lui Christoph Winkler. Din păcate, au avut două finaluri, ceea ce nu a fost în avantajul compoziției de ansamblu, lăsând impresia că setea de dans le-a făcut să nu se
eXplore dance festival edi]ia a VIII-a by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3017_a_4342]
-
două zone ale spiritualității europene proprii secolelor XIX și XX; anume Romantismul german de la Schumann la Wagner, acesta din urmă trecut prin viziunea lui Liszt, și, pe de altă parte, parcursul muzicii franceze de la geniul lui Debussy la eleganța salonardă, imaginativă, a muzicii lui Francis Poulenc. Atât Sobrino cât și Licareț sunt muzicieni ce dețin experiența cântului cameral, dețin experiența rostirilor intime în teritoriul fabulos al muzicii germane romantice. Piesele-Fantezii de Schumann pentru clarinet și pian, cele șapte piese Fantezii pentru
Tezaur muzical cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/3036_a_4361]
-
sătul și tihnit// prin orășelul de pe malul stîng/ al apei aproape curgătoare, presărînd/ pe urmele lui vagi hîrtii sclipitoare”, fiind totodată „stăpîn/ pe coada vacii nebune,// pe ștampila primăriei/ și pe destinul meu -/ doar atît” (Neica nimeni). Autoarea are puterea imaginativă de a-și abandona „exilul” de-o viață, evadînd „pentru douăzeci/ și patru de ceasuri/ de pe malul stîng al Jiului,/ din uterul cețos/ al orașului Craiova” (3 iulie). Unde? Într-un univers de miraj exotic cum o trenă sclipitoare a
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
bucate. Nu la urmă, pattern-ul fiind iterat și în trama din Regele Lear, protagonista shakespeariană calchiind nu doar modelul comportamental și psihologic din basmele românești, dar și relatările privitoare la fetele lui Ler împărat. Analizând nu atât „neașteptata sărăcie” imaginativă, cum definea folcloristul Moses Gaster arhetipalitatea unui motiv, cât inovațiile lui, devierile de la paradigmă, amprenta unică pe care o lasă etnotonusul fiecărui popor asupra unui motiv, vom putea da de sursa acestei scheme narative. Așa de exemplu, un amănunt care
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
presupune în subtext o critică (neangajată) a gândirii dezvră jite, o jungiană restabilire în drepturi a „umbrei”. Les antiutopies classiques (2012) urmărește felul în care, după critica teologică renascentistă, raționalismul cartezian și empirismul englez dau „lovituri fatale” gândirii vrăjite, facultății imaginative și fanteziei utopice. „Obiectele” acestei gândiri, practic spațiile proiectate de ea ca locuri ideale posibile pe harta lumii noastre devin „neverosimile”, „centrii” magici ai mapamondului sunt progresiv „ocultați”, până când „transcendenț a” acestor locuri devine „vidă”, în contra-utopiile de secol XVIII
O utopie atinsă: un cercetător român, acasă, în Europa by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3005_a_4330]
-
autori euforizați de ei înșiși, dar spre utilitatea certă a celor ce vor încerca să fixeze epoca în curs în rame diacronice: ,Stratan nu s-a născut din spuma textualismului (deși e un virtuoz al imperfectualităților)" și nici din abandonul imaginativului în notația realistă; el s-a ivit mai degrabă la intersecția unei vocații plastice stănesciene cu exuberanța ludică dimoviană.(...) Dar seducțiile centrifuge au fost geometrizate de un al treilea - și el decisiv - impuls, cel venit dinspre algebra barbiană a viziunii
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
revenire. Urmarea eclipsării cuvîntului este neglijarea felului în care folosim cuvintele: vorbim urît și fantasmăm frumos. Reveriile noastre sînt mirabile, de o frumusețe nespusă, atîta doar că putința noastră de a le exprima e jalnică. Cum s-ar spune, bogăția imaginativă a minții noastre este însoțită de o sărăcire a expresiei mergînd pînă la penuria lexicală de tip onomatopeic. Ne exprimăm în semnale și ne facem înțeleși prin prescurtări verbale. Schimbăm sunete și emitem zgomote. Și culmea este că ne înțelegem
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
frâu liber resentimentelor. Nu știu să existe însemnări memorialistice, cât de cât substanțiale, privitoare la Ion Frunzetti. De aceea nu se cunoaște public nimic despre rolul pe care l-a jucat în activitatea și scrisul său fantezia: era un mare imaginativ, pentru care realitatea îi oferea un câmp nelimitat de distorsiune și răstălmăciri, un vast teritoriu de a lua lucrurile altfel decât le impunea firescul lor și de a jongla cu ele, nu lipsit uneori de haz, dar un haz adesea
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
iar acest lucru l-a inclus generațional și în frământările specifice poeziei spaniole postbelice. Publicarea volumului de Opere complete în 1987 a permis o cunoaștere mai clară a scrierilor sale atât de variate, în special proza jurnalistică și eseistică, la fel de imaginativă, creatoare și poetică pe cât s-au dovedit volumele lui de versuri, marcată de sclipiri verbale și de o filozofie profundă. Unul dintre aceste texte, considerate clasice în tradiția spaniolă, este celebrul El hombre en función del paisaje / Omul în funcție de peisaj
Centenar Pedro García Cabrera by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11171_a_12496]
-
Din pudoare sau poate dintr-o internă determinare, ea e lenevos-sceptică, avînd însă grijă a-și atenua cruzimea printr-o deschidere fantastă, printr-o alunecare în imaginar. Prezumata angoasă e absorbită de sarcasm iar sarcasmul e preluat de fluxul energiei imaginative: Fără iubire sînt numai bun/ să crească din mine absența un arbore fastuos,/ mlădiu, pînă la cer./ - Ca din inima morților?/ - Ca din inima morților! Acolo, sus/ pe ramul de vîrf te legeni tu goală, în brațe cu oul primordial
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
e una din rarele pase lirice ale exegetului, un ochi scăpat mai larg într-o țesătură critică strânsă. Marele Alpha are rigoarea hermeneutică a studiului literar (fără să-și propună a fi o monografie în toată puterea cuvântului) și libertățile imaginative ale eseului, pendularea autorului între cele două încadrări arătând că opul său nu se înscrie, cu totul, în nici una dintre ele. Originalitatea ipotezelor avansate, noutatea pistelor de lectură pe care criticul le propune, se sprijină pe o parte a creației
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
Book Company, Inc., New York, 1959; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). Conform teoriei lui P. Maucorps și R. Bassoul, empatia nu este nici cunoaștere deductiva abstractă și nici intuiție impresionista, ci o intenție cognitivă, o voință participativa, un efort imaginativ, o tentativă de anticipare vizând înțelegerea ,,eului” altuia, o previziune a potențialelor sale, fără însă a deveni o fuziune afectiva de tipul identificării emoționale totale (P. Maucorps, R. Bassoul, Empathies et connaissance d’autrui, Éditions du CNRS, Paris, 1960; apud
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mai vie. îi place să transpună în lucrările ei, melancoliile, dar și năzuințele, amintirile dar și realitatea prezentă. îi place să simtă textura culorilor, muzicalitatea și ritmicitatea lor. Arta ei angajează un stil expresionist-impulsionist ce se poate încadra în frontiera imaginativa plecând de la figurativ pană la abstract. Fiecare piesă spune o poveste unică, reprezintă o redare vizuală a evenimente atât reale cât și imaginare.... Găsim în tehnica ei o mulțime de simboluri preluate din arta brâncușiana cât și din cultura universală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
relație ontologica. Poemul o sugerează cu subtilitate. Trecerea de la un plan la altul, o întâlnim mereu în poemele cărții. Volutele de la real, la oniric de la la ironia acută la mitologie, fac nota specifică scrisului autoarei în discuție. Un vers alert, imaginativ, expresiv și plin de sensuri . Trebuie să fac o mică precizare și referitor la titlurile poemelor discutate. Cel al primei poezii a fost conectat la un punct terestru, geografic, la a doua poezie este iluzoriu, ușor misterios. De remarcat apoi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și cunoscut românilor! Redau mai jos un fragment din corespondența respectivă: „Emisarul, un bărbat de cam 65 de ani, se numește Winifried Blach, arată foarte puțin nemțește, iar comportamentul nu aduce cu acela obișnuit pe Valea Rinului; harnic, dinamic, întreprinzător, imaginativ. Drama vieții lui a fost, însă, neputința de a-și da seama cine este... Nemții îi spuneau că, deși neamț, nu pare a fi de-al lor, iar intuiția îi spunea că au dreptate, fără să-și explice din ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]