338 matches
-
încearcă să-l semnifice nu lasă să se epuizeze prin asemenea referințe la concret 10. Mircea Eliade vorbește de o multitudine de imagini care sunt plurivalente prin structura lor. Dimensiunea simbolică a imaginilor dobândește marca unică a coincidentiei oppositorum, când imago și simbolul devin un modus vivendi pentru diverse teologii și metafizici. Percepția simbolică a imaginilor nu este decât o operație subiectivă, iar configurația simbolică decât o supraabundență ficțională. Dacă plecăm de la presupoziția că simbolizarea este o manifestare primordială a psihismului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
asimilată unei supraabundențe a reprezentărilor. 2. Imaginea speculară Analiza psihanalitică înțelege stadiul oglinzii "ca o identificare", în sensul propriu al termenului: metamorfoza produsă de subiect când acesta își asumă o imagine al cărei efect este indicat de folosirea termenului de imago. Asumarea imaginii sale speculare de către ființă implică un caz exemplar: manifestarea matricii simbolice în care "eul se precipită într-o formă primordială, înainte de a se obiectiva în dialectica celuilalt"12. Imaginea speculară rămâne suportul lumii vizibile. Funcția stadiului oglinzii constituie
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dacă este luat de suflet. Feciorul de împărat blestemat să fie șarpe este găsit de către un moș; pus pe cuptor și hrănit bine, ajunge balaur [Niculiță-Voronca, II]. "Șarpele, după Ivan Evseev, este simbol arhetipal și totalizator, un adevărat model simbolic, imago mundi în concepțiile și în reprezentările arhaice despre univers. Este legat de cele 4 stihii ale naturii: trăiește în pământ sau în apă; veninul său are proprietățile focului celest sau ale celui htonian, iar în ipostaza sa fantastică de șarpe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
imagine, este că, până la sfârșitul antichității, în aria sa semantică se revarsă un vocabular retoric ce o desemnează drept: reprezentare sensibilă, comparație, metaforă − latina adăugând și mai mulți termeni sinonimi: fabula, fictio, figmentum, significatio, similitudo, figura (Wunenburger 18, 58-66). Latinescul imago este utilizat în mod indeterminat, pentru a include forme circumscrise conceptului de reprezentare și procesului de simbolizare: semn, simbol, metaforă, alegorie, emblemă, tip, arhetip etc. sau forme în care există o imagine: sigiliu, efigie, emblemă heraldică, portret etc. Această retorică
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
desfătărilor. O istorie a paradisului. București: Humanitas, 1997. Liniștiți și ocrotiți. Sentimentul de securitate în Occidentul de altădată. Iași: Polirom, 2004. [1989]. Djurić, Ivan. Il crepuscolo di Bisanzio. I tempi di Giovanni VIII Paleologo. Roma: Donzelli, 2009. [1933]. Dobre-Bogdan, Cristina. Imago mortis în cultura română veche (sec. XVII-XIX). București: Ed. Universității din București, 2002. Dolcini, Carlo (coord.). Il pensiero politico dell'età antica e medioevale. Torino: UTET, 2000. Drăgan, Ioan. Nobilimea românească din Transilvania (1440-1514). București: Ed. Enciclopedică, 2000. Drăguț, Vasile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
2.1. Concepția elenistică vs. viziunea iudaică cu privire la istorie / 47 2.2. Istoria lui Israel ca teologie a istoriei / 56 2.3. Teologia clasică a istoriei: Sfântul Apostol Pavel, Sfântul Irineu, Fericitul Augustin, Eusebiu de Cezareea / 67 2.4. De la Imago Dei la Imago Hominis: Bossuet, Vico, Voltaire / 80 2.5. Timpul Marilor Narațiuni (Grand Narratives): Hegel și Marx / 88 2.6. "Răzbunarea zeilor" la fin du siècle: Nietzsche, criticismul istoric, căutarea pesonajului istoric Iisus / 94 2.7. "Profeți" contemporani profeți
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
elenistică vs. viziunea iudaică cu privire la istorie / 47 2.2. Istoria lui Israel ca teologie a istoriei / 56 2.3. Teologia clasică a istoriei: Sfântul Apostol Pavel, Sfântul Irineu, Fericitul Augustin, Eusebiu de Cezareea / 67 2.4. De la Imago Dei la Imago Hominis: Bossuet, Vico, Voltaire / 80 2.5. Timpul Marilor Narațiuni (Grand Narratives): Hegel și Marx / 88 2.6. "Răzbunarea zeilor" la fin du siècle: Nietzsche, criticismul istoric, căutarea pesonajului istoric Iisus / 94 2.7. "Profeți" contemporani profeți fără duh: Spengler
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a subliniat autonomia istoriei omenirii ca strădanie de atingere a perfecțiunii umane într-un stat creat de om. Sacramentalizarea statului creat de om și a istoriei omenirii face din gândirea lui primul exemplu de teologie seculară 77. 2.4. De la Imago Dei la Imago Hominis: Bossuet, Vico, Voltaire Biserica și Evul Mediu în general promovaseră o viziune geocentrică asupra cosmosului, dublată de un teocentrism care plasa divinitatea în centrul universului, ca rațiune de a fi a lucrurilor și ființelor. Deși rege
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
istoriei omenirii ca strădanie de atingere a perfecțiunii umane într-un stat creat de om. Sacramentalizarea statului creat de om și a istoriei omenirii face din gândirea lui primul exemplu de teologie seculară 77. 2.4. De la Imago Dei la Imago Hominis: Bossuet, Vico, Voltaire Biserica și Evul Mediu în general promovaseră o viziune geocentrică asupra cosmosului, dublată de un teocentrism care plasa divinitatea în centrul universului, ca rațiune de a fi a lucrurilor și ființelor. Deși rege al lumii văzute
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
că fusese creat spre a-l slăvi pe Dumnezeu, și nu spre propria adulare. Creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu celui necreat, omul era angajat pe parcursul întregii vieți într-un efort continuu de asemănare a chipului dobândit la botez (imago Dei) cu ceea ce devine el în fiecare moment, la fiecare vârstă. Dualismul geocentrism-teocentrism, contestat de Copernic, Bruno și Galilei, începe să se năruie odată cu publicarea de către Nicolaus Copernicus a lucrării De revolutionibus orbium coelestium (1543), care susținea că Soarele, și
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
acum omul se idolatrizează pe sine, confundând chipul lui Dumnezeu din sufletul său cu imaginea trupului său din oglindă. O spoială de mândrie cu privire la capacitățile sale intelectuale, aruncată pe fereastra omului spre realitate, va fi de ajuns pentru a înlocui imago Dei cu imago hominis. Fenomenul nu este nou, ci doar în chip nou. Cum remarca Mironescu, "întreaga istorie, într-un fel, e această luptă: lupta între feluritele chipuri de tăgăduire a realității, a creației a realității metafizice, substratul Realității -, a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
idolatrizează pe sine, confundând chipul lui Dumnezeu din sufletul său cu imaginea trupului său din oglindă. O spoială de mândrie cu privire la capacitățile sale intelectuale, aruncată pe fereastra omului spre realitate, va fi de ajuns pentru a înlocui imago Dei cu imago hominis. Fenomenul nu este nou, ci doar în chip nou. Cum remarca Mironescu, "întreaga istorie, într-un fel, e această luptă: lupta între feluritele chipuri de tăgăduire a realității, a creației a realității metafizice, substratul Realității -, a realității lumii pe
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
sau păgân. El vede cu un ochi al credinței și unul al rațiunii. În consecință, viziunea sa este încețoșată în comparație cu gândirea greacă sau cea biblică"120. Sistemul tradițional de valori se prăbușise, și acesta trebuia înlocuit cu ceva nou, astfel încât imago Dei a fost clasată și înlocuită cu imago hominis. Dumnezeu nu mai are timp pentru lume, și-a întors fața de la ea, crede filozoful german, heraldul postmodernismului. Cum să-și întoarcă fața, când "Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
credinței și unul al rațiunii. În consecință, viziunea sa este încețoșată în comparație cu gândirea greacă sau cea biblică"120. Sistemul tradițional de valori se prăbușise, și acesta trebuia înlocuit cu ceva nou, astfel încât imago Dei a fost clasată și înlocuită cu imago hominis. Dumnezeu nu mai are timp pentru lume, și-a întors fața de la ea, crede filozoful german, heraldul postmodernismului. Cum să-și întoarcă fața, când "Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
1995; 2005). Fenomene extinse de apoptoză se înregistrează în metamorfoza insectelor: în stadiul de nimfă (pupă) are loc histoliza tuturor celulelor larvei, cu excepția unor insule de celule (discuri imaginale) care, supraviețuind și suferind diferențiere celulară complexă, asigură histogeneza organelor adultului (imago) prin procese de citodiferențiere normală. Astfel, organele unei insecte adulte nu reprezintă continuarea organelor corespondente ale larvei. Același proces de apoptoză asigură eliminarea cozii larvei de batracieni anuri sau a embrionului uman, ca și diferențierea degetelor la mâini și la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu un soi de revenire la arhetip. Ritm Și totuși mi-amintesc perfect orice vers pe care l-am scris. În timp ce merg pe țărmul pietros, mă surprind declamându-mi mental poemele, scandându-le meticulos ritmul: Cum subit illius tristissima noctis imago/Qua mihi supremum tempus in urbe fuit ( „Când îmi răsare imaginea tristă a nopții/-n care-am trăit ultimele ore la Roma”.) Trecut Uneori visez cu ochii deschiși în penumbra după-amiezii. Lumina zilei ce apune mă captivează și mă conduce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Tofan, 2007, 88 p. [149] PÎȚU, ANA, Culegere de exerciții gramaticale: clasa I și a II-a, Suceava, Editura George Tofan, 2007, 84 p. [150] POP, MARIA VASILICA; VIDRIGHIN, SIMONA; BUCUȚĂ, DIANA, învață să citești și să scrii corect!, Sibiu, Imago, 2007, 55 p. [151] POPA, ADINA-MARIA, Să scriem corect !: exerciții de vocabular, punctuație, ortografie, Timișoara, Eurostampa, 2007, 89 p. [152] POPA, CATRINEL; POPA, ION; POPA, MARINELA, Limba și literatura română, clasa a VIII-a, semestrul al II-lea: teza cu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a conștiinței universale în care identitatea materiei și spiritului tinde spre absolut. Astfel și în poemul amintit, Miron, homo cogitans, pătrunde tărâmul fermecat concentrând rațiunea și voința întru dorința inițierii. Frumoasa zână, cea care i-ar putea oferi reîntoarcerea spre "imago mundi" impresionează toate simțurile omului din el cu excepția aceea ce descoperă abia acum că este primordial, ințierea pielii care lipsește "Și el brațele-și întinde/ Rumenește și s-aprinde/ Pe când ochii lui o sorb/ Dar nimic în braț nu prinde
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
-l emană conduc la un cerc de eternizare a transmisiei sinaptice. "Imaginația este un fenomen de conștiință, deci interior. Atât staticul pur, cât și mișcarea pură (din punct de vedere estetic) sunt fenomene interioare". Inițierea are loc întotdeauna în acea imago mundi descrisă și de Mircea Eliade, ducând și la realizarea actului creator de către Magister, Mamă, Univers. Ca și nașterea Fiului lui Dumnezeu din femeie, Nichita Stănescu își cere o naștere, știind că aceasta, realizată conștient duce la inițierea unui creier
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
-l emană conduc la un cerc de eternizare a transmisiei sinaptice. Imaginația este un fenomen de conștiință, deci interior. Atât staticul pur, cât și mișcarea pură (din punct de vedere estetic) sunt fenomene interioare. Inițierea are loc întotdeauna în acea "imago mundi" descrisă și de Mircea Eliade, ducând și la realizarea actului creator de către Magister, Mamă, Univers. Ca și nașterea Fiului lui Dumnezeu din femeie, Nichita Stănescu își cere o naștere, știind că aceasta, realizată conștient duce la inițierea unui creier
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
se întâmplă la un poet, unde în mintea fecundă imaginația se împlinește cu zămislirea vieții, în poemele eminesciene, homo cogitans, pătrunde tărâmul fermecat, concentrând rațiunea și voința întru dorința inițierii. Frumoasa zână, cea care i-ar putea oferi reîntoarcerea spre "imago mundi" impresionează toate simțurile omului din el cu excepția aceea ce descoperă abia acum că este primordial, ințierea pielii care lipsește Și el brațele-și întinde/ Rumenește și s-aprinde/ Pe când ochii lui o sorb/ Dar nimic în braț nu prinde
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Zeul celest locuiește pe un munte care se definește și el ca „axa primordială", de unde stăpânește fenomenologia naturală sau supranaturală. La fel, popoarele considerate "primitive" au un "ax central", care le ghidează în manifestările Ontologice. Și timpul poate fi un imago mundi, putând fi remodelat în diverse forme, prin aceasta stabilindu-se sacralitatea sau caracterul profan al lumii. De la Zalmoxis la Genghis-Han"(1970) analizează mai multe legende sau mituri referitoare la jertfă, la populațiile războinice primitive, cunoscutele Mannerbiinde, din care făceau
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Society, Press Sindicate of the University of Cambridge, Londra, 2001 FISCHER, H. DAVID, The Great Wave, Oxford University Press, New York, Oxford, 1966 FONER, ERIC, The New American History, Temple University Press, Philadelphia, 1990 FREI, A. MARTIN, Utopie și Realitate, Editura Imago, Sibiu, 2005 FRIEDMAN, MILTON, "Inflation and Unemployment", în The Journal of Political Economy, published by Chicago Journal (The University of Chicago Press), Chicago, vol. 85, nr. 3, 1977 (vezi și: http://www.jstor.org/stable/1830192) FUSSELL, PAUL, Class-A
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
tipar: 2011 • Apărut: 2011 • Format (165 × 235) mm. Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 700469 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Dr. Martin A. Frei, Utopie și Realitate, Editura Imago, Sibiu, 2005, p. 19. 2 Vezi "Adnotările" din acest volum, despre teoria "distructiv-creativă" (p. 267-268). 3 Prof. Dr. N. S. Stănescu, Economia românească, de la ficțiune la realitate, Editura Humanitas, București, 1991, p. 17. 4 Dr. Ravi Batra, profesor de Științe
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
asemenea, "Fereastra Cerului". Tibetanii numesc deschiderea din acoperișul caselor lor "Soarta Cerului" sau "Poarta Cerului". Simbolismul cosmologic al locuinței este atestat la un mare număr de societăți primitive, în chip mai mult sau mai puțin manifest, locuința este considerată o imago mundi. Întrucât găsim exemple la toate nivelurile de cultură, nu vedem de ce primii oameni neolitici din Orientul Apropiat ar fi făcut excepție, cu atât mai mult cu cât în această regiune simbolismul cosmologic al arhitecturii va cunoaște cea mai bogată
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]