248 matches
-
creativității teatrale. Piesă de propagandă, Cântecul libertății este o armă pe care scriitorul o pune în mâinile luptătorilor pașnici pentru pace mondială. În plină încleștarea coreeană, Baranga întinde o punte între oamenii onești ai Americii de Nord și tinerii din România. Războiul imagologic se poartă pe scena de teatru, acolo unde personajele acționează în acord cu logica teologiei staliniste. Lipsite de carnație psihologică, ele ilustrează, dialectic, ipostazele discursive pe care PMR le diseminează. Căci festivalul tineretului are loc într-o Românie populară ce
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a căror existență este împinsă în infern. Ei sunt detaliul ce se cere eliminat din marea carte a facerii lumii. Aurel Baranga apără și ilustrează modul comunist de a fi al libertății. Soldat devotat și conștient al PMR în bătălia imagologică cu "imperialismul", el ambiționează să traducă, în improvizația sa dramatică, generozitatea și optimismul pe care oamenii de bună credință le asociază cu acest Festival al luminii. Textul său coboară până în bolgiile infernului capitalist, în Statele Unite, pentru a face să lumineze
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Coreea. Departe de a fi "roșu", el este martorul unei epifanii. Prizonieratul din Coreea devine, în lectura partinică a lui Aurel Baranga, un episod generator de optimism. Asemeni lui Wilfred Burchett, scriitorul din RPR participă la o operațiune de inocentare imagologică. Noua viziune a lui Hull traduce impasul politicii aventuriste americane. Teroarea este atributul "reacțiunii". Lagărul coreean își primește cu drag prizonierii, mai cu seamă atunci când aceștia recunosc existența infernalelor planuri de război biologic. Schema lui Baranga are un aer de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
apariția unui val de literatură feminină demnă de a fi luată în seamă, dar și valorile din teatru, muzică, edituri, arte plastice etc., impresiile sale publicate de-a lungul mai multor foiletoane, având darul de a fi produs un impact imagologic de reală notorietate. În mod nedrept este neglijată în acest sector activitatea de mediator de cultură fineză a lui Aurel George Stino, ziarist bucovinean cu vechi state de serviciu, care în anii 1935-1938 și-a concentrat atenția asupra spațiului finlandez
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
apare și se manifestă în situații de stres, insatisfacție afectivă, anxietate, culpabilitate, expectanțe exagerate ale părinților, prezența unor tulburări de limbaj etc. Perceperea și judecarea persoanei după prezența semnelor, ticurilor, simptomelor și stărilor corporale ne conduc spre o veritabilă semiologie imagologică a corpului cu multiple aspecte. Din păcate, anumite trăsături structurale ale corpului sunt interpretate ca semne sau ca stigmate în evaluarea unei persoane. Se pleacă uneori de la judecarea corpului în termeni de frumos sau urât, sănătos sau bolnav, bine proporționat
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de raporturile Ortodoxiei cu celelalte culte. Demersul de decelare a trăsăturilor esențiale ale "creștinismului românesc" se poate realiza, în concepția lui Simion Mehedinți, fie printr-un recurs analitic la matricea identitară, folclorul național, fie prin, ceea ce am numi astăzi, perspectiva imagologică, aceea a oglindirii în ochii străinilor a viziunii religioase a poporului român. Autorul pleacă de la presupoziția corectă a existenței în spațiul românesc a celor două ramuri esențiale ale creștinismului: Ortodoxia și Catolicismul la care se adaugă luteranismul, deși am prefera
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sufletul pelerinului și reper de liniște și stabilitate. Pentru acest motiv s-a considerat că discuția despre paginile dedicate spațiului românesc trebuie să aibă un loc aparte în analiza noastră. În plus, aceste pagini oferă un excelent material de studiu imagologic, dat fiind că lumea monahală muntenească de la acea vreme este descoperită prin ochii străinului de neam și limbă, apropiată și asimilată printr-un continuu proces de mediere, în care distanța între două realități culturale este progresiv micșorată, până la absorbția completă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
173. footnote> Acest drum peste munte, care duce la o vale între alți munți, vale mărginită de poieni mici și frumoase, care oferă destulă ocrotire pentru mici culturi de fructe și legume și un trai în siguranță, este un clișeu imagologic, un fragment de discurs imagotipic, ce va reveni secvențial în toate memoriile legate de parcursul său românesc. Ostrovului prezent în paginile dedicate peregrinărilor sale ucrainiene, ostrov plasat în râuri tumultoase și înconjurat de pericol din toate părțile, îi corespunde, valea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
până la granițele cele mai îndepărtate ale memoriei. Nu ne putem abține însă să nu recontextualizăm imaginea, dat fiind că ne aflăm în via unui schit, iar via este din cele mai vechi timpuri creștine un element foarte important în hermeneutica imagologică religioasă; putem spune, că undeva în subsidiarul textului, există și o lectură imagologică purtătoare de valențe creștine, în care abundența rodului viei duce cu gândul la o viață spirituală bogată și o trăire religioasă plenară, având loc în interiorul schitului, ca
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
nu recontextualizăm imaginea, dat fiind că ne aflăm în via unui schit, iar via este din cele mai vechi timpuri creștine un element foarte important în hermeneutica imagologică religioasă; putem spune, că undeva în subsidiarul textului, există și o lectură imagologică purtătoare de valențe creștine, în care abundența rodului viei duce cu gândul la o viață spirituală bogată și o trăire religioasă plenară, având loc în interiorul schitului, ca o structură imagotipică repetabilă oriunde, pe teritoriul românesc. Un al treilea interval descriptiv
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
prim contact exploratoriu, până la absorbția completă în elementul alogen. Cronotopul ca indiciu analitic, discursul imagotipic, portretistica convergând către stabilirea unei tipologii a omului profund înduhovnicit, au fost toate mobilizate în identificarea liniilor de forță pe care se stabilește binomul fundamental imagologic în text. Demersul hermeneutic de față nu se pretinde a fi complet și nici nu putea fi astfel, textul „Autobiografiei” lui Paisie Velicikovski fiind un exemplu de operă deschisă, atât la propriu cât și la figurat. La propriu, așa cum am
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
devenirea de sine, rafinarea spirituală, iluminarea, textul suportă oricâte recontextualizări, și multiple grile posibile de lectură, specifice unei vârste a veacurilor sau alteia. Astfel încât, lucrarea de față constituie doar o tentativă de orientare a lectorului în țesătura semantică, structurală și imagologică a operei, și mai presus de orice se dorește o recomandare de lectură, de apropiere, asimilare și relectură a unei cărți pe nedrept uitate... PARTEA A TREIA SCURTE ESEURI PENTRU OAMENI GRĂBIȚI... DESPRE RUȘI ȘI ALTELE... PĂRINTELE SERGHI, UN PERSONAJ
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fi abordată și din punct de vedere traductologic, iar Traducerea ar putea fi redefinită ca o mediere sau negociere a alterității. În felul acesta, pe lângă teoriile funcționaliste, interpretative sau teleologice ale traducerii, și-ar putea face loc și o teorie imagologică a traducerii. Altfel spus, o traductologie imagologică. Urmărind suportul tehnic și instrumentar al celor două științe, descoperim echivalențe și sincronii de desfășurare a analizei, care justifică o dată în plus această apropiere. Se vorbește în Imagologie de cei trei timpi ai
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
traductologic, iar Traducerea ar putea fi redefinită ca o mediere sau negociere a alterității. În felul acesta, pe lângă teoriile funcționaliste, interpretative sau teleologice ale traducerii, și-ar putea face loc și o teorie imagologică a traducerii. Altfel spus, o traductologie imagologică. Urmărind suportul tehnic și instrumentar al celor două științe, descoperim echivalențe și sincronii de desfășurare a analizei, care justifică o dată în plus această apropiere. Se vorbește în Imagologie de cei trei timpi ai descoperirii alterității și anume: CĂUTARE, ATRACȚIE, ADAPTARE
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
traducătorul, în faza deverbalizării conținutului din veșmântul lingvistic pe care i-l oferă textul sursă, se bazează pe stăpânirea perfectă a idiolectului autorului, pe cunoașterea aprofundată a biografiei acestuia și a epocii în care a trăit. Sunt de fapt repere imagologice diacritice, care îi asigură transferul interlingvistic de conținut, împreună cu toate conotațiile, expresia și maniera de scris a autorului. În cea de-a treia etapă a descoperirii alterității, particularitățile Celuilalt, odată înțelese și apropiate, sunt adaptate în mod integrator la structura
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
acesta „cel mai liniștit cu putință” și pe cealaltă parte, traducerea numită anexionistă, asimilantă, naturalizantă sau etnocentrică, în care traducătorul îl face pe scriitor să meargă în întâmpinarea cititorului, lăsându-l pe acesta „cel mai liniștit cu putință.” În termeni imagologici, problema s-ar putea pune foarte ușor în funcție de prioritatea care se dă în textul traducerii Autoimaginii sau Heteroimaginii. În tipul de traducere literală, exotizantă, constructele lingvistice și culturale sunt translatate ca atare dintr-o limbă într-alta, avându-se grijă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
rămas în istoria traductologiei, „Les Belles Infidèles”. Un tip de traducere așadar, în care Heteroimaginea face legea, subțiind până la anulare Autoimaginea existentă în text. Subsumând: Tipuri de Traducere posibile Nivel traductologic: Traducere literală/exotizantă Traducere anexionistă/asimilantă, naturalizantă/etnocentrică Nivel Imagologic: Primează Autoimaginea (autorului asupra propriului Text) Primează Heteroimaginea (receptorului de altă limbă asupra Textului) Un caz particular, desigur, îl reprezintă auto-traducerile. Este cazul unor scriitori celebri precum Panait Istrati, Vladimir Nabokov, Milan Kundera. Autotraducerea este în fapt, text de autor
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
dublul, a te contopi cu el, a i te substitui uneori, a-l presimți, a-l cunoaște, a-l lăsa să te substituie chiar sunt, toate, forme ale obsesiei dublului la Eminescu". Călin Teutișan a construit un sistem de reprezentare imagologică pe ideea oglinzii, ca metaforă a dedublării, în canonul căruia așează cu inteligență speculativă întreaga creație eminesciană, care se dovedește a răspunde perfect acestui nou tip de analiză, probându-și încă o dată modernitatea. De altfel, demersul exegetului e îndreptat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
se dovedește un foarte bun cunoscător al creației eminesciene, el operează cu un instrumentar critic de ultimă oră, în relevarea calităților filosofice ale poeziei și poeticii eminesciene. Fără îndoială e o interpretare de subtilitate, care... face bine, prin tratamentul receptării imagologice, modului de înțelegere și aprofundare a creației eminesciene azi, arătând cum poate fi aceasta un câmp real de investigație, atât ca idee, cât și ca împlinire artistică. CENTRUL ȘI CALEA SPRE EL (Cornel Ungureanu) Într-o Istorie secretă a literaturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
formație germană, el, ca poet modern, "nu putea fi altfel decât în asemănare cu Mallarmé, Rimbaud, Valéry", căci "poezia eminesciană se regăsește la toți marii poeți din secolul XX, dar în doze mici". În această perspectivă analitică, esențialmente comparatistă și imagologică, se așează întregul discurs al lui Paul Iruc, care accentuează:"A vedea în Eminescu doar un poet romantic, idee coroborată cu modelul clasic, ne apare azi o viziune insuficientă". Căci Eminescu este poetul care "se confruntă cu limbajul, cu imaginile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pachet problematic /problematizat, fără a ne slei curiozitatea". Adrian Dinu Rachieru nu își propune să scrie această istorie a eminescologiei, dar oferă câteva repere esențiale de urmărit într-o viitoare posibilă istorie. În acest sens, capitolul " Problema Eminescu" un război imagologic se vrea o "incursiune" tocmai în peisajul interpretării, pornind de la ideea că Eminescu ocupă, oricum am lua-o, o "poziție dominantă în imaginarul colectiv românesc" iar acea sintagmă poet național iritându-i pe mulți dintre cei ce doresc (îndreptățit sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
spiritualizata: ‚, Capul lui Antipa răsucindu-se brusc, împotriva așezării sale, parcă ar privi acum printre picioarele lui larg depărtate, gura i se strâmba, face o tumba(...)” Oglindă are patru simboluri : broască - țestoasă, dragon, pasăre Phoenix, tigru, însemne apotropaice subliniind structura imagologica, posibilă integrare a celui ce se reflectă în viață cosmosului ale cărui energii distilate sunt transmise. Temporalitatea individuală se comprima și se dilată simultan, personajul trăind într-o intemporalitate parțială, punctata de metatemporalitate și de alunecare în pseudo-timpul social. Fiecare
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
receptat evreul de către populația autohtonă. O carte interesantă de imagologie etnică este Popa și ovreiul, scrisă de un anonim și publicată la Craiova În 1898. Este de fapt o broșură de 32 de pagini, care conține un fel de „dispută imagologică” Între un preot creștin și un negustor evreu, ambii din nordul Moldovei. Preotul trece În revistă, jenat („iartă-mă dacă zic așa, căci nu vorbesc În numele meu”), o parte dintre viciile pe care românii le pun pe seama evreilor : că se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a murdărit și, ca atare, nu și-a spălat fața Înnegrită de funingine. În schimb, cel curat - văzând chipul murdar al celuilalt - a crezut că este și el murdar și, ca urmare, și-a spălat fața curată. Desigur că ecuația imagologică este una extrem de complicată, cu foarte multe elemente variabile, și ai cărei termeni operează pe mai multe paliere. Miguel de Unamuno spunea că, atunci când Pedro se Întâlnește cu Juan, nu stau de vorbă doar „Pedro cel real” cu „Juan cel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Juan despre el Însuși”, precum și „imaginea lui Pedro despre Juan” cu „imaginea lui Juan despre Pedro” (<endnote id="330"/>). Înlocuind cele două personaje ale parabolei cu evreul și românul, de exemplu, vom Înțelege cât de complexă și multietajată este ecuația imagologică. Am colecționat referiri folclorice, etnologice și iconografice, oricât de umile și de, aparent, neimportante, pentru ca - prin punerea lor Împreună, ca Într-un puzzle - să obțin o imagine cât mai nuanțată, mai completă și mai bine conturată atât a „evreului real
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]