423 matches
-
în -i-e (și nu sunt puține!)20: -algie (*rinalgie), -crație (autocrație, birocrație, tehnocrație), -fagie (*aerofagie, *energofagie), -filie (*pedofilie, *zoofilie), -fobie (aerofobie, *claustrofobie, *demonofobie), -fonie (*cvadrifonie, *francofonie), -gamie (bigamie, poligamie), -grafie (*ecografie, *filmografie, iconografie, *geooceanografie, *holodentografie, *mamografie, *scintigrafie, *serigrafie), -logie (*climatologie, *imagologie, *implantologie, *iridologie, *mediologie, *naratologie, *pneumologie, *profesiologie, *ufologie), -manie (anglomanie, *diplomanie, *eclipsomanie), -metrie (*izometrie, *oscilometrie), -patie (angiopatie, *mateopatie), -plastie (rinoplastie), -scopie (radioscopie), -terapie (electromecanoterapie, electromasoterapie*, mezoterapie*), -termie (*silicotermie), -tomie (splenectomie) etc. Cele mai multe sunt preluate ca atare, dar câteva sunt create pe
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Lucia Berdan, Lucia Cireș, I. H. Ciubotaru, Algeria Simota, Rodica Șuiu, Silvia Ciubotaru, Gh. Hrimiuc-Toporaș, Victor Durnea, Andrei Corbea, Ioan Holban, Ofelia Ichim ș.a. Cu studii privind literatura română sau diverse literaturi străine, istoria culturii, istoria mentalităților, cu cercetări de imagologie, genealogie, naratologie ș.a. au colaborat Gavril Istrate, Traian Cantemir, Const. Ciopraga, Eugeniu Sperantia, Theofil Simenschy, Maria Platon, Maria Carpov, Adrian Marino, Al. Husar, Natalia Cantemir, Al. Zub, Liviu Leonte, I. D. Lăudat, N. Crețu, Iulian Popescu, Leonida Maniu, Ion Pop, Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
Universitari: unul dintre cei mai competenți anal-iști ai revistelor universitare fiind, pare-se un renumit psihiatru, operațiunea se putea realiza fără a fi nevoie de solicitare expresă. 74 Din domeniul antropologiei culturale (unde noțiunea întemeiază o ramură de cercetare, Imagologia, noțiunea a devenit un passe-partout pentru o serie de para-științe (în fapt praxiologii dezmințite de viața socială) cum ar fi "politologia", "relațiile publice". Până și cei a căror cultură este fundamentată pe lectura unor publicații de genul "Click" și vizionarea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
la cerea editorului, nu știm dacă a fost cerut consimțământul autorului), astfel încât un text percutant prin tonul polemic (susținut însă de o documentație impecabilă și pe observarea de zi cu zi a vieții de la noi) capătă titlul unui tratat de imagologie (ROMÂNII. Tipologie și mentalități, Editura Humanitas, 1994). Vezi pp. 116-117. 129 Philppe Rappard, op. cit., 229. 130 Eugenia Chenzbraun, Modalități de comunicare în lumea animalelor, București, Editura Științifică, 1973: 81. 131 Scala acestuia era formată din Corect, Supracorect, Hipercorect, Ideal Revoluționar
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
conlocuitoare. Mulți români își imaginează în continuare că toți țiganii sunt „bișnițari”, adică speculanți cu valută sau hoți de cai-putere. Pentru a cunoaște mai bine stereotipurile în care majoritatea românilor se adăpostesc confortabil ne-ar trebui mai multe cărți de imagologie culturală. „Imaginea țiganilor în cultura română” ar putea fi un bun subiect de teză doctorală în antropologie sau literatură. Testul integrării țiganilor în viața publică a României va da, într-un anumit sens, măsura capacităților autohtone de recunoaștere a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958. 7. Cf. Jean Rousset, Le lecteur intime. De Balzac au journal, José Corti, Paris, 1986. 8. Elvira Sorohan, op. cit., p. 94: "...Descrierea Chinei, deși prea puțin originală, e o carte de imagologie despre o țară orientală." CRITICI LA SCENA ROMANULUI DESPRE REPREZENTARE CU G. IBRĂILEANU Măsura intuiției critice și a dispoziției creatoare, în actul interpretării, reprezintă datul fericit sau mai puțin fericit al vocației, promisiunea pentru opera vie, rezistentă la proba timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Prefață de TEODOR DIMA INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuprins Prefață (Teodor Dima) / 7 Introducere / 9 Cap. I. O teorie despre imagine, o teorie despre om / 19 I. 1. Imagine și natură umană / 19 I. 2. Abordări ale imaginii / 45 I. 3. Imagologia / 64 Cap. II. Imaginea între inconștient și conștient / 83 II. 1. Dimensiunea neconștientizată a imaginii / 83 II. 2. Structuri ale imaginii în afara și în interiorul istoriei / 96 II. 3. Imagine și simbol / 117 II. 4. Arhetipul, un silogism incomplet / 127 Cap
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și alteritate / 170 III. 3. Alteritatea ca starea pe care eul nu o poate atinge / 198 Cap. IV. Imagine, reprezentare, stereotip / 205 Concluzii / 261 Summary / 269 Résumé / 278 Bibliografie / 188 Indice de termeni / 303 Indice de nume / 307 Fundamente ale imagologiei Corina Daba-Buzoianu, cadru didactic universitar, doctor în epistemologie, construiește cu structuri și imagini măiestrit alese o nouă arhitectură epistemologică a imaginii, folosind denumirea de imagologie, care mie îmi îndrumă gândul spre acel "imago" al lui Cantemir, o legătură fără legătură
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
269 Résumé / 278 Bibliografie / 188 Indice de termeni / 303 Indice de nume / 307 Fundamente ale imagologiei Corina Daba-Buzoianu, cadru didactic universitar, doctor în epistemologie, construiește cu structuri și imagini măiestrit alese o nouă arhitectură epistemologică a imaginii, folosind denumirea de imagologie, care mie îmi îndrumă gândul spre acel "imago" al lui Cantemir, o legătură fără legătură cu conținutul atât de actual al acestei cărți. Ea este o construcție teoretică proprie care evidențiază putere de selecție și de aprofundare, în care raportul
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acordat fenomenologiei imaginii, sociologice, psihologice, inclusiv ale psihologiei sociale, istorice și literare, mai exact ale literaturii comparate. Toate acestea, așa cum vom vedea în primul capitol, O teorie despre imagine, o teorie despre om, pot fi reunite sub generoasa umbrelă a imagologiei, al cărui caracter interdisciplinar oferă posibilitatea investigării imaginii cu instrumente care depășesc granițele unei singure paradigme. Astfel, morfologia imaginii presupune identificarea legității acesteia și analiza mecanismelor ei, prin intermediul unei investigații interdisciplinare. Lucrarea își propune să descompună imaginea pentru a ajunge
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prinde viață, copia acestuia fiind atât de reală încât se poate considera ca are propria ei existență. De asemenea, primul capitol subliniează importanța abordării interdisciplinare a imaginii propunând o redimensionare a investigației imagologice, cu ajutorul filosofiei, psihologiei sociale și științelor comunicării. Imagologia a debutat în secolul XX cu un studiu de psihologie socială în care era abordată imaginea celuilalt, temă continuată și dezvoltată ulterior de literatura comparată și de istorie, însă, astăzi putem vorbi despre imagologie nu doar în termenii analizei identității
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
filosofiei, psihologiei sociale și științelor comunicării. Imagologia a debutat în secolul XX cu un studiu de psihologie socială în care era abordată imaginea celuilalt, temă continuată și dezvoltată ulterior de literatura comparată și de istorie, însă, astăzi putem vorbi despre imagologie nu doar în termenii analizei identității/alterității, ci și în cei ai filosofiei imaginii și ai studiului mentalității, care ne dă posibilitatea de a înțelege cum și de ce indivizii dintr-o societate gândesc într-un anumit mod, care sunt imaginile
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
le poate avea. Astăzi, prin Gilbert Durand și J. J.Wunenburger, studiul imaginii presupune studiul imaginarului, investigarea memoriei simbolice și a imaginației, imaginea depășind planul reprezentărilor colective și sociale intens investigate de psihologia socială. Așa cum vom vedea în primul capitol, imagologia a debutat în Europa de Vest, unde a continuat să se dezvolte până astăzi. Primele studii de imagologie, deși denumirea a apărut ulterior, pot fi întâlnite în monumentala operă a lui Wilhelm Wundt, unde este acordat un spațiu amplu reprezentărilor pe care
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
investigarea memoriei simbolice și a imaginației, imaginea depășind planul reprezentărilor colective și sociale intens investigate de psihologia socială. Așa cum vom vedea în primul capitol, imagologia a debutat în Europa de Vest, unde a continuat să se dezvolte până astăzi. Primele studii de imagologie, deși denumirea a apărut ulterior, pot fi întâlnite în monumentala operă a lui Wilhelm Wundt, unde este acordat un spațiu amplu reprezentărilor pe care și le formează popoarele între ele, dar și în cadrul Școlii de la Annales, care dezvoltă și acordă
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
un spațiu amplu reprezentărilor pe care și le formează popoarele între ele, dar și în cadrul Școlii de la Annales, care dezvoltă și acordă un rol esențial istoriei mentalităților, domeniu de studiu care începe să dobândească tot mai multă autonomie. Studii de imagologie au apărut și în lucrările editate de Institutul din Le Hâvre, mai exact în revista institutului "Revue de psychologie des peuples", care ulterior devine "Ethno-psychologie", pentru ca astăzi să poarte titlul de "Cahiers de sociologie économique et culturelle". În "Revue de
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de psychologie des peuples" sunt editate o serie de articole care abordează problema studiilor de etnopsihologie, stereotipurile și etnostereotipurile fiind principalele elemente din studiul imaginii. În această revistă, Oliver Brachfeld publică în 1962 primul studiu în care menționează termenul de imagologie, delimitând imaginea de stereotip, pentru a sublinia caracterul dinamic al primei și cel imuabil al celei de-a doua. Abordarea lui Brachfeld deși rămâne interesantă, trebuie înțelească în contextul epocii pentru că, așa cum vom vedea, toate formele și structurile imaginii sunt
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sunt dominate de o dinamică internă. Dacă primele studii în domeniu au fost realizate prin intermediul psihologiei sociale, ulterior, acestea au fost conturate de literatura comparată, imagologi ca Hugo Dyserinck și Joep Leerssen susținând că literatura comparată se poate identifica cu imagologia. În acest sens, cercetările imagologice din Europa de Vest au analizat imaginile celuilalt în context istoric prin intermediul scrierilor literare, conturând și explicând prin intermediul acestora imaginea pe care indivizii unui grup o aveau despre alteritate. Premisa de la care pleacă aceste studii este că
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
stabilește între alteritate și identitate. Și istoria, în special cea dedicată studiilor despre Bizanț, dar nu numai, a acordat un spațiu amplu imaginii celuilalt, în 1985 Hélène Ahrweiller propunând ca imaginea istorică a celuilalt să fie obiectul de studiu al imagologiei. Istoria începe să studieze problema minorităților etnice, abordând categoriile de marginal și exclus din perspectiva imaginii și reprezentării de-a lungul istoriei. Problema imaginii celuilalt și a imagologiei a preocupat și cercetătorii din România încă din 1967, când Dan A
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
propunând ca imaginea istorică a celuilalt să fie obiectul de studiu al imagologiei. Istoria începe să studieze problema minorităților etnice, abordând categoriile de marginal și exclus din perspectiva imaginii și reprezentării de-a lungul istoriei. Problema imaginii celuilalt și a imagologiei a preocupat și cercetătorii din România încă din 1967, când Dan A. Lăzărescu a publicat primul studiu în care trata problema imaginii din perspectivă istorică, conturând ceea ce astăzi numim imagologie istorică, amplu dezvoltată de studiile lui Bogdan-Alexandru Halic. O parte
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reprezentării de-a lungul istoriei. Problema imaginii celuilalt și a imagologiei a preocupat și cercetătorii din România încă din 1967, când Dan A. Lăzărescu a publicat primul studiu în care trata problema imaginii din perspectivă istorică, conturând ceea ce astăzi numim imagologie istorică, amplu dezvoltată de studiile lui Bogdan-Alexandru Halic. O parte semnificativă din studiile de imagologie din România se revendică de la cercetările lui Hugo Dyserinck și ale Școlii de la Annales, autori ca Alexandru Duțu și Carmen Andraș cercetând imaginea prin intermediul literaturii
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
din România încă din 1967, când Dan A. Lăzărescu a publicat primul studiu în care trata problema imaginii din perspectivă istorică, conturând ceea ce astăzi numim imagologie istorică, amplu dezvoltată de studiile lui Bogdan-Alexandru Halic. O parte semnificativă din studiile de imagologie din România se revendică de la cercetările lui Hugo Dyserinck și ale Școlii de la Annales, autori ca Alexandru Duțu și Carmen Andraș cercetând imaginea prin intermediul literaturii comparate și al istoriei mentalităților. Însă, cercetători din spațiul românesc ca Bogdan-Alexandru Halic și Ion
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
literaturii comparate și al istoriei mentalităților. Însă, cercetători din spațiul românesc ca Bogdan-Alexandru Halic și Ion Chiciudean valorifică valențele culturale ale imaginii celuilalt, în sensul că descoperirea și cunoașterea celuilalt este favorizată de componenta culturală, și implicit, comunicațională. Studiile de imagologie istorică pe care le întâlnim la Halic și Chiciudean adaugă valoare imagologiei în primul rând pentru că oferă posibilitatea reconstituirii mentalului unei epoci, împlinind ceea ce Robin George Collingwood considera că trebuie să fie studiul presupozițiilor care domină o societate, o epocă
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Bogdan-Alexandru Halic și Ion Chiciudean valorifică valențele culturale ale imaginii celuilalt, în sensul că descoperirea și cunoașterea celuilalt este favorizată de componenta culturală, și implicit, comunicațională. Studiile de imagologie istorică pe care le întâlnim la Halic și Chiciudean adaugă valoare imagologiei în primul rând pentru că oferă posibilitatea reconstituirii mentalului unei epoci, împlinind ceea ce Robin George Collingwood considera că trebuie să fie studiul presupozițiilor care domină o societate, o epocă, presupoziții pe care le discutăm în ultimul capitol. Așa cum vom vedea, Halic
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
presupozițiilor care domină o societate, o epocă, presupoziții pe care le discutăm în ultimul capitol. Așa cum vom vedea, Halic și Chiciudean nu apelează exclusiv la istorie pentru a analiza imaginea celuilalt și nici nu rămân ancorați doar în studiile de imagologie istorică, ci propun o metodă de investigare a imaginii sociale cu ajutorul unei grile de analiză, denumită sistemul indicatorilor de imagine, unde un rol esențial îl are mesajul și impactul pe care acesta îl are la nivelul individului și societății. Astfel
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în acest sens, importanța pe care procesele de comunicare le au în conturarea imaginii și în răspândirea acesteia. Luminița Iacob, deși acordă un spațiu amplu dimensiunii psiho-sociale a imaginii, nu rămâne tributară acesteia, punctând importanța studiilor imagologice interdisciplinare. Pentru Iacob, imagologia se ocupă cu studiul etnoimaginii și al hetero imaginii, investigând, în acest sens, etnostereotipurile și stereotipurile. Prin intermediul capitolului al doilea, Imaginea între inconștient și conștient, se deschide perspectiva anistorică a imaginii, întrucât, din punctul de vedere al cercetării de față
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]