6,265 matches
-
gimnaziul, trece la Liceul "Național" din Iași, fosta Academia Mihăileană. Mereu, om al naturii, "plin de violență și neastâmpăr", are și o "aprigă râvnă intelectuală". Îi citește pe marii clasici români, ca și pe romancierii francezi, englezi și ruși. Scrie imnul liceului și se încumetă să trimită versuri la revistele bucureștene, la macedonskiana Viața Nouă (1899), de unde se retrage îndată, considerând că nu i se potrivește ca orientare artistică, apoi la Pagini literare, unde semnează cu pseudonimul M. S. Cobuz. (Pe
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
Ștefan Cazimir Destinat susținerii unei idei interesante, un articol apărut recent (Mihai Apostol, Imnul național - pagini de istorie, în România literară, nr. 47, 2002) conține, din păcate, o seamă de erori și confuzii, riscînd să-și micșoreze forța de convingere. Să le luăm pe rînd. 1. Hotărîrea președintelui Putin "de a reveni la imnul
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
Imnul național - pagini de istorie, în România literară, nr. 47, 2002) conține, din păcate, o seamă de erori și confuzii, riscînd să-și micșoreze forța de convingere. Să le luăm pe rînd. 1. Hotărîrea președintelui Putin "de a reveni la imnul de stat al sucombatului URSS, urmînd ca textul să fie adaptat la condițiile actuale din Rusia", n-a rămas, cum presupune autorul articolului, "doar o "testare" a opiniei publice internaționale", ci a fost pusă în aplicare. Noile versuri îi aparțin
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
al II-lea, asasinat de bolșevici, au fost reînhumate la Sankt Petersburg, dar mumia lui Lenin n-a părăsit mausoleul din Piața Roșie. Ceea ce puțini mai știu astăzi este că melodia compusă de A. V. Alexandrov fusese, pînă în 1944, imnul Partidului Comunist (bolșevic). Așadar, reconversia operată de Putin pune în vibrație amintiri foarte vechi, din vremea primelor cincinale staliniste. 2. Este neverosimilă aserțiunea că imnul Zdrobite cătușe (text: Aurel Baranga, muzica: Matei Socor) ar fi fost intonat (unde?) "chiar în
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
mai știu astăzi este că melodia compusă de A. V. Alexandrov fusese, pînă în 1944, imnul Partidului Comunist (bolșevic). Așadar, reconversia operată de Putin pune în vibrație amintiri foarte vechi, din vremea primelor cincinale staliniste. 2. Este neverosimilă aserțiunea că imnul Zdrobite cătușe (text: Aurel Baranga, muzica: Matei Socor) ar fi fost intonat (unde?) "chiar în seara zilei de 30 decembrie 1947", dovadă - crede autorul - a premeditării evenimentelor. O logică elementară ne spune că, oricît de premeditată a fost abolirea monarhiei
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
decembrie 1947, revista l-ar fi reprodus, cu onorurile de rigoare, în pagina 1 a primului ei număr. Mai departe. Textul din Flacăra al lui Aurel Baranga nu coincide decît în strofa primă cu ceea ce va deveni, puțin mai tîrziu, imnul Republicii Populare Române. Strofele 2 și 3 sînt asemănătoare, dar nu identice cu viitorul text oficial, iar refrenul este pe jumătate altul: "Unite popoare/ În patru hotare/ În marș/ Revărsate șuvoi,/ Muncitori și țărani,/ Cărturari și ostași,/ Zidim România/ Republicii
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
5. Abandonarea lui Te slăvim, Românie n-a avut nici ea temeiuri estetice, cum crede autorul articolului. În fapt, lucrurile s-au petrecut astfel: în 1965 s-a adoptat o nouă Constituție, denumirea statului schimbîndu-se în "Republica Socialistă România". Refrenul imnului ("Puternică, liberă,/ Pe soartă stăpînă,/ Trăiască Republica/ Populară Română!") devenise așadar anacronic. Și tot anacronic - mai drastic spus: stînjenitor - devenise, încă din aprilie 1964, textul strofei a 2-a: "Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor/ Cu poporul sovietic eliberator
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
Și tot anacronic - mai drastic spus: stînjenitor - devenise, încă din aprilie 1964, textul strofei a 2-a: "Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor/ Cu poporul sovietic eliberator" etc. O soluție provizorie, prelungită timp de doisprezece ani, a fost intonarea imnului exclusiv de către formațiile instrumentale. 6. În iunie 1977, imn de stat a devenit Tricolorul lui Ciprian Porumbescu, căruia "o "minte" mai diabolică [...] i-a adaptat un text, mai mult sau mai puțin potrivit". Autorul articolului formulează aici o apreciere stupefiantă
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
din aprilie 1964, textul strofei a 2-a: "Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor/ Cu poporul sovietic eliberator" etc. O soluție provizorie, prelungită timp de doisprezece ani, a fost intonarea imnului exclusiv de către formațiile instrumentale. 6. În iunie 1977, imn de stat a devenit Tricolorul lui Ciprian Porumbescu, căruia "o "minte" mai diabolică [...] i-a adaptat un text, mai mult sau mai puțin potrivit". Autorul articolului formulează aici o apreciere stupefiantă. Noul text nu era "mai mult sau mai puțin
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
deunăzi [...])". Referirea la "noua putere" ocultează un adevăr bine cunoscut celor care, în decembrie '89, s-au aflat în mijlocul mulțimii răzvrătite: Deșteaptă-te, române izbucnea din zeci de piepturi, deși oamenii nu-l știau decît cu aproximație. Adoptarea cîntecului ca imn național a fost deci rodul opțiunii populare, consacrată ulterior prin Constituția din 1991. Cît privește paternitatea muzicii, ea îi revine indubitabil lui Anton Pann. Gheorghe Ucenescu, care în 1848 mergea pe 18 ani și era psalt la biserica Sf. Nicolae
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
sînul maicii mele, respectiv ultimele 8 strofe din poezia Adio. La Tîrgoviște). Partitura a fost publicată de Anton Pann în Spitalul amorului, vol. II, București, 1850. Am lăsat la sfîrșit ideea pentru care pledează articolul: revenirea, în zilele noastre, la imnul compus de Eduard Hübsch în 1861, al cărui text, alcătuit în 1881 de V. Alecsandri, conținea două părți: "Trăiască Regele" și "Trăiască Patria". Că partea secundă s-ar fi putut păstra ca imn de stat după înlăturarea monarhiei e, post
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
pledează articolul: revenirea, în zilele noastre, la imnul compus de Eduard Hübsch în 1861, al cărui text, alcătuit în 1881 de V. Alecsandri, conținea două părți: "Trăiască Regele" și "Trăiască Patria". Că partea secundă s-ar fi putut păstra ca imn de stat după înlăturarea monarhiei e, post factum, o idee bizară. Cum să folosești, ca imn al republicii, melodia imnului regal? În interpretarea instrumentală n-ar mai fi fost nici o diferență! Să ne plasăm însă la nivelul anului 2002, cu
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
text, alcătuit în 1881 de V. Alecsandri, conținea două părți: "Trăiască Regele" și "Trăiască Patria". Că partea secundă s-ar fi putut păstra ca imn de stat după înlăturarea monarhiei e, post factum, o idee bizară. Cum să folosești, ca imn al republicii, melodia imnului regal? În interpretarea instrumentală n-ar mai fi fost nici o diferență! Să ne plasăm însă la nivelul anului 2002, cu tot ce istoria ne-a învățat între timp, estompînd sau anulînd vechi opacități, îngustimi și aversiuni
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
de V. Alecsandri, conținea două părți: "Trăiască Regele" și "Trăiască Patria". Că partea secundă s-ar fi putut păstra ca imn de stat după înlăturarea monarhiei e, post factum, o idee bizară. Cum să folosești, ca imn al republicii, melodia imnului regal? În interpretarea instrumentală n-ar mai fi fost nici o diferență! Să ne plasăm însă la nivelul anului 2002, cu tot ce istoria ne-a învățat între timp, estompînd sau anulînd vechi opacități, îngustimi și aversiuni. Eu însumi consider că
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
Rai vesel, pămîntesc" și insatisfacția față de versul "Ce poartă-un mare nume" (cu nefericita alăturare de silabe "tă-un"), lăsîndu-i compozitorului libertatea de a alege: "Bref, choisissez à votre guise ce qui vous convient le mieux."2) în forma oficială a imnului, intonată pînă în 1947, versurile sunau în conformitate cu voința poetului: "Rai vesel, pămîntesc,/ Cu mare, falnic nume!" Reproduc alăturat textul tipărit pe coperta posterioară a carnetului meu de note din anul școlar 1941-1942. Pledoaria din România literară se încheie paradoxal, printr-
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
pămîntesc,/ Cu mare, falnic nume!" Reproduc alăturat textul tipărit pe coperta posterioară a carnetului meu de note din anul școlar 1941-1942. Pledoaria din România literară se încheie paradoxal, printr-o stranie autosubminare: "oare n-ar fi bine să revenim la imnul compus de Ed. Hübsch în 1861, cu varianta alecsandrină (redată mai sus) sau chiar cu o "adaptare" ceva mai inspirată (și desigur... scurtă)?..." Să revenim sau nu la ca imn național e o problemă cu implicații mai largi, pe care
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
stranie autosubminare: "oare n-ar fi bine să revenim la imnul compus de Ed. Hübsch în 1861, cu varianta alecsandrină (redată mai sus) sau chiar cu o "adaptare" ceva mai inspirată (și desigur... scurtă)?..." Să revenim sau nu la ca imn național e o problemă cu implicații mai largi, pe care nu încerc s-o dezbat aici, deși înclin spre răspunsul afirmativ. Dar să recurgem la alte versuri decît acelea ale lui Alecsandri ar fi, simultan, impietate și utopie. Și cum
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
toți românii vor fi una și liberi și frați! Vai! Nu voi mai avea noroc a vedea această zi, deși eu asemenea am muncit și am pătimit pentru dreptate și cel din urmă al meu cuvânt va fi încă un imn ție, țara mea mult dragă! Așa s-a și întâmplat. Cu sănătatea zdruncinată, cu idealurile spulberate, departe de patrie, bolnav, sfâșiat de o boală neiertătoare, el a încercat să-și depășească suferințele. Prietenul tău - scria el lui I. Ghica - pe
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
mobile. Era ca și cum în interiorul lui s-ar fi rupt niște zăgazuri. - Știi ce m-a ajutat cel mai mult? continuă fără să aștepte răspuns. Exemplul lui Beethoven, idolul meu. Din adâncurile unui ocean de tristețe a vrut să înalțe un imn de slavă Bucuriei. Nimic nu a fost în stare să încovoaie forța lui neîmblânzită. Nefericit, cu inima plină de amărăciune, a năzuit întotdeauna să cânte fervoarea Bucuriei. Și a reușit! Simfonia a 9-a a stârnit de la început un entuziasm
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
Ești de-ai noștri!", românitatea-i se găsea „în tainică suferință" (p. 48): „se dădea uitării, se arunca în neant ceea ce era specificitatea mea" (ibid.). Iar cînd, întîmplător, asculta Poema română a lui George Enescu și îi răsunau, în auz, acordurile imnului nostru național Trăiască Regele!, „am lăsat coșul la pămînt, am luat instinctiv poziția de drepți în fața aparatului" și „am ascultat nemișcat pînă la urmă, cu gîndul departe"; „mi-am ascuns fața în palme și am plîns cu hohote, în ascuns
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
și se oprește deasupra interesantului grup a celor două genii. La atingerea luminii lanțurile captivului se sfarmă, demonul negru rămîne trăsnit, iar geniul alb se ridică triumfator: tutti la orchestră, acordul atît de mult așteptat izbucnește, si apoi, fără pauză, imnul secular de biruința al libertății! Excelsior! Ni se desfășura pe urma în cinci acte - cam lungi, ce e drept - reprezentarea alegorica a triumfurilor, încet-încet, veac cu veac, cîștigate de geniul Luminii: abolirea sclaviei, aplicările electricității la fabricațiunea ciorapilor și la
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
flv 530 397] [flv:http://web3.protv.ro/assets/protv/2010/10/17/apropotv 1287321315 apropo 2.flv 530 397] De asemenea, îmi face o și mai mare plăcere să încarc mai jos o producție a celor de la Serviciul Român de Comedie, Imnul Expulzaților din Franța. Am râs cu lacrimi când a apărut, dar nu l-am pus pe blog de teamă să nu-i contrariez pe cei (știu, puțini) care cred cam aceleași lucruri ca și mine despre problema țigăneasca. Imnul reia
Ipocritica românească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82568_a_83893]
-
Comedie, Imnul Expulzaților din Franța. Am râs cu lacrimi când a apărut, dar nu l-am pus pe blog de teamă să nu-i contrariez pe cei (știu, puțini) care cred cam aceleași lucruri ca și mine despre problema țigăneasca. Imnul reia toate stereotipurile false pe care românii le colportează despre țigani, dar o face cu un umor nebun și eu am să fiu întotdeauna de părere că anecdota primează. După apariția de la Apropo TV sper să nu mai fie dubii
Ipocritica românească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82568_a_83893]
-
părere că anecdota primează. După apariția de la Apropo TV sper să nu mai fie dubii în legătură cu opiniile mele despre acest subiect, iar eu să pot râde în hohote la niște versuri monumentale că acestea: sunt 100% de acord cu tine.... imnul expulzaților e absolut savuros:)) Mie nu-mi plac manelele! Mie-mi place muzică lăutărească veche, mie-mi place Zavaidoc, Fărâmița Lambru, Florea Cioaca, Ioana Radu, Tita Bărbulescu, Ion Ghitulescu sau Siminica. Adevărată muzică tradițional lăutăreasca cu versuri inspirate din viața
Ipocritica românească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82568_a_83893]
-
de relațiile dintre Eminescu și cultura germană), dar unde nici unul nu îndrăznise să se ridice la monografia completă. Dacă luăm în considerare și studiile parțiale, prefețele sau postfețele scrise de Doamna Zoe, admirăm defilarea întregii literaturi universale, de la Biblie și Imnurile orfice la Edgar Allan Poe. Vastitatea orizontului astfel deschis îl amețește pe cititorul obișnuit. Mai tîrziu, cîteva lucruri aparent neverosimile i s-au întîmplat profesoarei mele. într-un moment de relativă liberalizare, pentru a demonstra "deschidere politică", Ceaușescu a oferit
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]