10,269 matches
-
mâine" (ne amintim de una din ă"noimele" lui Brâncuși: azi e mâine). Se înțelege că zeii sunt, în acest caz, stâlpii raționalismului, ajunși în mare decădere odată cu imperiul care "suferea de prea mare întindere", cum spunea Herodot. PROCEDEUL "epistolarului imperial" amintește, prin aluziile la contemporaneitate, de Scrisorile persane ale lui Montesquieu. Bătătoare la ochi în acest sens sunt scrioarea lui Sapiens către arhitectul Silvius Maximus (în legătură cu intenția creștinilor de a construi o biserică imensă, din banii publici) sau cea despre
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
se cade să risipim mărgăritarele în fața porcilor". Căutând în subtext un plan epic vom continua, poate, de asemenea, subiectul din Rinocerii - cu situația în care și Băranger cedează. În acest caz, scrisorile ar fi pline de răspunsuri. Dar țelul Epistolelor Imperiale este mai ales de a dezbate în chip polemic, în plan ironic, alteori liric, atât mutațiile majore ce pot schimba ontic individul cât și permanentă iraționalului în gândire, cu tot arsenalul sau - de la sublimul sacralității, la obscurantism și conveniente. Pline
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
le-am decriptat), personajele lui Dan Negrescu ne obligă într-adevăr să coborâm "în lumea perfid ignorată a propriei noastre conștiințe". În fluctuantele straturi de încredere și neîncredere, de revoltă și nepăsare, de Orient și de Occident. Dan Negrescu, Epistolar Imperial, Editura Paideia, 1998.
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
poligon de ăncercare" a capitalismului unde chinezii călătoresc cu pașaport și viza. Realitate a paradoxului chinez, deslușit de Ioan Holban, ăn spiritul sau ăntre "ritual și metaforă". Răbdarea, tenacitatea, eficiența muncii, "obsesia superlativului absolut", marea putere de adaptare a vechimii imperiale la noutatea și dinamica pieței libere par tot atâtea șanse pentru Chină să devină cel mai temut tigru asiatic. Spre binele, liniștea și prosperitatea Europei. Cartea lui Ioan Holban, un fel de Chine, mon amour, tradusă de domnul ministru Lupeanu
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
Mama-Dor etc.) s-au ivit în creația poetică a lui Grigore Vieru, în ciuda aprigei cenzuri staliniste din R. S. S. Moldovenească, deoarece poetul a avut iscusința de a valorifica subtilitățile adânci ale limbii române, intraductibile în limba rusă „de control” a imperialilor Moscovei (deși la Chișinău s-au găsit și destule „cozi de topor” care i-au prilejuit multe necazuri marelui poet dinspre autoritățile sovietice de ocupație). Într-un cântec de leagăn, cu multă măiestrie, Grigore Vieru face să se profileze lângă
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
belicoase, mă ăncearcă un sentiment de stupoare. ăntăi, nu ănteleg cum de lezează statuia martirilor militari arădeni sensibilitățile specifice ale românilor. Statuia exalta libertatea ca atare, si rememorează executarea demonstrativa a unui grup de 13 generali maghiari pașoptiști de către armata imperiala austriacă. Eventual, lezate s-ar putea simți Ambasada Austriei la București și statul suveran pe care aceasta o reprezintă: românii nu joacă, ăn simbolistică statuii, nici un loc. Pe de altă parte, e incontestabil că vărsarea de sânge de acum 150
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
Budapesta față de Transilvania și nu numai; somata de Antanta, amenințată de haosul economic și social intern, proaspătă republică sovieto-ungară, face valuri nu numai de internaționalizare a revoluției, ci și de redobândire a teritoriilor de pe vremea imperiului. Perniciosul vis comunist și imperial, cu mari posibilități de a deveni realitate, nu mai putea fi contracarat de aliați decât prin soluții militare, de vreme ce Ungaria, ca parte învinsă în război, nu se supusese Conferinței de Pace. În acest sens Antanta conta aproape exclusiv pe potențialul
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
demnii regi întemeietori. Dar și așa... Ce istorie nedemna și umilitoare! Nobilul castel, destinat doar tainei domnitoare, transformat, prin invazia de-acum cincizeci de ani, în... obiectiv turistic. (Vă imaginați palatul Buckingham invadat de sărăntocii lumii tîrsîindu-si slapii prin încăperile imperiale?) Ce istorie nedemna: gloata decizîndu-i involuția! Meditație vinovată. Pînă anul trecut, am beneficiat, ca atîția alții din uniunile de creație, de o cămăruța, aici, la Peleș. Seară, înainte de-a pune capul pe pernă, mă coplesa gîndul că, iată, mă
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
Higher Education, instituțiile de învățământ superior din Marea Britanie sunt considerate cele mai prestigioase de pe continentul european. Oxford University se află în fruntea clasamentului celor mai bune universități din Europa. Pe poziția a doua este Universitatea Cambridge, în timp ce bronzul merge la Imperial College London, conform 1. Oxford University, Marea Britanie Locul 4 în lume Număr de studenți înscriși anual: 21.000 Taxa anuală: 5.400 dolari Alumni celebri: David Cameron, Oscar Wilde, Hugh Grant 2. Cambridge University, Marea Britanie Locul 6 în lume Număr
Top 15 cele mai bune universităţi din Europa () [Corola-journal/Journalistic/24783_a_26108]
-
400 dolari Alumni celebri: David Cameron, Oscar Wilde, Hugh Grant 2. Cambridge University, Marea Britanie Locul 6 în lume Număr de studenți înscriși anual: 18.300 Taxa anuală: 5.400 dolari Alumni celebri: Stephen Fry, Sacha Baron Cohen, John Cleese 3. Imperial College London, Marea Britanie Numărul 8 în lume Număr de studenți înscriși anual: 13.000 Taxa anuală: 5.265 dolari Alumni celebri: Rajiv Gandhi, Brian May, Sir Roger Bannister Citește mai multe despre top 15 cele mai bune universități din Europa
Top 15 cele mai bune universităţi din Europa () [Corola-journal/Journalistic/24783_a_26108]
-
psihologică” din poezia ei,2 fiindcă nici o altă româncă n-a făcut atîtea aroganțe în poezie și n-a profesat la modul ostentativ, ba încă și cu un orgoliu suveran, „dragostea vanitate”; și nici nu și-a exaltat complexele dominatoare, „imperiale”, pînă la a-i face pe iubiți și admiratori sclavi numai buni (și buni numai) de biciut (și de alta nu). Probabil va fi avut și o viață aventuroasă, dar despre asta nu știu mai nimic (Wikipedia zice că s-
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
le-o aruncă încît îi strivește grămadă și le-ar mai și aplica o pedeapsă degradantă (dar meritată), ca unor animale repugnante. Nimeni în poezia noastră n-a mai îndrăznit să se aburce pe un așa tron inacostabil de feminitate imperială, pe așa scară de superbie zeiască. Am avut destule mîncătoare de bărbați (de la Alice Călugăru încoace) și chiar unele bampirițe, dar o așa strivitoare absolută și în masă n-am mai avut - și nici nu văz cum am mai putea
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
ei radicală e dragostea de viață și de toate ale ei: „Nu-i vina mea dacă trăiesc/ Și-mi place viața cum ar fi ea.” etc. (Iubesc viața). E mîndră peste măsură, mereu cu teama că-i pătează cineva blazonul imperial al inaccesibilității, dar altfel e fată cu inima bună. Și cred că doar se închipuia printre cei care „nu simțim”, deoarece dă mereu dovezi de vibrație (psihologică măcar). Manifestul „insensibilității” e, pe fond, destul de trist, oricît de fatalissimă se știe
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
Cum deciseserăm Pentru o vreme am lucrat în u m e d ă ( î n d e l t a f l u v i u l u i să nu facem datorii și să-l finanțăm paralel și pentru Imperial Coatings, Mississsippi, înaintea răspândirei noi înșine, a trebuit să continui să o firmă care se ocupa cu învelișuri aerului condiționat, media de vârstă lucrez pentru alții. Ca atare Jenny a (coatings), o extindere a vopselelor. era de doar 37 ani
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
Leon Bakst, întemeiază în 1899 revista Mir Iskustva („Lumea artei”), propovăduind o estetică care respingea civilizația industrială, căutând să reînvie tradiții atât de disparate precum arta populară rusească și rococo-ul lui Watteau... În 1900 devine implicat în conducerea teatrelor imperiale și așa își descoperă talentul de impresar. O listă a producțiilor inițiate de Diaghilev stă mărturie pentru abilitatea cu care a convins spirite inovatoare în domenii diferite să lucreze împreună... Nijinski și Bakst punând în scenă După- amiaza unui faun
Miraculoasa lume a lui Serghei Diaghilev by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2547_a_3872]
-
ar putea avea psihoistoria lui Asimov cu „Efectul butterfly” a lui Lorenz și dacă sunt într-o reală contradicție sau coexistă într-o bipolaritate ideatică? În cartea omului de știință american, scopurile psihoistoriei au ca obiectiv prezervarea imperiului, consolidarea ordinii imperiale, preîntâmpinarea unor evenimente grave, crize economice și războaie civile, deci păstrarea și exercitarea puterii. Nimic nou, am putea spune la prima vedere. Deloc întâmplător, George Maior, face spre finalul eseului o trecere din viitor direct în străfundurile istoriei, la Tucidide
Teoria și practica puterii by Flaviu Pre () [Corola-journal/Journalistic/2431_a_3756]
-
de euro, reprezentând o datorie istorică. România și Germania au încheiat în 23 martie 1939 un contract de clearing, prin care țara noastră se obliga să livreze Berlinului diverse mărfuri. Contractul prevedea că Germania trebuia să plătească în mărci germane imperiale către BNR, care achita apoi în lei românești către exportatori. După izbucnirea controversei, reprezentanții Ministerului german de Finanțe au susținut că România a renunțat la orice pretenție financiară față de Germania semnând Tratatul de Pace de la Paris, la 10 februarie 1947
Economist: S-au făcut presiuni ca România să renunţe la cele 19 miliarde de euro din Germania () [Corola-journal/Journalistic/24190_a_25515]
-
cu excepția celor care rezultă din contracte și alte obligații anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum și din drepturi dobândite înainte de aceeași dată". “Am găsit solduri neachitate a Casei de Compensație, la finele anului 1944, de un 1.126.000 mărci imperiale. : Înainte de obținerea datelor am știut că a existat în timpul celui de-al doilea război mondial, începând cu anii 30 un model monetar de colaborare europeană numită Uniunea de Clearing. Și am dorit să aflu mai mult. Am văzut că Elveția
Economist: S-au făcut presiuni ca România să renunţe la cele 19 miliarde de euro din Germania () [Corola-journal/Journalistic/24190_a_25515]
-
acele compromisuri pe care le facem toți prin forță faptelor și a vieții. Postul acesta este de mare importanță pentru Austria, de o mare importanță culturală, dar și politică. Opera din Viena este așa de importantă pentru că a fost teatrul Imperial al colosului austro-ungar. Imperiul s-a micșorat, a ajuns o țară mică după căderea monarhiei, în timp ce Opera a rămas la fel de mare pana azi. E bine așa. În fiecare zi este ceva în ziare, directorul Operei din Viena este mai popular
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18203_a_19528]
-
Marica, fiii, una dintre fiice, doi nepoți și ginerii au fost aduși în temnițele aflate în subordinea lui Bostangi Bașa de la Topkapî Saray și au fost torturați sub comanda acestui ofițer superior otoman al vremii ce răspundea de siguranța palatului imperial. După cucerirea Constantinopolului și construirea palatului otoman, Bostangi Bașa și oamenii săi păzeau grădinile, parcul și așa-numitele gospodării ale palatului, unde erau aduse turmele de oi și vite pentru întreținerea personalului de la reședința sultanului, care număra până la 5.000
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
chiar muzica mea. În anul 1904 s-a întors la București, unde și-a păstrat o perioadă barba roșcată. Vechii amici au văzut diferența. Era mult mai elevat, boem și ostentativ. Începe să frecventeze cafeneaua Papa Kubler, aflată pe strada Imperială, colț cu Calea Victoriei. Acolo se adunau nume de marcă, precum Victor Eftimiu, Dimitrie Anghel, Șt.O.Iosif, Panait Cerna, lista fiind lungă. Participanții erau împărțiți în două tabere antagonice, tradiționaliștii și moderniștii. Victor Eftimiu l a caracterizat pe Minulescu ca
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
Scurtă istorie a Braziliei este o carte care are toate datele unui manual (de buzunar): informația este prezentată într-o formulă concisă și coerentă, formula care implică dezavantajul lipsei de nuanță în abordarea evenimentelor. Cele patru capitole: Perioada Colonială, Perioada Imperială, Perioada Republicană și Probleme la sfîrșit de secol sunt precedate de un scurt "profil" al țării: sistem administrativ, limba oficială, moneda, capitala, date statistice. Perioada Colonială, primul capitol, înregistrează evenimentele și procesele desfășurate în perioada dintre descoperirea Braziliei de către flota
Țara Isaurei by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16784_a_18109]
-
brazilian printr-un proces de metisaj, revolte ale sclavilor negri și ale populației indigene, descoperirea fabuloasă a lemnului de băcan - brasil, care a dat și numele orașului ce avea să devină capitala țării, Brazilia -, ciclul zahărului, apariția primilor guvernatori. Perioada Imperială începe cu încoronarea, la 12 octombrie 1822, ca Împărat Constituțional a lui Pedo I, parcurge domnia de 9 ani a acestuia, pînă la abdicare, regențele, înscăunarea la 22 iulie 1844 a principelui Pedro al II-lea, disputele religioase, războaiele cu
Țara Isaurei by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16784_a_18109]
-
Hotel Regional. San Jaime, Hostal Calle Honoreta, - particular, 250 de pesetas cu baie. Aici voi locui. Deși celelalte de pe lîngă muzeul Prado mi-ar fi venit mai la îndemînă. * La Madrid se simte imediat că te afli într-o capitală imperială. Ca și la Moscova sau Londra. La Paris, nu. Poate și în vreunul din statele Americii de sud,... Senzația de imperiu, la Moscova, ți-o dă, de exemplu, Kremlinul, cu piața roșie, bisericile cu cupole aurite. La Madrid, asemeni Moscovei
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
Bistriței, unde s-au mai păstrat copii sau alte acte întocmite de Centrul ținutului (ideal, mărturisește cercetătorul nostru, ar fi cotrobăirea prin arhivele budapestane), a făcut o descoperire fericită, găsind niște originale ale unor conscripții alcătuite la dispoziția autorităților fiscale imperiale în limba latină. Ele atestă originea familiei Creangă în zona Ilva Mare, deci în despărțămîntul năsăudean al județului Bistrița. Ceea ce demonstrează că strămoșii scriitorului nu au venit în Moldova nici din Maramureș, nici din sudul Transilvaniei, ci din nordul ei
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]