652 matches
-
adversitățile de mentalitate vor rămâne întotdeauna fierbinți. Sigur, cănd conflictele s-au grefat pe mari schimbări de paradigmă culturală, de cotitură spirituală, ele au rămas celebre în istorie. Azi, sunt celebre polemicile dintre clasici și moderni, dintre tradiționaliștii picturii și impresionismului lui Manet, dintre pudicii și autencistii noștri interbelici. Asemenea dispute au marcat nu doar simple răfuieli între generații, ci veritabile confruntări între două feluri de a vedea lumea. Conflictul înseamnă în aceste cazuri un Zeipunkt, cum spun nemții, o răsucire
INTERVIU IN MEMORIAM CU RADU G. TEPOSU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372662_a_373991]
-
pictor olandez. Acest artist de naționalitate olandeză, născut undeva într-un cartier din Rotterdam a simțit chemarea către pictură încă din adolescență, când se înscrie la cursurile organizate de Academia Regală de Arte Frumoase din orașul său natal. Aici cunoaște impresionismul, stil în care va picta primele sale tablouri. Este atras însă de forța culorii pure, de incadescența ei și poate de aceea, simțind o altfel de pulsație, a devenit membru al mișcării expresioniste germane ,,Die Brucke”. Însă până la acest prag
SUBIECT FASCINANT PENTRU PICTORUL KEES VAN DONGEN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371715_a_373044]
-
nume ale picturii vremii, cei care aveau să pună bazele picturii secolului XX, înființând mișcarea artistică numită Fauvism. Din aceasta au derivat ulterior alte mișcări și curente artistice, ce au primit conotații internaționale. Demersul lui van Dongen a început cu impresionismul, a trecut prin fauvism ca ulterior să se oprească la expresionism. Dacă impresionismul punea accent pe impresia produsă de un subiect, filtrată prin sufletul artistului și apoi redată pe pânză, expresionismul pune accent pe expresia culorii, pe forța ei și
SUBIECT FASCINANT PENTRU PICTORUL KEES VAN DONGEN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371715_a_373044]
-
înființând mișcarea artistică numită Fauvism. Din aceasta au derivat ulterior alte mișcări și curente artistice, ce au primit conotații internaționale. Demersul lui van Dongen a început cu impresionismul, a trecut prin fauvism ca ulterior să se oprească la expresionism. Dacă impresionismul punea accent pe impresia produsă de un subiect, filtrată prin sufletul artistului și apoi redată pe pânză, expresionismul pune accent pe expresia culorii, pe forța ei și pe ceea ce trezește aceasta în sufletul privitorului. Au existat două grupări de artiști
SUBIECT FASCINANT PENTRU PICTORUL KEES VAN DONGEN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371715_a_373044]
-
În Franța activitatea sa a fost puternic influențată de cercul pictorilor amintiți mai sus, pictori la modă .Caracteristic acestora era legătura directă cu natura. Ei respingeau ideea creierii tablourilor în studio, în atelierele de pictură.De aci vine denumirea de, , impresionism''.Cu alte cuvinte, lucrările lor erau realizate din impresia pe care și-o făceau direct, în contact cu elementele naturi. Picturile acestora erau compuse doar din pete de culoare vii care păreau că prind viață pe pânzele acestor artiști-creatori. Ele
VAN GOGH de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371740_a_373069]
-
din urmă că părăsește inspirația, întrucât și-a dat seama că nu poate ajunge niciodată la „înălțimea asemănării”. Totuși el considera că prin copiere poți produce o nouă operă, acest lucru fiind de înțeles având în vedere culorile vii ale impresionismului și culorile sumbre ale clasicilor precum Millet. Pentru tablourile lui Millet, este adevărat, Van Gogh a nutrit o profundă admirație, dar a folosit o notă mult mai gravă cu semnificația colorilor vii. Delacroix spunea că „nu există umbre, există doar
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
Poate tot... metafora, nu? 15 noiembrie Dacă îți dorești o imersiune parșivă în temă, nu ezita să iei din raft Timpul regăsit al lui Proust (1871-1922), pigmentatul bestiar al foștilor companioni, acum expunîndu-se dezarmați ochiului sagace al oricum invertitului amic. Impresionismului trandafiriu-sudic al Timpului pierdut îi ia locul un expresionism frisonat-nordic: "Te înspăimînți cînd te gîndești la tot timpul scurs pînă a ajunge la o astfel de revoluție geologică a feței, pînă a putea vedea ce eroziuni s-au produs de-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oficierii modernismului prim. Abundența sălbatică a vegetalului, la doi pași de colosala autostradă! Cu stîncile bizare, lăfăindu-se ca burțile unor elefanți adormiți în imperiul bălăriilor (pictate, burțile, obligatoriu, de toți barbizonienii), cu leneșele cărări, aceleași, bătute cîndva de patriarhii impresionismului. Cu resuscitarea bruscă a pînzei lui Grigorescu, avîndu-l în centru pe celălalt mare barbizonian, Andreescu. În cămeșoiul lui de un albastru inegalat nici chiar de portretist însuși. Mîngîi cu dreapta (pensonului) burta elefantului întemeietor. Talcioc (distins), în "orașul vechi": resturi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cel care „poate traduce Într-o altă modalitate șanother mannerț sau Într-o materie nouă șnew materialț impresia lui asupra lucrurilor frumoase”. Nu s-a subliniat Îndeajuns importanța cuvântului impresie În demersul lui Oscar Wilde. Încercări de a-l alătura impresionismului literar au existat, fără Îndoială, Însă ele vizau aspectul ideologic, și nu pe cel artistic, așa cum cred că este potrivit. Pentru că impresionismul lui Wilde trebuie legat de conceptul de frumusețe, nu de cel de tehnică! Așadar, nu „forma nouă”, nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Nu s-a subliniat Îndeajuns importanța cuvântului impresie În demersul lui Oscar Wilde. Încercări de a-l alătura impresionismului literar au existat, fără Îndoială, Însă ele vizau aspectul ideologic, și nu pe cel artistic, așa cum cred că este potrivit. Pentru că impresionismul lui Wilde trebuie legat de conceptul de frumusețe, nu de cel de tehnică! Așadar, nu „forma nouă”, nu „modalitatea nouă” predomină În această ecuație, ci relația stabilită Între „impresie” și „frumusețe”. Adică Între două inefabile. Cine persistă În căutarea originalității
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pe care vom avea prilejul nedorit de a le semnala În decursul exegezei noastre. În portretul lui Barbey d’Aurevilly din Les Contemporains, Jules Lemaître - un critic ce nu poate fi suspectat de simpatii secrete față de dandysm și al cărui impresionism, nedisimulat sub aparențe scientiste, ar trebui să suscite simpatia lui Al. George - propune o interpretare ingenioasă a dandysmului, ca filosofie a iluzionării: „Opera pe care și-o propune dandysmul este foarte paradoxală și foarte dificilă. În mod general, oamenii nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Poemele luminii se simte influență germană, mai ales [a lui] Arno Holz. Dacă amintesc acest lucru este pentru că nu văd decât o asemănare schematica, mai mult tipografica. În fond, eu n-am avut nicio admirație pentru acest poet. El reprezintă impresionismul german, pe când eu aș putea să am până la un punct legătură cu expresioniștii. " (" [...] îl est vrai que d'aucuns m'on accusé qu'on sent l'influence allemande dans Leș poèmes de la lumière, surtout l'influence d'Arno Holz. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
alte condiții, s-ar epuiza repede. C. nu crede în posibilitățile științifice ale interpretării, și prin aceasta el se apropie de criticii din generația lui, adversari (cu excepția lui Tudor Vianu) ai determinărilor riguroase. Respinge, în același timp, orice formă de impresionism, deoarece impresionismul ascunde o manifestare subiectivă și, lucru dovedit, subiectivismul poartă în pântecele lui arbitrariul, capriciul, labilitatea - păcatele capitale ale foiletonisticii. Cu un scepticism asemănător e primită și ideea criticii creatoare. Critica explică, reconstituie, judecă, se supune cu demnitate operei
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
s-ar epuiza repede. C. nu crede în posibilitățile științifice ale interpretării, și prin aceasta el se apropie de criticii din generația lui, adversari (cu excepția lui Tudor Vianu) ai determinărilor riguroase. Respinge, în același timp, orice formă de impresionism, deoarece impresionismul ascunde o manifestare subiectivă și, lucru dovedit, subiectivismul poartă în pântecele lui arbitrariul, capriciul, labilitatea - păcatele capitale ale foiletonisticii. Cu un scepticism asemănător e primită și ideea criticii creatoare. Critica explică, reconstituie, judecă, se supune cu demnitate operei literare. Ea
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
-se la „critica universitară”, iat-o „eminent reprezentată” prin Tudor Vianu, Mihai Ralea și Basil Munteanu, critică orientată spre „idei generale, erudiție și un contact mai direct cu anumite discipline”. În ce-l privește, C. își valorifică disponibilitățile în cadrul unui impresionism bine temperat, „stăpân - cum sublinia Șerban Cioculescu - pe o judecată fermă, raționalizându-și impresiile estetice pe emoția gustului său”. În esență, metoda lui nu diferă mult de cea a lui G. Călinescu ori de cea a lui Șerban Cioculescu și
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
În esență, metoda lui nu diferă mult de cea a lui G. Călinescu ori de cea a lui Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu. Aceștia, toți, opun dogmatismului (multiform) impresia proaspătă, degajată de prejudecăți, liberă de convenții. Dar cu o precizare: „Impresionismul pur sentimental nu e artă a criticii, ci artă de scriitor ratat, pe marginea criticii. Critica e intelectualism: intuiție a diferențialului, generalizare, explicare și reliefare originală.” Fără să fie un teoretician sistematic, C. revine, de câte ori e cazul, pentru a se
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
limbajul criticii literare, privit în raporturile sale cu limbajul-obiect, adică cel literar. Un interes particular pot prezenta funcția poetică și manifestările ei în critică, a căror investigare arată limpede că funcția a fost asumată nu numai de către adepții declarați ai impresionismului critic, ci și de către cei care l-au ocolit sau chiar l-au repudiat. Exemplele, extrem de numeroase, nu numai că lămuresc fiecare demers teoretic ori taxonomic, dar, în plus, oferă o imagine diacronică asupra unei îndeletniciri care a trecut în
BOGDAN-DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285787_a_287116]
-
nu s-a lăsat antrenat în nici una dintre mișcările teoretice ale vremii, deși nu le-a ignorat rezultatele și metodologiile. Discursul lui, modern și totodată atemporal, țintește esențializările și liniile majore ale fenomenelor. Cartezianismul structural și discret este filtrat prin impresionismul lui E. Lovinescu și finețea analitică a lui G. Ibrăileanu. Nu de puține ori textele includ meditații despre condiția artei. Volumul Între Ulysse și Don Quijote (1978) înscrie programatic exegeza critică între, pe de o parte, contemplarea entuziastă a scrisului artistic
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
cu direcție asemănătoare de a face romanul obiectiv, impersonal, scenic 286. Perspectivismul se potrivește cu această intenție pentru că încurajează iluzia cititorului că i se prezintă o realitate ficțională în mod direct și viu. Cauzele non-literare ar trebui probabil căutate în impresionismul care s-a dezvoltat la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Teoreticianul E.H. Gombrich arată că atît în percepția artistică, cît și în cea practică a lumii exterioare, cu multitudinea sa de forme, are loc o interacțiune a tiparelor de percepție
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și în cea practică a lumii exterioare, cu multitudinea sa de forme, are loc o interacțiune a tiparelor de percepție tradiționale și o corecție care este necesară în mod constant, din cauza experienței autoptice, adică a celei vizuale proprii. O dată cu apariția impresionismului, scade din ce în ce mai mult importanța tiparelor tradiționale de percepție, acestea fiind înlocuite de percepțiile subiective, individuale 287. Cititorul romanului Turnurile din Barchester al lui Trollope încă era probabil mulțumit cu tiparul imaginativ de tip "cameră de primire dintr-un conac". Cititorul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
unei anumite conexiuni între formele de bază ale narațiunii incluse în opoziția de mod și atitudinile de bază ale modurilor de a experimenta realitatea și arta așa cum sînt definite în opozițiile "abstracție" și "intropatie" de către Wilhelm Worringer sau "conceptualism" și "impresionism" de către E.H. Gombrich 340. Conceptele de relatare sau telling, abstracție și conceptualism au în comun un mod oblic de percepție și de expresie care include aspectele raportului condensat ce rezumă abstracția și conceptualizarea. Conceptele de prezentare scenică sau showing, intropatie
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
E.H. Gombrich 340. Conceptele de relatare sau telling, abstracție și conceptualism au în comun un mod oblic de percepție și de expresie care include aspectele raportului condensat ce rezumă abstracția și conceptualizarea. Conceptele de prezentare scenică sau showing, intropatie și impresionism se referă la un mod direct care include aspectele prezentării scenice a evenimentului in actu, concretizarea ideii și nemedierea impresiei. Aceste corespondențe sînt menționate doar pentru a demonstra faptul că opoziția care se discută aici reprezintă un concept a cărui
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
un întreg, este înregistrat de reflector la momentul perceperii. De obicei, el nu o poate percepe ca pe un întreg, și înțelesul ei devine problematic Tendință către prescurtare în relatare, către abstractizare conceptuală și generalizare Tendință spre particularitate concretă, spre impresionism și empatie Situație narativă auctorială, precum și situație narativă la persoana întîi cu predominanța eului narator Situație narativă personală și situație narativă la persoana întîi, cu predominanța eului care trăiește, monolog interior Procesul comunicării ca în modelul relatare (Anderegg) Procesul comunicării
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
71, 117, 134, 144, 148-149, 196, 279 germene sugestiv, 63-64 identitate non-identitate între spațiile de existență ale personajelor și al naratorului, 88-89, 93, 99, 101, 131, 134, 139, 143, 177, 279-280, 285 iluzie a cititorului, 25, 66 imixtiune, v. narator impresionism, 194-195, 221, 255 indicații de regie, v. indicații auctoriale de regie individualizare, 268 influențare subliminală, 202-203, 216, 218, 231 insolitare, teoria insolitării, 34-35 v. și deviație, defamiliarizare instanță narativă, 267 intensificare episodică, 214 intensificare metaforică, 272 interdisciplinar, 23 intermediere, 86-89
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în mod egal nu mai percepe culoarea. De teoria culorilor s-au ocupat toți marii pictori, aducăndu-și aportul lor. Spre exemplu, valorile expresive pe care lea obținut Turner vor influența puternic arta din Europa, situându-se printre ideile precursoare ale impresionismului. Delacroix a fost influențat de Turner și Constable, devenind unul din marii colorițti ai lumii dar și un teoretician de seamă cu toate că nu a lăsat tratate despre teoria culorilor. Are un aport deosebit în domeniul contrastelor complementare, în cel al
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]