647 matches
-
Greuze, David, Gros și Ingres, sau sculptorii Goujon, Girardon, Coysevox, Puget și Houdon. În secolele al XIX-lea-al XX-lea, Franța a jucat un rol major în marile curente și revoluții artistice occidentale: romantismul (Delacroix) și Géricault), realismul (Courbet), impresionismul (Monet, Renoir, Manet, Degas) și neoimpresionismul (Seurat, Van Gogh, Cézanne, Gauguin), fauvismul (Matisse, Derain, Vlaminck), cubismul (Braque, Picasso, Léger) și chiar suprarealismul (Duchamp) numără printre reprezentanții lor artiști francezi sau care au creat în Franța. La rândul său, Auguste Rodin
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Autori celebri de romane realiste sunt considerați a fi Honoré de Balzac, Stendhal și Gustave Flaubert - în Franța, Charles Dickens și William Makepeace Thackeray - în Anglia, Lev Nikolaevici Tolstoi, Feodor Mihailovici Dostoievski și Ivan Sergheevici Turgheniev - în Rusia. Precursori ai impresionismului au fost pictorii spanioli Diego Velázquez și Francisco de Goya, pictura engleză cu William Turner și John Constable, precum și francezii Courbet, Ingres și reprezentanții Școlii de la Barbizon. În 1863, Édouard Manet pictează tabloul intitulat "Olympia", care a provocat un scandal
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
și John Constable, precum și francezii Courbet, Ingres și reprezentanții Școlii de la Barbizon. În 1863, Édouard Manet pictează tabloul intitulat "Olympia", care a provocat un scandal enorm, reprezentând-o pe zeița Venus în chip de curtezană. Nu se vorbește încă de impresionism, dar se pot deja întrevedea caracteristicile principale ale acestei mișcări, care îl vor duce în aer liber să picteze faimoasele sale peisaje. Respinse de juriul Salonului Oficial, Manet își va expune picturile, printre care celebra Le "Déjeuner sur l'herbe
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Émile Zola, într-o diatribă violentă la adresa oficialităților, publicată în gazeta L'Évènement. Războiul franco-german din 1870 îi risipește, Cézanne se retrage în provincie, Pissarro, Monet și Sisley se duc la Londra, ceea ce va marca o etapă importantă în dezvoltarea impresionismului, descoperind acolo pictura lui William Turner, care va exercita o puternică influență asupra picturii lor ulterioare. În anul 1874, din nou reuniți sub numele "Société anonyme des peintres", "des sculpteurs et des graveurs" ("Societatea anonimă a pictorilor, sculptorilor și graficienilor
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
în revista "Charivari" apare articolul cronicarului de artă Louis Leroy, intitulat "Exposition des Impressionnistes" ("Expoziția Impresioniștilor"). Un cuvânt destinat să facă carieră. Totuși dificultățile provocate de reprezentanții oficiali ai artei nu au încetat. Când, însă, în 1903, Camille Pissarro, patriarhul impresionismului, încetează din viață, toată lumea era conștientă că această mișcare a reprezentat revoluția artistică cea mai importantă a secolului al XIX-lea și că pictorii ce i-au aparținut se numără printre cei mai mari creatori din istoria artelor plastice. Impresionismul
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
impresionismului, încetează din viață, toată lumea era conștientă că această mișcare a reprezentat revoluția artistică cea mai importantă a secolului al XIX-lea și că pictorii ce i-au aparținut se numără printre cei mai mari creatori din istoria artelor plastice. Impresionismul a fost punctul de plecare pentru Georges Seurat și Paul Signac, maeștri ai neoimpresionismului, pentru Paul Gauguin, Henri de Toulouse-Lautrec, Vincent van Gogh și pentru mulți alți "postimpresioniști" din Franța și alte țări. În Germania, reprezentanți ai impresionismului au fost
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
artelor plastice. Impresionismul a fost punctul de plecare pentru Georges Seurat și Paul Signac, maeștri ai neoimpresionismului, pentru Paul Gauguin, Henri de Toulouse-Lautrec, Vincent van Gogh și pentru mulți alți "postimpresioniști" din Franța și alte țări. În Germania, reprezentanți ai impresionismului au fost Lovis Corinth și Max Liebermann, în Italia - Giorgio Boldini, Simone Lega și alții, grupați sub denumirea "Macchiaioli" ("Măzgălitorii" !), în Danemarca - Peter Krojer, în Suedia - Anders Zorn. Începând cu anul 1870, operele pictorilor impresioniști au contribuit la formarea unei
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
avea ca scop răspândirea simțului artistic în România. În 1899 această societate își închide activitatea dar numele ei este preluat de o revistă de artă, la care Luchian este un colaborator activ. Datorită lui Luchian pictura românească va trece de impresionism apropiindu-se din ce în ce mai mult de postimpresionism. În 1901 pictorul realizează o lucrare deosebită numită „Safta florăreasa” ce are o încărcătură melancolică, fiind realizată în contururi lineare ce închid ferm suprafețele de culoare. Luchian realizează peisaje, portrete, naturi moarte, compoziții cu
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
pentru scurte momente de timp și de aceea el a lăsat în urmă o operă care oferă un spectacol dintre cele mai eclectice din pictura românească. Întreaga creație poate fi catalogată pe trei mari direcții: realismul secolului al XIX-lea, impresionism și postimpresionism. Adept al impresionismului în unele lucrări de gen sau în peisajele pe care le-a realizat, Apcar Baltazar s-a înscris în fapt pe o linie de ripostă contra acestuia. Procedeul pe care l-a urmat pentru depășirea
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
și de aceea el a lăsat în urmă o operă care oferă un spectacol dintre cele mai eclectice din pictura românească. Întreaga creație poate fi catalogată pe trei mari direcții: realismul secolului al XIX-lea, impresionism și postimpresionism. Adept al impresionismului în unele lucrări de gen sau în peisajele pe care le-a realizat, Apcar Baltazar s-a înscris în fapt pe o linie de ripostă contra acestuia. Procedeul pe care l-a urmat pentru depășirea esteticii specifice impresionismului nu a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Adept al impresionismului în unele lucrări de gen sau în peisajele pe care le-a realizat, Apcar Baltazar s-a înscris în fapt pe o linie de ripostă contra acestuia. Procedeul pe care l-a urmat pentru depășirea esteticii specifice impresionismului nu a fost unul prea uzitat în epocă. Se poate spune că decorativismul, cloazonismul și sintetismul sunt caracteristicile capitale ale operelor pe care le-a realizat. Se poate vorbi și de un freschism dacă se ține seama și de analiza
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Nicolae Grigorescu. Despre academism și ieșirea din el nu mai putea fi vorba la începutul secolului al XX-lea. „Uitarea” academismului fusese consumată deja de către Grigorescu, Ion Andreescu și de afiliații de la Societatea "Ileana" a lui Ștefan Luchian. „Ieșirea” din impresionism a fost operată în Occident de către Paul Cézanne, Paul Gauguin și Vincent Van Gogh. În România, această sarcină a revenit lui Luchian și Petrașcu, care au știut să-l „uite” pe Grigorescu, precum și lui Tonitza și Pallady care au intrat
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
revenit lui Luchian și Petrașcu, care au știut să-l „uite” pe Grigorescu, precum și lui Tonitza și Pallady care au intrat în pictura modernă românească de o manieră cu totul originală. Formula cu care s-a depășit idilismul grigorescian și impresionismul european a fost reprezentată de simbolism, ca parte integrantă a curentului Art Nouveau. Atașați acestui curent au fost pictorii Nicolae Vermont, Luchian, Ipolit Strâmbu, Pallady, Petrașcu, Kimon Loghi, Ștefan Popescu, Aurel Popp, Apcar Baltazar etc. Cu toate că opera pe care a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
prezent la Muzeul de Artă din Cluj) în maniera realismului existent la sfârșitul secolului al XIX-lea, pictorul a sărit simultan la lucrări tipic impresioniste de origine "plein air"-istă, cum sunt "" și "". În același timp a pictat lucrări opuse impresionismului cu sorginte mitologică, așa cum este cea intitulată "". Întreaga creație în domeniul picturii poate fi catalogată pe trei mari direcții: realismul secolului al XIX-lea, impresionism și postimpresionism. De foarte multe ori cele trei curente care-l reprezintă, se întrepătrund și
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de origine "plein air"-istă, cum sunt "" și "". În același timp a pictat lucrări opuse impresionismului cu sorginte mitologică, așa cum este cea intitulată "". Întreaga creație în domeniul picturii poate fi catalogată pe trei mari direcții: realismul secolului al XIX-lea, impresionism și postimpresionism. De foarte multe ori cele trei curente care-l reprezintă, se întrepătrund și se combină în proporții diferite; de exemplu caracteristicile impresionismului au avut nevoie de cele ale realismului, pentru crearea atmosferei înconjurătoare prin raportul de lumină și
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
creație în domeniul picturii poate fi catalogată pe trei mari direcții: realismul secolului al XIX-lea, impresionism și postimpresionism. De foarte multe ori cele trei curente care-l reprezintă, se întrepătrund și se combină în proporții diferite; de exemplu caracteristicile impresionismului au avut nevoie de cele ale realismului, pentru crearea atmosferei înconjurătoare prin raportul de lumină și culoare în care acesta apare. Indiferent însă de curentul în jurul căruia a gravitat, Baltazar a reușit să introducă note personale și, să lase în
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
născut la oraș și nu avea dificultăți în a înțelege acest nou mediu care a început să fie prezent în pictură începând din anul 1898, reprezentativă pentru prezența acestuia în acest sens fiind lucrarea "", a lui Ștefan Luchian. Adept al impresionismului în unele lucrări de gen sau în peisajele pe care le-a realizat, Apcar Baltazar s-a înscris pe o linie de ripostă contra acestuia atunci când a creat tablouri ca "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul". Procedeul pe care l-a urmat
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
gen sau în peisajele pe care le-a realizat, Apcar Baltazar s-a înscris pe o linie de ripostă contra acestuia atunci când a creat tablouri ca "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul". Procedeul pe care l-a urmat pentru depășirea esteticii specifice impresionismului nu a fost însă unul prea uzitat în epocă. Nu a mers pe calea pe care a indicat-o Cézanne sau pe cea a expresionismului lui Van Gogh, ci pe o înrudire cu viziunea artiștilor sfârșitului de secol al XIX
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
în lucrarea lui Luchian se poate observa o construcție mai articulată a compoziției, Baltazar a redat o natură aparent turmentată de un pitoresc, străin de rigorile necesare unei compoziții. În mod evident Luchian era pe calea depășirii principiilor estetice caracteristice impresionismului, în timp de Baltazar înfățișa cu voluptate primele impresii, creând astfel cu spontaneitate și sinceritate o imagine plastică deosebită. Peisajul "Colț de grădină" este considerat de specialiștii în critică de artă drept cel mai impresionist tablou pictat de către Apcar Baltazar
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
impresii, creând astfel cu spontaneitate și sinceritate o imagine plastică deosebită. Peisajul "Colț de grădină" este considerat de specialiștii în critică de artă drept cel mai impresionist tablou pictat de către Apcar Baltazar. Dacă se poate admite că ar exista un impresionism de sorginte românească, eliminând pe de o parte unele elemente constitutive obligatorii ale acestui curent, Apcar Baltazar poate fi considerat unul dintre protagoniștii acestuia, în România. Artistul a realizat mai multe peisaje, unele având chiar unul sau mai multe personaje
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
România, prin abordarea de procedee cum ar fi colorarea umbrelor și prin unele tentative de divizare a tonului și de fragmentare a tușei. După cei patru pictori enumerați mai înainte, a venit grupul consacraților, al celor mai consecvenți adepți ai impresionismului românesc: Jean Steriadi, Nicolae Dărăscu, Samuel Mützner și Lucian Grigorescu. În toată cariera sa artistică pictorul a realizat o mulțime de peisaje, pornind de la cele de început de carieră cum au fost cele intitulate "" și "Mănăstirea Căldărușani". Cele mai reușite
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
plină de grație. Maniera impresionistă se face prezentă în opera lui Apcar Baltzar și la renumitele sale personaje din mahalaua bucureșteană. Pictorul a executat aceste compoziții cu aceeași libertate a penelului și cu aceeași atmosferă plină de lumină specifică esteticii impresionismului. Ca și la Ștefan Luchian în lucrările sale "", "" și "Vezi tu, Stane, vine iarna", picturile realizate din tematica mahalalelor sunt lipsite de intenția literaturizantă. Interesul lui Baltazar pentru categoria femeilor din această categorie socială de la marginile Bucureștiului nu a avut
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
pictate, un profesor de artă și inventator al unuia dintre primele sisteme de culori (spații de culoare) și anume Sistemul de culori Munsell (folosit pe scară largă și în prezent). A studiat pictura în Europa în perioada de glorie a impresionismului, fără să fi fost marcat de acest curent, dovadă stând operele sale de mai târziu (ex. pictura în ulei a lui Helen Keller, din 1892). Întors în țară, a lucrat ca profesor la Școala Normală de Artă Boston. În acea
Albert Henry Munsell () [Corola-website/Science/313101_a_314430]
-
nu reușește să execute comanda decorării Pantheonului cu scene din viața Sfintei Genoveva. Moare pe 20 ianuarie 1875, la Barbizon. Tabloul "Gospodărie la Gréville" a fost pictat în Normandia și este o operă de o importanță deosebită, fiind precursoare a impresionismului. Gama coloristică a pictorului este foarte bogată. Așază alături culoarea cald-roșiatică a pereților și tonurile luminoase ale cerului, precum și verdele vegetației. Tabloul intitulat "Angelus" este lucrarea cea mai cunoscută a lui Millet, în care artistul a dorit să zugrăvească pioșenia
Jean-François Millet () [Corola-website/Science/304098_a_305427]
-
(*2 decembrie 1859, Paris - †29 martie 1891, Paris) a fost un pictor francez neoimpresionist, creator și teoretician - împreună cu Paul Signac - al tehnicii divizioniste în pictură. Geurges Seurat se ivește atunci când impresionismul pare să-și piardă din vigoare. Stilul și concepția lui Seurat fac simțită influența unei noi revoluții plastice. Scurta lui carieră artistică a fost de ajuns pentru a-i asigura un loc în istoria universală a artelor. Nici contemporanii săi
Georges Seurat () [Corola-website/Science/299601_a_300930]