10,534 matches
-
se depărtă fără nici o explicație pe treptele ce duceau la etaj spre apartamentul său, sub privirile consternate ale vecinilor de la parter. Dar poate că n-a fost el, zise băiatul de la parter ce părea că Încă se mai află sub impulsul celor Întâmplate. Nici tatăl și nici mama nu-l contraziseră și nici nu-l Încurajară să spună ceva. Teama pe care o simțeau plutind În aer, Încă mai era stăpână pe sufletele lor. Bărbatul și băiatul se Îmbrăcară pe tăcute
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
doua, înaintarea și primirea divinului, a uniunii cu „Unul”<footnote Ibidem, VI.7.35. footnote>. Această stare este mai elevată decât cea de contemplare, și este atinsă atunci când intelectul uman obține viziunea sursei inteligibilului, al singurului bine și, absorbit de impulsul iubitor, aspiră să se amestece cu el, încetând orice activitate intelectuală<footnote Există o controversă legată de condiția identității lui Unul și a sufletului la Plotin. Armstrong declară că sinele nu-și pierde identitatea în uniunea supremă, și că toate
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
vita Moysis, P. G. XLIV, col. 333B. footnote>. Conceptul de participare este elaborat și în Despre facerea omului. Sfântul Grigorie a realizat această operă pentru a completa Hexameronul Sfântului Vasile, după moartea neașteptată a fratelui său. Astfel, își ia întregul impuls din cuvintele Genezei 1, 26: „Să facem omul după chipul și asemănarea Noastră”. În mod desăvârșit, virtuțile sau însușirile desăvârșirii se găsesc ontologic în Dumnezeu, prin esență (ὄντως), ca un factor propriu Lui (ἴδιον); oamenii însă le posedă (ca tipuri
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
București, 1999, p. 54). footnote>. Iar în alt loc, vorbind în aceiași termeni, spune că dragostea (τò φίλτρον) este un atașament interior față de ceea ce este de dorit, care se traduce printr-o plăcere Și o înclinație. Pentru a desemna acest impuls al sufletului, Sfântul Grigorie a folosit uneori cuvântul ἔρως<footnote Chișcari Ilie, op. cit., p. 10. footnote>. Acesta reprezintă de fapt aspectul irațional, extatic al lui ἀγάπη; astfel că cele două cuvinte sunt aproape sinonime, ερως fiind de fapt un aspect
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
partea sexuală) și trecerea În neființă a unei persoane dragi, dar totodată necunoscute. Obiceiurile sexuale neobișnuite Îl atrag pe Sascha Knisch Într-o capcană a curiozității, Întreaga poveste a imaginarului Începând și sfârșindu-se Într-un șifonier, plecând de la anumite impulsuri interioare sau exterioare. Dora Wilms, personajul feminin din romanul lui Fioretos, este văzută ca o ființă secretoasă, suspicioasă, care Încearcă sa-și câștige existența Într-un mod nu tocmai firesc. Tensiunile provocate de Întâlnirile personajelor, intensitatea, claritatea, temperamentul creează un
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
și al absenței pe măsura unor declarații noi, care nu-l pot recepta decât ca mister. Sfârșitul operei, rezolvarea labirintului morții Îl eliberează pe presupusul vinovat, descoperind o altă serie de convingeri nemotivate, de răutăți capricioase sau de fapte inexplicabile. Impulsurile constructive și judecata clară și precisă, În conformitate cu propria disciplină, curăță terenul și orice formă de necunoscut. Iubire și crimă? În contrast cu alte opere literare, În romanul lui Aris Fioretos nu numai că se urmărește reconstituirea conștiinței În realitatea sa cotidiană, dar
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
analitică, fragmentară, care nu lasă niciun moment de respiro cititorului obligat să recompună, să umple golurile, să prindă schepsis-ul acestei cărți deloc facile: „În romanul cu mai multe Începuturi nu va fi descris nimic [...] el va da doar primul impuls și va fi suficient de delicat ca să se ascundă În umbra următorului Început și să lase eroii să se combine după caz”. Un roman interesant ce se descompune și se recompune singur ca un puzzle, dar care rămâne totuși fără
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
în ficțiune. Un moment de impas narativ se transformă în joc și amuzament. Jocul autor versus narator se întoarce însă împotriva lui Ellis când acesta realizează turul de promovare al cărții. Deși romanul este recunoscut ca ficțiune, cititorii încă trăiesc impulsul acut de a întreba „Ce anume din carte este adevărat?". Autorul ricoșează în schimb, răspunzând că „Every word is true", până la cele mai intrigante, scandaloase și satisfăcătoare detalii. Cartea ilustrează o reprezentare scrisă a filmelor cu Chucky și A Nightmare
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
un comportament arhetipal, de însușire (a lumii sonore din jur) prin redimensionarea după/cu unitatea propriului glas. Pe plan artistic, comunicarea se sublimează în intonare, ca melos. Omul vocal nu tinde să se integreze doar în raport cu exteriorul sonor, dintr-un impuls „vânătoresc” de cameleonică imitare a sunetelor lumii (pândind de sub un sunet-mască). Mânat de dorul eu- ului sufletesc (se), care îl cheamă sa-i cultive răsărirea (ivirea de/din- sine), omul vocal își caută și o „semănătorească” pătrundere pe tărâmul interiorității
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
are rapiditatea din Tosca. Dacă la G.Verdi, în general, într-un act nu se întâmplau prea multe lucruri de acțiune predominând ariile, duetele și scenele de ansamblu într-o înșiruire determinată mai mult de mișcările sufletești interioare decât de impulsuri exterioare majore, în Tosca, în fiecare clipă se întâmplă ceva . Există rapeluri la G.Verdi și în această partitură Scarpia este Jago. Amenințarea (ex. 6) cu care începe ultimul act. susținută sonor de patru corni la unison, se leagă cert
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Liberă de substanțialitatea TA, ea se propagă instantaneu-indefinit, ca pretutindeni neunde/oriunde și necând/oricând. Mai mult chiar, propagarea nu are un moment limită, de început și/sau de sfârșit, dar nici nu corespunde unei stări de acum, neavând un impuls (accent) de referință. Astfel, TA este innominal ca moment, indeterminabil ca loc ori inimaginabil ca profil și acardinal ca orientare. Conform expresiei de instantaneitate, durabilitatea formală poate fi analogată sintactic prin conceptul de textură albă. Deși nu avem o materialitate
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
par așchii strălucitoare dintr-un roman de idei, pe un subiect inedit, la nivel mondial: soarta românilor din Bucovina de Nord. Dar și a altora, din alte zări ale lumii...Fără ca autoarea să-și dea seama - deși a asigurat primul impuls -, acest insolit roman de idei și de verticalitate umană pare să se scrie singur, învăluindu-și povestea în valuri succesive de mister, generate de faptul că nimeni nu poate ghici nimic, până la final: care fi-va destinul românilor în acest
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
împlinit 136 de ani. El a susținut, cu argumente irefutabile, că filologia română a fost înălțată, la Cernăuți, la rangul de ,,Materie eternă”. Catedra de profil s-a afirmat, în toate epocile, ca o adevărată, de necontestat instituție românească, grație impulsurilor viguroase date de titularii acesteia: de la Ion Sbiera (1875-1906), Sextil Pușcariu (1906-1919), Leca Morariu (1936-1938), până la Vitalie Sorbală (1974-1979). Detalii bogate a readus în memorie Gheorghe Jernovei mai ales despre ceea ce el a numit ,,noua epocă Grigore Bostan” - încununată de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de ciudată, uneori rebarbativa, lăsând a se înțelege că am avea nevoie de o reîntoarcere la o fază anterioară a limbii și culturii? Dar dacă nu este vorba de așa ceva?! Dar dacă ar fi vorba, mai degrabă, de un sănătos impuls filosofic? De o intuiție corectă că echivalarea unor termeni filosofici atât de încarcați conceptual și semantic se poate realiza printr-o clasa de termeni echivalenți, fiecare marcând una dintre nuanțele semantice ale acelui termen polisemantic? Aici începe lecția kantiana a
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
fi infirmități, este întru totul în ordine, așa cum este ea. Nu are nevoie de vreo reforma specială. Este adevărat că avem nevoie de o bună punere în ordine a cuvintelor care redau aceste concepte. Și cred că aici instinctul și impulsul pentru creearea de limbă ale lui Eminescu sunt cât se poate de fertile. Eminescu este pe acea cale care duce la dezvoltarea sănătoasă și la diversificarea necesară ale vocabularului filosofic. Din nou, Noica vorbește cu deplin temei: „Ce instinct ... îl
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
limba română exprimă foarte firesc și natural filosofie de cea mai bună calitate. Aceasta nu ne împiedică, însă, să nu ne întrebăm - reflectând la experiența eminesciana a creării de limbaj - ce ar fi de dorit să se întâmple pentru că acest impuls către invenție lexicala și originalitate, prezent în lecturile kantiene eminesciene să prezideze spiritul limbii și de acum înainte? Introrcându-ne, pentru a și încheia, la acest exemplu prezent în traducerea lui Eminescu, impresia mea este aceea ca limbă filosofica română ar
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
dispoziție această bogăție lexicala care surpinde diferitele aspecte și nuanțe ale conceptului logic, psihologic, juridic etc. de judecată. Adică, am fi fost într-o poziție mai bună din punctul de vedere al subtilității și flexibilității redării diferitelor nuanțe filosofice, daca impulsul originar, creator de limbă filosofica, al lui Eminescu, nu ar fi fost atenuat, inhibat sau „domesticit” de tendința contrară de uniformizare, simplificare și unificare terminologica, ce a condus, în mod inevitabil, si la o sărăcire a vocabularului filosofic. Desigur, invenția
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
unificare terminologica, ce a condus, în mod inevitabil, si la o sărăcire a vocabularului filosofic. Desigur, invenția și creația lexicala poetica nu sunt și nu pot fi un substitut pentru gândirea filosofica autentică, dar lecția eminesciana ne arată că acest impuls originar, creator de termeni și de limbaj este „instinctul filosofic cel bun” (Noica), ce ne ajută să dezvoltăm un limbaj bogat, flexibil și subtil, adecvat pentru a modula nuanțele diverse ale gândului filosofic. Orice elogiu adus lui Mihai Eminescu este
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
superproducțiilor istorice. Pro Video a lansat, pe DVD, colecția filmelor sale. Posturile de televiziune românești le reprogramează la ore de vârf, amintind cumva de fastul peliculelor de gen, marca Hollywood. De-a lungul carierei sale, Sergiu Nicolaescu a dat serioase impulsuri cinematografiei românești. A pus umărul la construirea și consolidarea studiourilor Sahia și Buftea, a creat garderobe civile și militare pentru filmări, a pus la punct o școală de cascadori cu care a realizat lucruri imposibil de imaginat până atunci. Tematica
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
antisemite”. “Date fiind eforturile depuse și de Guvernul României și de cel al Statului Israel de a combate xenofobia, rasismul, antisemitismul și discriminarea în toate formele, ar trebui să fim alarmați de astfel de manifestări care ar putea da un impuls sentimentelor antisemite din România”, se mai arată în comunicat.
TVR3, reclamat la CNA pentru un colind antisemit, în emisiunea cu Pufulica: Crin Antonescu critică dur difuzarea colindului [Corola-blog/BlogPost/94002_a_95294]
-
modul de a-și asuma etosul scrisului, în creditul acordat rațiunii și, desigur, în nivelul valoric al operei), pentru prozatoare nici o carte nu este definitiv încheiată, fiecare reeditare însemnînd o nouă șansă de intervenție și de perfecționare, exercitată "sub un impuls interior, de ameliorare artistică" (Limitele rescrierii, p. 308). Despre limitele intervenției proprii vorbește, însă, scriitoarea în Postfața citată la Dimineață pierdută, acolo unde arată că îi displace autorul "care intervine cu o crasă indiferență în destinul personajelor: din făpturi vii
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
sunt? Să spunem un fel de antreprenor liric, un organizator de spectacole, un intermediar poetic. În fond, aventura acestei cărți a pornit de la descoperirea unei idei fundamentale a omului etern și pierdută în pragul Lumii Moderne. O dorință obscură, un impuls secret, nostalgia unei alte existențe care să reîncorporeze spiritul genuin, bucuria și visul în structura sa... așa cum descoperi, nu în cavernele Terrei sau în geografiile imaginare, ci la marginea drumului, pe traseul arhicunoscut, banal, tern, parcurs zi de zi, o
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
pe care nu le dorea, dar pe care le gîndea ca aducînd mari satisfacții celuilalt. Era atît de sensibil la dezamăgirile și frustrările altuia, încît, pentru a i le stinge, făcea lucruri contra propriei sale persoane. Avea în el un impuls autodistructiv foarte activ și remușcări nestinse. Era un torturat, cu o inteligență uimitoare și un patetism refulat. Avea un farmec enorm, care se exercita și asupra bărbaților, și un surîs care-i transfigura fața, scoțîndu-i pe neașteptate la suprafață trăsăturile
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
vreme, creatorul fără operă. Risipit prin periodice, "prințul" avangardei românești are o traiectorie evolutivă în zigzag, cu dese evadări de la principiile sale teoretice. Debutează sub steaua lui A. Samain (din care și traduce) în revista Simbolul fondată în 1912 sub impulsul puternicului Schwung juvenil de către elevul I. Iovanaki (o primă pretenție grafică de imortalizare a numelui) împreună cu S. Samyro (Sami Rotenstock), viitorul T. Tzara. Prieten bun și cu Marcel Iancu, un împătimit pictor "constructivist", I. Vinea devine unul dintre promotorii modernismului
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
Aragon, la primul înrolarea sub steagul extremismului proletar fiind mai accentuată decât la al doilea. Opera scapă însă de circuitul dizolvant, chiar dacă nu în întregime, uneori delimitările nu sunt lesne de operat. Pentru Bertolt Brecht, chiar în sfera ideologicului, alternează impulsurile nonconformiste, dorința rebeliunii cu lungi perioade de acceptare tacită a pozițiilor rigide fixate la Moscova. Piesele sale celebre continuă să fie străbătute de un maniheism, al conflictului de clasă, o fatală împărțire între bogați și săraci. Și în diferențierile categorice
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]