362 matches
-
primă fază de învățare, cu însușirea principalelor mișcări necesare aterizării. chinograma nr. 14 - faza de zbor la săritura în înălțime cu răsturnare dorsală chinograma nr. 15 - „bătaia” la săritura în înălțime cu răsturnare dorsală (luarea contactului cu solul, amortizarea și, impulsia și avântarea activă) chinograma nr. 16 Succesiunea metodică: În lecțiile de învățare, la încălzirea specială se vor utiliza exerciții de mobilitate-suplețe specifice săriturii în înălțime și exerciții pentru desprindere (pasul săltat la 3,5,7 pași în diferite variante). De
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
efectuate sub formă de competiție Greșeli: bătaia nu este activă și scurtă ca durată, ci lentă; elanul lent, cu umerii retrași; desprinderea efectuată de pe piciorul de bătaie flexat prea mult din articulația genunchiului (din poziția „căzut”); lipsa de coordonare a impulsiei, cu avântarea piciorului de atac; atacul cu piciorul prea mult flexat din articulația genunchiului; brațele nu susțin lucrul piciorului de atac; trunchiul este extins în poziția de trecere peste ștachetă; Indicații metodice: După învățarea și consolidarea exercițiilor separate pe faze
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
suportând întreaga greutate a corpului. ELANUL Reprezintă deplasarea aruncătorului de la marginea depărtată a cercului spre opritoare. Secvențial, elanul propriu-zis, prin care aruncătorul acumulează viteză, cuprinde mai multe acțiuni: + gruparea: flexia în articulațiile membrelor inferioare și ghemuirea corpului pentru a pregăti impulsia (chinograma nr.17). greutatea se află acum în punctul cel mai jos. + impulsia și săltarea: extensia puternică în articulații și săltarea rapidă spre înapoi (spre opritoare - chinograma nr.18). Trunchiul, capul, brațele și greutatea rămân neschimbate ca poziție. Umerii rămân
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
cercului spre opritoare. Secvențial, elanul propriu-zis, prin care aruncătorul acumulează viteză, cuprinde mai multe acțiuni: + gruparea: flexia în articulațiile membrelor inferioare și ghemuirea corpului pentru a pregăti impulsia (chinograma nr.17). greutatea se află acum în punctul cel mai jos. + impulsia și săltarea: extensia puternică în articulații și săltarea rapidă spre înapoi (spre opritoare - chinograma nr.18). Trunchiul, capul, brațele și greutatea rămân neschimbate ca poziție. Umerii rămân perpendiculari pe direcția de aruncare. + reluarea contactului cu solul: se realizează în doi
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
brațului aruncător; ▪ redresarea după aruncare nu este însușită corect și se depășesc majoritatea aruncărilor cu elan. Indicații metodice: ▪ săltarea trebuie să fie cât mai activă și razantă; ▪ mișcarea trebuie să fie continuă și să se alinieze următoarei succesiuni: picior de impulsie, bazin, umeri, braț de aruncare; ▪ viteza de execuție trebuie să fie cât mai mare; ▪ traiectoria greutății în zbor trebuie să fie cât mai optimă unei aruncări cât mai lungi; ▪ dozarea se va face în funcție de nivelul de pregătire și de sex
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
cu solul s-a testat tot prin intermediul platformei cu senzori conectată la computer. Sportivul efectuează o alergare accelerată pe 15 metri, placa cu senzori fiind așezată la 10 metri față de linia de start. În momentul în care sportivul efectuează o impulsie pe această placă, computerul, având rol de cronometru, înregistrează durata sprijinului. Notă: Startul s-a efectuat liber, fără comandă, din picioare. S-au efectuat două încercări, luându-se în considerare cea mai bună. Viteza de reacție s-a înregistrat cu ajutorul
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
Semnalul de plecare a fost dat de pistolul de start, conectat și acesta la aparat. Cronometrul a plecat în momentul în care capsa a fost lovită de către arcul percutor al pistolului de start și s-a oprit în momentul declanșării impulsiei pentru plecare. Notă: Subiecții au efectuat două repetări, luându se în considerare cel mai bun rezultat. Squat jump s-au desprinderea pe verticală, s-a efectuat cu genunchii flexați la 90 de grade și cu palmele pe șolduri. Fără o
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
lentă peste “șanț” 3. Alergarea până la primul gard se efectuează în: a9 pași b8 pași c10 pași 4. Înainte de trecerea gardului viteza de deplasare : ascade bcrește crămâne constant 5. Trecerea gardului este consecința unei: abătăi puternice pe piciorul îndemânatic bunei impulsii rapide orientate spre înainte sus cunei bune coordonări între mișcarea brațelor și picioarelor 6. În timpul trecerii gardului privirea este orientată: aspre piciorul de atac bîn jos cspre următoarele garduri 7. Care dintre imaginile alăturate prezintă o poziție "gata" favorabilă alergării
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
Natura copilului era înțeleasă de pedagogul italian ca o putere creatoare prin care ființa se făurește pe sine însăși după un plan imanent infailibil dacă nu este împiedicată de forțe exterioare. Se considera că în ființa umană se află o impulsie naturală către creștere, către propria sa formare. Această impulsie cunoaște mai multe etape, care apar după un "plan providențial". "Sufletul copilului nu se dezvoltă la întîmplare; dezvoltarea lui nu se datorește stimulenților din lumea din afară, ci e călăuzită de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
putere creatoare prin care ființa se făurește pe sine însăși după un plan imanent infailibil dacă nu este împiedicată de forțe exterioare. Se considera că în ființa umană se află o impulsie naturală către creștere, către propria sa formare. Această impulsie cunoaște mai multe etape, care apar după un "plan providențial". "Sufletul copilului nu se dezvoltă la întîmplare; dezvoltarea lui nu se datorește stimulenților din lumea din afară, ci e călăuzită de sensibilități speciale, de scurtă durată, care îl conduc și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
câte unul pentru fiecare dintre degetele de la II la V. Inserția terminală se găsește pe falanga a treia a fiecărui deget. Acțiunea este de: - slab flexor al falangelor degetelor, flexor plantar, - supinator-pronator al piciorului, - intervine în mers, în faza de impulsie a piciorului, - susținerea bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR (m. tibialis posterior) Origine: - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Inserția terminală se realizează pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
probei de 100 mp, cele mai importante implicații și considerații tehnice, cu accent mai ales pe faza de accelerare. Perioada de sprijin este structurată pe următoarele faze și momente: a) faza de amortizare, b) momentul verticalei și c) faza de impulsie. Alergătorul fiind în contact cu sprijinul, în virtutea celei de - a III-a legi a mecanicii (toate acțiunile provoacă o reacție egală și de sens contrar... sau, doua corpuri în contact exersează una asupra celeilalte forțe egale și de sens contrar
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
greutatea corpului și nu produc nici un efect. Momentul verticalei poate fi considerat ca un moment de repaus în ciclul pasului de alergare. Aici se înregistrează și cea mai coborâtă poziție a CMC (centrul de masă al corpului). c) Faza de impulsie - constituie faza motoare în ciclul pasului de alergare. Începe odată cu trecerea progresivă a proiecției a CMC înaintea punctului de sprijin și se termină odată cu începerea fazei de zbor, moment în care proiecția CMC, în raport cu punctul de sprijin, este maximă. Acțiunea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
faza motoare în ciclul pasului de alergare. Începe odată cu trecerea progresivă a proiecției a CMC înaintea punctului de sprijin și se termină odată cu începerea fazei de zbor, moment în care proiecția CMC, în raport cu punctul de sprijin, este maximă. Acțiunea de impulsie se realizează printr-o contracție de învingere, cea ce determină ca presiunea asupra solului, prin forța tangențială (Ft), forța de inerție, forța normală (Fn), forța gravitațională și rezultanta (F), să fie mai mare decât greutatea corpului. Presiunea asupra solului este
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
cantității de mișcare a unui obiect este proporțională cu forța aplicată și această schimbare se produce în direcția aplicării forței. Cantitatea de mișcare = masa x viteza. Viteza de deplasare depinde în principal, în condițiile pistelor sintetice, de mărimea forțelor de impulsie și a forțelor de agățare - tracțiune, de unghiul de impulsie și de modalitatea contactului cu solul. Putem considera că pista sintetică, datorită caracteristicilor sale specifice și influențelor exercitate asupra tehnicii alergării de viteză, impune renovarea termenului „impulsie”, prin sintagma „tracțiune-impulsie
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
aplicată și această schimbare se produce în direcția aplicării forței. Cantitatea de mișcare = masa x viteza. Viteza de deplasare depinde în principal, în condițiile pistelor sintetice, de mărimea forțelor de impulsie și a forțelor de agățare - tracțiune, de unghiul de impulsie și de modalitatea contactului cu solul. Putem considera că pista sintetică, datorită caracteristicilor sale specifice și influențelor exercitate asupra tehnicii alergării de viteză, impune renovarea termenului „impulsie”, prin sintagma „tracțiune-impulsie”, respectiv „faza de tracțiune- impulsie” Vom revenii cu argumentele care
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
mărimea forțelor de impulsie și a forțelor de agățare - tracțiune, de unghiul de impulsie și de modalitatea contactului cu solul. Putem considera că pista sintetică, datorită caracteristicilor sale specifice și influențelor exercitate asupra tehnicii alergării de viteză, impune renovarea termenului „impulsie”, prin sintagma „tracțiune-impulsie”, respectiv „faza de tracțiune- impulsie” Vom revenii cu argumentele care vor justifica această opțiune. Perioada de pendulare - începe după terminarea fazei de impulsie, când același picior al alergătorului părăsește solul și trece într-o perioadă de oscilație
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
agățare - tracțiune, de unghiul de impulsie și de modalitatea contactului cu solul. Putem considera că pista sintetică, datorită caracteristicilor sale specifice și influențelor exercitate asupra tehnicii alergării de viteză, impune renovarea termenului „impulsie”, prin sintagma „tracțiune-impulsie”, respectiv „faza de tracțiune- impulsie” Vom revenii cu argumentele care vor justifica această opțiune. Perioada de pendulare - începe după terminarea fazei de impulsie, când același picior al alergătorului părăsește solul și trece într-o perioadă de oscilație, având ca axă articulația coxo-femurală, cu faze de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
caracteristicilor sale specifice și influențelor exercitate asupra tehnicii alergării de viteză, impune renovarea termenului „impulsie”, prin sintagma „tracțiune-impulsie”, respectiv „faza de tracțiune- impulsie” Vom revenii cu argumentele care vor justifica această opțiune. Perioada de pendulare - începe după terminarea fazei de impulsie, când același picior al alergătorului părăsește solul și trece într-o perioadă de oscilație, având ca axă articulația coxo-femurală, cu faze de a) oscilație posterioară, b) momentul verticalei și c) oscilație anterioară. Perioada de pendulare se încheie cu reluarea contactului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
aspecte: 1. Traseul de deplasare a picioarelor și brațelor trebuie să fie strict spre înainte, nu spre exterior sau interior; 2. Înaintarea este dată de acțiunea de extindere completă a genunchiului și gleznei în perioada de sprijin, în faza de impulsie; Este discutabilă, (n.a.) extinderea completă a genunchiului în condițiile tehnicii de alergare pe pistele sintetice; 3. Echilibrul corpului trebuie menținut prin ținerea capului, umerilor și trunchiului într-o aliniere naturală, aproape de verticală, fără aplecări exagerate din șolduri; 4. Eliminarea contracțiilor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
în partea anterioară (adică succesiunea de mișcări ale piciorului ce se desfășoară în partea anterioară a corpului) și o limitează pe cea posterioară. O prelungire a mișcării în partea anterioară avantajează înaintarea iar o scurtate în partea posterioară asigură o impulsie mai puternică. Reducerea forțelor de frânare, sau reducerea forțelor ce descresc viteza de deplasare a sprinterului, se realizează în primul rând prin modalitatea de luare a contactului cu solul, nu prea departe față de proiecția centrului de masă al corpului, în
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
ca fază a alergării de viteză a preocupat și pe alți specialiști. K. Wiemann (1986) citat de W. Vonstei, o numește „fază de sprijin” sau „de susținere”, fiind componenta dinamică esențială în probele de sprint prin acțiunea de frânare și impulsie. Acțiunea de frânare și impulsie transformată în forță de reacție de sens pozitiv determină viteza de deplasare. Modalitatea de realizare a perioadei de sprijin determină viteza de execuție, dar la rândul ei aceasta este influențată și de „mișcarea piciorului în timpul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
viteză a preocupat și pe alți specialiști. K. Wiemann (1986) citat de W. Vonstei, o numește „fază de sprijin” sau „de susținere”, fiind componenta dinamică esențială în probele de sprint prin acțiunea de frânare și impulsie. Acțiunea de frânare și impulsie transformată în forță de reacție de sens pozitiv determină viteza de deplasare. Modalitatea de realizare a perioadei de sprijin determină viteza de execuție, dar la rândul ei aceasta este influențată și de „mișcarea piciorului în timpul de curbă”, adică în timpul de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
aplicată suprafeței de contact, care la rândul ei sporește lungimea fuleului (zborul) cea ce coincide cu o deplasare a corpului mai lungă și scădere a timpului de contact al piciorului cu solul. Eficiența crescută se obține, deci, atunci când forța de impulsie este mare iar timpul de contactul al piciorului cu solul este mic, iar pendularea lungă. Marii alergători de viteză, după cum s-a precizat deja, dezvoltă în timpul alergării forțe ce măresc faza de zbor și scad faza de impulsie, ceea ce asigură
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
forța de impulsie este mare iar timpul de contactul al piciorului cu solul este mic, iar pendularea lungă. Marii alergători de viteză, după cum s-a precizat deja, dezvoltă în timpul alergării forțe ce măresc faza de zbor și scad faza de impulsie, ceea ce asigură o mărire a frecvenței și lungimii pașilor. În activitatea practică această problemă nu este una simplă, deoarece mărirea frecvenței duce la scăderea amplitudinii și invers. Se mai știe ca în opinia unor practicieni cu experiență, bazați pe observații
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]