495 matches
-
sexuale, va constitui clasa de tulburări psihice denumite de el psychopathia sexualis. Această categorie de indivizi reprezintă grupa nosologică de astăzi a psihopaților sau a constituțiilor psihopatice, structuri caracteriopatice a căror trăsături sunt marcate În primul rând prin insensibilitate, inafectivitate, impulsivitate, nesociabilitate sau antisociabilitate, trăsături constituționale care indică structuri imature afectiv sau aberante din punct de vedere psiho-moral (K. Schneider, A. Petrilowitschă. Stările de aberație morală afectează În mod predominant sentimentele morale, fără a interesa sfera intelectuală a individului. Aberația morală
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În stilul de conducere își pot găsi expresia unele trăsături temperamentale care îl pot avantaja pe conducător, în timp ce altele pot fi supuse influențelor educative. De exemplu, neechilibrul excitativ al proceselor nervoase care poate apărea la un anumit nivel ca încordare, impulsivitate, haos afectiv, conduită anarhică, prin educarea caracterial‑voluntară poate apărea ca spirit de inițiativă, impetuozitate în creație, efervescență afectivă legată de scopuri înalte. De asemenea, în stilul de conducere își găsesc expresia unele aptitudini ale individului - de regulă însă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atât a însușirilor de lider, cât și a celor manageriale. În virtutea orientării lui spre viitor, spre previzibil, liderul este mai tentat de dorința ca ideile lui să fie mai repede receptate și transpuse în practică, fapt care generează o oarecare impulsivitate. Dacă această impulsivitate nu este temperată de o serie de însușiri de manager care să‑i permită stăpânirea și controlarea propriilor comportamente, liderul respectiv riscă să devieze spre haos. La rândul lui, managerul cu tendința spre o oarecare uniformitate comportamentală
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de lider, cât și a celor manageriale. În virtutea orientării lui spre viitor, spre previzibil, liderul este mai tentat de dorința ca ideile lui să fie mai repede receptate și transpuse în practică, fapt care generează o oarecare impulsivitate. Dacă această impulsivitate nu este temperată de o serie de însușiri de manager care să‑i permită stăpânirea și controlarea propriilor comportamente, liderul respectiv riscă să devieze spre haos. La rândul lui, managerul cu tendința spre o oarecare uniformitate comportamentală determinată de nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
specialitate conceptul de „pattern comportamental de tip A” (PCTA). Persoanele caracterizate printr-un asemenea pattern se disting prin: dorința de a face cât mai multe lucruri într-un timp cât mai scurt; trăsături cum ar fi agresivitatea, ambiția, simțul competitivității, impulsivitatea; comportamente verbale explozive și desfășurate cu o mare frecvență (îi grăbește pe alții să termine mai repede ce au de spus); sunt nerăbdători (consideră că a aștepta e o pierdere de timp); sunt orientate și centrate aproape exclusiv pe profesie
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prea puțin de afacerile mediului extraorganizațional, orientându-se intuitiv. Comunicarea internă este și ea săracă deoarece informația este inițiată de la vârful strategic. Dezvoltarea și diversificarea unei astfel de organizații rămâne inconsistentă. Rezumăm notele esențiale ale organizațiilor isterice: se caracterizează prin impulsivitate, lipsă evidentă de autocontrol; gustul pentru risc și diversificare este foarte accentuat; adeseori dezvoltarea se face însă incomplet și incoerent, scopul fundamental este mai degrabă atragerea atenției, nevoia de a se face cunoscută cu orice preț, decât dezvoltarea autentică; stilul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
perioadă de tensiuni și frustrări în copilărie, adolescentul descoperă că alcoolul îl calmează. Este de obicei cazul adolescenților care vin din familii unde consumul de alcool era folosit în același scop. A doua provine dintr-o stare de agitație puternică, impulsivitate, plictiseală. Faptul că nu suportă monotonia îi face pe adolescenți să fie dispuși să încerce orice. Acest lucru asociat cu impulsivitatea lor firească îi face să aibă o înclinație clară spre a abuza de o serie întreagă de droguri puternice
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
familii unde consumul de alcool era folosit în același scop. A doua provine dintr-o stare de agitație puternică, impulsivitate, plictiseală. Faptul că nu suportă monotonia îi face pe adolescenți să fie dispuși să încerce orice. Acest lucru asociat cu impulsivitatea lor firească îi face să aibă o înclinație clară spre a abuza de o serie întreagă de droguri puternice, nu numai de alcool. Teoriile bazate pe familie și pe abordarea sistemică pleacă de la premisa că utilizarea substanțelor este expresia comportamentelor
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Jessor și colab, 1995) Modelul antisocial oferit de grupul de prieteni (NIDA 1997, Lane și colab., 2001) Personalitatea, lipsa reperelor sociale, alienare, revoltă (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Factori psihologici-căutarea de senzații, curiozitatea, lipsa controlului impulsivității (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Marsh, 1996) Lipsa asistării sociale (Jessor, 1991) Slabe strategii de adaptare (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Apartenența la grupuri care descurajează comportamentele deviante și consumul de substanțe (Jessor și colab., 1995; NIDA, 1997) Strategii de
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de integrare a ideilor; Factori de natura motivațională: - impulsul excesiv față de un impuls moderat, - emotivitatea față de un nivel de energie moderat, - discontinuitatea față de perseverență, - anxietatea față de toleranța față de frustrare; Factori determinați de trăsăturile de caracter și temperament:rigiditatea față de mobilitate, - impulsivitate față de spirit de aventură, - automulțumire față de încredere în sine, - autodiscreditare față de spiritul autocritic. Revenind la modul în care majoritatea elevilor înțelege să își efectueze temele acasă, elevii sunt puși în situația de a gândi și de a folosi cunoștințele acumulate
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana TOTH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93148]
-
selecției celor doisprezece copii am organizat o Întâlnire cu părinții acestora pentru obținerea acordului de participare. Tot În această etapă am aplicat copiilor scale de evaluare prin care am urmărit măsurarea mai multor dimensiuni ale comportamentului lor: asertivitatea, supunerea, agresivitatea, impulsivitatea, autocontrolul, relațiile cu prietenii (sociabilitatea), precum și aspecte ale personalității: stima de sine și imaginea de sine. Cea de-a doua etapă a programului a avut drept scop dezvoltarea și optimizarea comportamentală a elevilor cu cerințe educative speciale prin utilizarea metodelor
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
cei doisprezece copii cu scalele aplicate Înainte de Începerea programului, pe aceleași dimensiuni ale comportamentului și personalității. Prezentarea instrumentelor utilizate Pentru a măsura gradul În care sunt prezente cele șase dimensiuni ale comportamentului elevilor cu cerințe educative speciale (asertivitatea, supunerea, agresivitatea, impulsivitatea, autocontrolul și sociabilitatea) și cele două dimensiuni ale personalității (stima de sine și imaginea de sine) am utilizat următoarele scale de evaluare: 1) Scala tendinței de acțiune a copiilor (CATS) 2) Scala impulsivității 3) Scala percepției autocontrolului de către copii 4
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
cu cerințe educative speciale (asertivitatea, supunerea, agresivitatea, impulsivitatea, autocontrolul și sociabilitatea) și cele două dimensiuni ale personalității (stima de sine și imaginea de sine) am utilizat următoarele scale de evaluare: 1) Scala tendinței de acțiune a copiilor (CATS) 2) Scala impulsivității 3) Scala percepției autocontrolului de către copii 4) Scala relațiilor cu prietenii (cu persoane egale) 5) Scala stimei de sine 6) Scala imaginii de sine la copii Ipoteza cercetării: Există diferențe semnificative Între scorurile obținute Înainte de Începerea programului de optimizare (prima
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
6) Scala imaginii de sine la copii Ipoteza cercetării: Există diferențe semnificative Între scorurile obținute Înainte de Începerea programului de optimizare (prima evaluare) și cele obținute după terminarea programului (a doua evaluare) pe cele șase dimensiuni ale comportamentului (asertivitatea, supunerea, agresivitatea, impulsivitatea, autocontrolul, sociabilitatea) și cele două dimensiuni ale personalității (stima de sine și imaginea de sine) la copiii cu cerințe educative speciale. Prezentarea și interpretarea rezultatelor cercetării Voi prezenta În continuare rezultatele celor zece ședințe (Întâlniri de lucru) ale programului de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
în idilism este contracarată întrucâtva de umorul licărind în pasaje ce respiră bun-simț și o înțelepciune străveche. Intenția unei portretizări mai complexe se întrevede mai ales în figura domnitorului (fie el Ștefan sau Lăpușneanu), care poate fi încercat de teribile impulsivități, împinse până la cruzime, dar impune prin vitejie și prin clarviziune pe câmpul de bătaie, ca și printr-un neclătinat simț al dreptății, dublat de un ager instinct al vredniciei. Ca într-una dintre nuvelele de început, în vremea secetei de după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
strânse cu posibilitățile limbajului, percepția vizuală, îndemânarea motrică, memoria, perceperea spațiului și cu inteligența; ne dau informații asupra prezenței unor microsechele și a unor tulburări de comportament: anxietate, timiditate, comportare retrasă, instabilitate emotivă, controlul și coordonarea fină a activității motrice, impulsivitatea, agresivitatea; interpretarea testelor se poate face și de către specialiștii din cadrul Centrului de Asistență Psihopedagogică. Condiții de administrare: se precizează un criteriu; se avizează o diagnoză anume; ambianță lipsită de stres; cel care administrează trebuie să stăpânească cu precizie noțiunile referitoare
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
Ce Înțelegem prin ADHD? Copiii cu ADHD prezintă de regulă un tip de comportament care a fost clasificat de specialiști În două categorii principale: slaba capacitate de concentrare a atenției și impulsivitate hiperactivitate. Urmare a acestor diferențe, trei subcategorii ale acestei disfuncții au fost propuse de Asociația Americană de Psihiatrie În cea de-a patra ediție a Manualului de Statistică și Diagnostic a Tulburărilor Mentale (DSM-IV): predominant neatent, predominant impulsiv-hiperactiv și tipurile
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela PETRESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2181]
-
pentru acasă); g) pierde deseori lucruri necesare Îndeplinirii sarcinilor sau activităților (ex: caietele, instrumentele de scrisetc.); h) este deseori distras de stimuli externi marginali; i) uită des, În activitățile cotidiene. 2. Șase sau mai multe din următoarele simptome ale hiperactivității/impulsivității care persistă cel puțin de șase luni la un nivel care relevă inadaptare sau inconsistența cu nivelul de dezvoltare corespunzător vârstei: Hiperactivitatea a) se joacă cu mâinile deseori sau se miscă permanent În scaun; b) deseori părăsește scaunul sau În
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela PETRESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2181]
-
deseori se repede cu răspunsuri Înainte ca Întrebările să fie complet formulate; h) are deseori dificultăți În a aștepta rândul; i) deseori Întrerupe sau “se bagă” Între alții (ex: intră brusc În conversațiile sau jocurile altora). B. Unele simptome ale impulsivității/hiperactivității sau lipsei de atenție au aparut Înaintea vârstei de 7 ani. C. Unele probleme cauzate de simptome apar În două sau mai multe contexte (ex. la școală și acasă). D. Trebuie să fie evidențe clinice clare ale unor efecte
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela PETRESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2181]
-
cea a persoanelor normale se regăsesc, încă din perioada copilăriei, la nivelul unor trăsături precum psihotismul, introversiune/ extraversiune, dar și dezirabilitatea socială. Având în vedere faptul că printre cele mai des raportate caracteristici ale personalității deficientului de auz se numără impulsivitatea, hiperactivitatea, rigiditatea și suspiciunea, Stella Chess și Paulina Fernandez(2009) au inițiat un studiu comparativ longitudinal în cadrul căruia au fost luate în considerare următoarele trei categorii de participanți: „normali”, „doar cu surditate” și „cu alte deficiențe pe lângă surditate”. Diferențele identificate
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
voma. Creșterea PIC determină instalarea și evoluția edemului cerebral și scăderea fluxului sanguin cerebral cu diminuarea progresivă a activității psihice. Accentuarea tulburărilor psihice corespunde creșterii presiunii intracraniene cu afectarea debitului sanguin cerebral și se manifestă prin tulburări de comportament (iritabilitate, impulsivitate, agresivitate), afectarea capacității de raționament și scăderea marcată a eficacității intelectuale. Alături de aceste semne, care constituie tabloul clinic caracteristic pentru hipertensiunea intracraniană progresivă parțial compensată sau înaintea producerii decompensării, pot fi prezente și alte semne (mai puțin frecvente și cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
colaborarea și parteneriatul cu grădinița să ajungă de multe ori În impas. De aici numai structura personalității educatoarei poate umple și nivela ca un liant legăturile fragilizate ale acestor părinți cu unitatea preșcolară. Educatoarele trebuie să manifeste optimism, bunăvoință, echilibru, impulsivitate scăzută, capacitate de adaptare, tenacitate; factorii afectivi crescuți (afecțiune, blândețe, entuziasm și voioșie, expresivitate); ambiție și curaj, rezistență la stres și persistență În atingerea scopului și depășirea piedicilor; de asemenea, trebuie să cunoască particularitățile psihice și psiho-sociale ale persoanelor cu
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
Streinu scria: „...prin temperament, Călinescu nu putea fi decât în mijlocul luptei, pentru că, fiind vorba de temperament, acest mare critic al culturii române, prin negația uneori sumară, dar cu o viziune totdeauna nouă, prin idiosincrazii tulburi, răscumpărate de elanuri creatoare, prin impulsivitatea lui de ocupant, dar și de întemeietor, dacă pe unii scriitori i-a victimat, pe cei mai mulți i-a chemat la o viață portretisticocritică de unică strălucire. Alternându-și mânia nedreaptă cu seninătatea sublimă, criticul era un Attila, care, între două
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
În delincvența juvenilă. Măsurile de educație sanitară și psihopedagogică trebuie să prevină familia asupra semnificației pe care pot să o aibă diversele tulburări de caracter și conduită, mai ales dacă se manifestă precoce și prezintă un aspect pregnant de instabilitate, impulsivitate, agresivitate - toate acestea obiectivate În inadaptarea socială a copilului. Laboratoarele de sănătate mintală și sectoarele de igienă școlară trebuie să-și lărgească sfera de activitate pentru a cuprinde și unele aspecte ale profilaxiei delincventei juvenile. Ancheta acestei lucrări a fost
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
psiho-socială, mai târziu. În acord cu datele din literatura de specialitate menționăm câteva caracteristici psihologice ale copiilor diabetici: dependența emoțională care este relativ proporțională cu hiperprotecția maternă, impusă de calitatea îngrijirilor, instabilitatea emoțională, niveluri crescute de anxietate, agresivitate și de impulsivitate, care pot induce o scădere a pragului de frustrație la factorii psihosociali stresanți. Din cauza acestei vulnerabilități afective, la mulți copii diabetici apar comportamente obsesionale; la alții apar tendințe la introversie și la renonciativitate, adică la pasivitate defensiv în relațiile sociale
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]