497 matches
-
În continuă mișcare, vorbesc excesiv de mult, au dificultăți În a rămâne așezați, se ridică de la masă În timp ce mănâncă sau În timp ce se uită la televizor sau Își fac temele, fac zgomot În timpul activităților care ar trebui să se desfășoare În liniște. Impulsivitatea se manifestă la copiii hiperactivi prin dificultatea de a formula răspunsuri sau «trântirea» lor Înainte de a formula complet Întrebarea. Au dificultăți În a-și aștepta rândul, Îi deranjează pe cei din jur, fac zgomot, fac pe clovnii În fața celor din
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
nu au reușit să stabilească relația cauzală dintre acești factori și ADHD și nici faptul că vreunul dintre acești factori influențează simptomele ADHD. Tulburarea se manifestă de regulă În majoritatea situațiilor (casă, școală, situații sociale), În grade diferite, prin hiperactivitate, impulsivitate, deficit atențional, manifestări care apar mai frecvent și sunt mai intense comparativ cu covârstnicii. În DSM IV sunt specificate 3 subtipuri: predominant hiperactiv-impulsiv, predominant inatent și combinat. Astfel, copiii cu ADHD Își pierd cu ușurință concentrarea atunci când o activitate nu
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
să apară. În plus, regula de bază În intervenția tulburării hiperchinetice este aceea ca măsurile Întreprinse să fie aplicate În toate locurile unde apar problemele, deci nu doar În familie, ci și la școală, În vederea reducerii deficitului de atenție, a impulsivității, agitației, agresivității sau a problemelor legate de performanță. Acest principiu este de o importanță covârșitoare deoarece transferul efectelor de la un domeniu de viață la altul sau de la o problemă la alta nu reușește. Simultan au fost respectate anumite condiții, cum
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
ori, tulburarea este adresată În contextul școlii de masă, iar intervenția rămâne la latitudinea tactului pedagogic și a cunoștințelor cadrului didactic. Cu toate acestea, copiii cu ADHD reprezintă o categorie de copii cu cerințe educative speciale. Deficitul de atenție, hiperactivitatea/impulsivitatea, ca și deficitele În funcționarea executivă Îi expun pe acești copii riscului slabei performanțe școlare, izolării sociale și comportamentelor antisociale. Copiii cu ADHD Își Însușesc mai greu deprinderi de organizare, planificare, management al timpului, În comparație cu colegii lor. În ce măsură aceste deficite
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
a creșterii cerințelor de atenție, organizare, alte responsabilități școlare. ADHD sau tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (după terminologia DSM-IV, 1994) este o tulburare neurobiologică ce se manifestă la nivel comportamental printr-o gamă de simptome de hiperactivitate, neatenție și impulsivitate precum: ignoră detaliile și face greșeli mărunte; are dificultăți În a-și concentra atenția pe o activitate; nu pare să asculte atunci când i te adresezi În mod direct; Întâmpină dificultăți În a urma instrucțiunile și a le finaliza; Întâmpină dificultăți
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
psihice. Cercetările au demonstrat că acest deficit este moștenit În aceeași familie. Copiii care sunt diagnosticați cu ADHD sau SAD (după diagnosticul american) au, cel mai probabil, părinți care manifestă comportamente de tip SAD, cum ar fi: dezorganizarea, hiperactivitatea sau impulsivitatea. Din punct de vedere practic, unul din 30 de copii are deficit de atenție cu hiperactivitate, iar frecvența de apariție este mai mare la băieți comparativ cu fetele, unul din patru prezentând acest sindrom. Comportamentul dat de deficitul de atenție
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
creativ; pare antisocial și consideră că nimeni nu-l Înțelege; nu reacționează la impunerea disciplinei pe bază de vină. Domenii problematice ale copiilor cu ADHD: 1. Comportamentul Majoritatea problemelor comportamentale ale copiilor și adolescenților cu această tulburare sunt legate de impulsivitate și distractibilitate. Ei sunt „neobosiți” - Însă reușesc să Îi obosească pe cei din jurul lor, nu pot sta Într-un loc nici chiar pentru o perioadă scurtă de timp. Unii vorbesc mult și au dificultăți În amânarea recompensei (de exemplu, dacă
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
deficit al memoriei de scurtă durată). Le este greu să anticipeze consecințele acțiunilor. Deseori, aceste dificultăți sunt Însoțite de tulburări de Învățare sau de vorbire. 4. Dificultăți la nivel emoțional Avem de-a face În primul rând cu lipsa controlului impulsivității. Dacă se Înfurie, nu știu cum să se liniștească, reacționeaza la primul impuls. Emoțiile sunt extrem de fluctuante - trecând rapid de la o stare de tristețe la una de exaltare și invers. Pot să fie prietenoși, iar În următorul moment să devină ostili. Au
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
selecției celor doisprezece copii am organizat o Întâlnire cu părinții acestora pentru obținerea acordului de participare. Tot În această etapă am aplicat copiilor scale de evaluare prin care am urmărit măsurarea mai multor dimensiuni ale comportamentului lor: asertivitatea, supunerea, agresivitatea, impulsivitatea, autocontrolul, relațiile cu prietenii (sociabilitatea), precum și aspecte ale personalității: stima de sine și imaginea de sine. Cea de-a doua etapă a programului a avut drept scop dezvoltarea și optimizarea comportamentală a elevilor cu cerințe educative speciale prin utilizarea metodelor
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
cei doisprezece copii cu scalele aplicate Înainte de Începerea programului, pe aceleași dimensiuni ale comportamentului și personalității. Prezentarea instrumentelor utilizate Pentru a măsura gradul În care sunt prezente cele șase dimensiuni ale comportamentului elevilor cu cerințe educative speciale (asertivitatea, supunerea, agresivitatea, impulsivitatea, autocontrolul și sociabilitatea) și cele două dimensiuni ale personalității (stima de sine și imaginea de sine) am utilizat următoarele scale de evaluare: 1) Scala tendinței de acțiune a copiilor (CATS) 2) Scala impulsivității 3) Scala percepției autocontrolului de către copii 4
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
cu cerințe educative speciale (asertivitatea, supunerea, agresivitatea, impulsivitatea, autocontrolul și sociabilitatea) și cele două dimensiuni ale personalității (stima de sine și imaginea de sine) am utilizat următoarele scale de evaluare: 1) Scala tendinței de acțiune a copiilor (CATS) 2) Scala impulsivității 3) Scala percepției autocontrolului de către copii 4) Scala relațiilor cu prietenii (cu persoane egale) 5) Scala stimei de sine 6) Scala imaginii de sine la copii Ipoteza cercetării: Există diferențe semnificative Între scorurile obținute Înainte de Începerea programului de optimizare (prima
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
6) Scala imaginii de sine la copii Ipoteza cercetării: Există diferențe semnificative Între scorurile obținute Înainte de Începerea programului de optimizare (prima evaluare) și cele obținute după terminarea programului (a doua evaluare) pe cele șase dimensiuni ale comportamentului (asertivitatea, supunerea, agresivitatea, impulsivitatea, autocontrolul, sociabilitatea) și cele două dimensiuni ale personalității (stima de sine și imaginea de sine) la copiii cu cerințe educative speciale. Prezentarea și interpretarea rezultatelor cercetării Voi prezenta În continuare rezultatele celor zece ședințe (Întâlniri de lucru) ale programului de
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
cerințele speciale sunt multiple, inclusiv educative, cât și copiii fără deficiențe, dar care prezintă manifestări stabile de inadapatare la exigențele școlii. În alte forme de manifestare, comportamentul ADHD (Tulburare de Deficit Atențional /Hiperactivitate) include niveluri diferite de neatenție, hiperactivitate și impulsivitate. Parte dintre ele sunt prezente Încă din perioada preșcolară, și se manifestă În toată perioada școlii primare și gimnaziale. Simptomele privind neatenția se referă la comportamente precum greșeli cauzate de neglijență, dificultate În menținerea susținută a atenției, probleme În a
STRATEGII PRIVIND INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela CRISTIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2153]
-
de a uita ce are de făcut. Hiperactivitatea se manifestă ca neastâmpăr, inabilitatea de a sta jos timp Îndelungat, mișcări excesive (pare mereu pe picior de plecare), probleme În a păstra liniștea când este angajat Într-o activitate, vorbire excesivă. Impulsivitatea se manifestă prin comportamente precum: a răspunde Înainte de a se termina de pus Întrebarea, dificultăți În a aștepta ceva, Întreruperea altora Într-o conversație sau activitate. Încă din prima zi de școală am observat, În cadrul colectivului de elevi pe care
STRATEGII PRIVIND INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela CRISTIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2153]
-
nepregătiți”, imaturi pentru a face față exigențelor școlare. Maturitatea școlară exprimă gradul de concordanță specifice clasei. Imaturitatea se caracterizează printr-o capacitate slabă de concentrare, nedezvoltare a funcțiilor memoriei, nedezvoltarea limbajului/deficiențe ale limbajului oral, rezistență scăzută la efort mintal, impulsivitate, agresivitate, imaturitate afectivă (emotivitate ridicată, instabilitate emoțională). Cauzele imaturității pot fi medicale: traumele perinatale, accidentele, nașterile premature, bolile aparatului respirator (bronhopneumonii repetate), meningite sub 5 ani, lipsa unor vitamine/minerale din organism, dar și familiale, socio-culturale etc. Inteligența școlară de
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
generată de nesiguranța afectivă. Este nevoie În acest caz de psihoterapie. Instabilitatea psihomotorie și emoțională Este una dintre tulburările grave ale funcționalității și organizării psihomotricității, care poate determina inadaptarea școlară. Excitabilitatea mărită, turbulența, incapacitatea de concentrare, dezechilibrul, tendințe colerice, brutalitatea, impulsivitatea sunt doar câteva din simptomele variate ale instabilității. Dintre cauze amintim: imaturitatea motorie, tulburările motorii legate de sechele encefalopatice, hiperemotivitatea și labilitatea emoțională - un tată brutal care Își bate copilul, conflicte emoționale (rivalitatea dintre frați), instabilitatea “familială” - erori educative (familii
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
bate copilul, conflicte emoționale (rivalitatea dintre frați), instabilitatea “familială” - erori educative (familii dezorganizate, exigența exagerată a părinților). Cum se manifestă acești copii? Prin agitație continuă, excesivă și incoerență (trece brusc de la o activitate la alta, părăsește banca, deranjează lecția), nestăpânire, impulsivitate și labilitate a comportamentului, nu-i functionează inhibițiaș. Tulburări instrumentale Din categoria deficiențelor instrumentale fac parte: tulburările de limbaj (oral - dislaliile, scris - dislexiile, disgrafiile, disortografiile), discalculiile. Caracteristica esențială a acestor deficiențe este apariția lor Într-un context de normalitate a
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
relațiile cu prietenii, pentru practicarea unui sport, pentru activități culturale obișnuite: „singurul lucru care mă interesează este...” de exemplu: „să ascult muzică”. Iritabilitatea înlocuiește adesea starea depresivă precizează DSM. În adolescență trebuie să facem diferența, pe cât posibil, între iritabilitate și impulsivitate care sunt adesea confundate. Iritabilitatea este un simptom relațional: într-o interacțiune cu altcineva, excitația crește până ajunge la o descărcare de natură colerică sau agresivă. Iritabilitatea apare mai ales atunci când este vorba despre o puternică apropiere afectivă între adolescent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
remarcă sau glumă; glumele familiale frecvente care îl făceau înainte să râdă, îl enervează de acum înainte. Adolescentul „se enervează din nimic”, când se agită, amenință, sparge uneori obiecte, când începe să plângă și se izolează apoi în camera sa. Impulsivitatea are surse diferite, fiind legată mai mult de intoleranță la limite, la frustrări. Este un simptom care se înscrie în registrul mai degrabă pulsional decât relațional și exprimă o tulburare a personalității. Dacă este frecventă situația în care o dimensiune
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care se înscrie în registrul mai degrabă pulsional decât relațional și exprimă o tulburare a personalității. Dacă este frecventă situația în care o dimensiune impulsivă însoțește adolescența, este rară aceea în care ea apare doar la această vârstă: în general, impulsivitatea se manifestă mai timpuriu. Consecință a dezinteresului, retracția socială, familială, afectivă este frecventă: adolescent care se închide singur în camera sa ore în șir, care stă indiferent în fața televizorului, fără să urmărească programul... El se izolează de prietenii săi sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
caietele și cărțile fiicei pe fereastră. În același timp aceasta simte că devine din ce în ce mai violentă: simte impulsul de a-i face rău fiicei sale. Acest moment pulsional va provoca mamei o cădere depresivă și un sentiment de groază față de această impulsivitate violentă: în acest context mama va evoca, în prezența fiicei, fragmente din trecutul său, rememorând o scenă traumatică încărcată de afecte: toată copilăria sa a trăit-o într-o familie conflictuală și haotică. Ea își amintește de groaza pe care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a acestei trăiri este depresia de abandon (vezi capitolul 1) și în plan psihodinamic patologiile carenței și narcisismului sunt la originea acesteia. În afara defectelor de gândire care se întâlnesc în aceste depresii, ele se mai caracterizează prin intoleranță la frustrații, impulsivitate și tendință de a acționa pentru a lupta împotriva sentimentului amenințător de vid și abandon. În termenii trăsăturilor de personalitate, semnele unei oralități de neoprit sunt adesea în planul întâi (aviditate exacerbată, dorință distructivă) în timp ce semnele analității sunt diminuate ( capacitate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a fost urmat tratamentul. Această observație demonstrează de asemenea caracterul aleatoriu al unui tratament medical coerent în aceste cazuri de tulburări bipolare în adolescență: într-adevăr, înclinațiile naturale ale adolescenței spre oscilații ale dispoziției, spre idei extreme, spre o oarecare impulsivitate însoțită de treceri la acțiune par să indice o asemănare cu semiologia proprie acestei afecțiuni. Raționalizările secundare atât ale adolescentului cât și ale părinților, recuperarea adesea foarte satisfăcătoare dintre episoadele critice, ezitările ce pot fi înțelese în ceea ce privește stabilirea diagnosticelor inițiale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
propriu-zise, proporția lor în raport cu sinuciderile este mai ridicată la adolescență decât la alte perioade de vârstă. Problemă majoră de sănătate publică, ele constituie una dintre conduitele patologice dintre cele mai caracteristice la această vârstă. Efectuate adesea într-un context de impulsivitate sau de trecere la act (ridicând atunci într-o manieră caricaturală problema intenționalității), constituind dovada unei agresivități îndreptată împotriva subiectului însuși, având legături importante cu depresia, producându-se în cadrul unei dinamici familiale perturbate, tulburând cadrul nosografic obișnuit, ridicând probleme serioase
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
TENTATIVA DE SUICID ȘI CONSUMUL DE SUBSTANȚE Asocierea dintre tentativa de suicid și consumul de substanțe (alcool, canabis și alte droguri) este descrisă în mod obișnuit în literatura de specialitate, accentul fiind pus în general pe dispariția inhibiției și creșterea impulsivității induse de majoritatea substanțelor. Putem adăuga, de asemenea, modificarea pragului de apariție a durerii, alterarea raționamentului și creșterea riscului de conflict și deci de ruptură cu anturajul (Renaud și colab., 1999; Wichstrøm și colab., 2000). Shaffer și colab. (1996) constată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]