22,834 matches
-
acestui text apofatic; pentru că textul trece foarte repede la ceea ce am denumit „logofază”. După această experiență apofatică profundă a uniunii, camera tăcută a inimii miresei începe să vorbească: „după aceasta, mireasa vorbește într-un mod iubitor către fiicele Ierusalimului”<footnote In Canticum canticorum, VI, GNO, 183.10-11. footnote>. Totuși, este important să observăm natura acestei vorbiri; nu este caracterizată de o enunțare catafatică a atributelor divine. De fapt, Sfântul Grigorie nu ne prezintă exact cuvintele miresei; ci mai curând, atrage atenția
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
nu curg șuvoaie, ci grădini; nu șuvoaie de apă obișnuită, ci grădini care izvorăsc și se dezvoltă. Astfel, divinul Apostol a transformat în „grădini vii” pe acei printre care a făcut ca grădina Bisericii să crească prin doctrina sa<footnote In Canticum canticorum, GNO, 291.17. footnote>. Cu o claritate variabilă, dimensiunea logofatică a apofatismului Sfântului Grigorie răzbate prin omiliile la Cântarea Cântărilor. Într-o imagine simplă, și totuși mișcătoare, a uniunii, în omilia întâi, mireasa își pune gura pe gura
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Desire in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 518519. footnote>. „Puterea” din discursul Mirelui reprezintă eficiența fructificatoare a Cuvântului Însuși și, prin virtutea unirii miresei cu Cuvântul, episcopul Nyssei spune că „o grădină înflorește din gura ei”<footnote In Canticum canticorum, IX, GNO, 281.2. footnote>. Totuși, această putere nu este în beneficiul miresei, ci al celor care aud spusele sale; pentru că aceștia primesc semințele în inimile lor, iar aceste „cuvinte de credință devin o grădină plantată în inimile
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
între prințesă și amicele ei dragi. Și grea de asemena a fost despărțirea ei de țara pe care o iubea cu frenezie. O aștepta un popor necunoscut, însă cu un mare trecut de glorie. „Elisabeth mit ihrem klassischen Gesicht passt in dissem slavischen Lande” îmi spuse într-o zi regina noastră! Însă marea suferință ce o aștepta acolo nu oputea prevedea nimeni dinainte. Plecarea viitoarei regine a Greciei lăsă un gol atât în palat, cât și în sufletul prietenelor sale. Înainte de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de Teologie din București, 2003, p. 291. footnote>. Dorința infinită de a poseda mai deplin frumusețea În Omilia a 4-a la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie aseamănă condiția originară a naturii umane aurului strălucitor care se aseamănă binelui imaculat<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 6:100.16-18; Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa din opera
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Omilia a 12-a, el reflectează asupra caracterului extraordinar de frumos al tuturor lucrurilor create, între care se numără și umanitatea care, făcută frumoasă prin iradierea (φαιδρός) vieții, este dotată cu o frumusețe mai mare decât a tuturor celorlalte<footnote In Canticum canticorum, XII, GNO, 6:348.1-9. footnote>. Mai mult, la această condiție originară nu trebuie nimic adăugat sau dobândit; tot ce este necesar, este salvgardarea acestei condiții originare de iradiere. Totuși, umanitatea nu a apărat-o; și, din contra
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
goliciunii (κένωμα καὶ οὐδέν), a timpului și, prin acestea, a finitului însuși, așa cum se opune el infinitului necreat, „care este etern, întotdeauna egal cu el însuși, deasupra întregii creșteri și întregului declin, incapabil de a primi o nouă bunătate”<footnote In Canticum canticorum, 6, P. G. XLIV, col. 885D. footnote>. Soluția la paradoxul Sfântului Grigorie rezidă în următoarele: dacă perfecțiunea este de neatins, datorită mutabilității umane, capacitatea de creștere și schimbare spre bine, ori spre rău, a ființei umane este la fel de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
of Songs”, în Anglican Theological Review, 80, 4, 1998, p. 531. footnote>. Tot în In Canticum canticorum, mireasa, la un moment dat Îl concepe pe Mirele ei ceresc ca fiind „frumusețea care te duce la disperare” (τò ανέλπιστον κάλλος)<footnote In Canticum canticorum, 12, P. G. XLIV, col. 1037C; cf. von Balthasar, Présence et pensée, Bauchesne, Paris, 1988, p. 78. footnote>. Aici se face referire la sufletul care, căutând pe Dumnezeu, realizează că iubește pe Cel neajuns și dorește pe Cel
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
p. 46-47. footnote>. Din moment ce obiectul este infinit, călătoria spre el este și ea infinită. De aici încolo, toate calculele limitate dispar. Odată ce sufletul a ajuns la un nou vârf, este ca și cum nu ar fi făcut încă nici primul pas<footnote In Canticum canticorum, 6, P. G. XLIV, col. 892B: „Află că este departe de a fi ajuns la sfârșit, precum cei care nu au făcut încă nici primii pași șovăielnici”. footnote>. „Prin această depășire, ființa umană devine pururea mai mare și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Află că este departe de a fi ajuns la sfârșit, precum cei care nu au făcut încă nici primii pași șovăielnici”. footnote>. „Prin această depășire, ființa umană devine pururea mai mare și mai înaltă ca sine însăși, crescând necontenit”<footnote In Canticum canticorum, 8, P. G. XLIV, col. 941B. footnote>. Omul nu se oprește niciodată la starea în care se află; prin aceasta, el se creează totdeauna prin sporirea în bine, creșterea lui în bine fiind nehotărnicită de vreo limită: „Căci
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Late Antiquity, Stanford University Press, Stanford, 2000; P. Huybrechts, „Traité de la Virginitate de Grégoire de Nysse: Idéal de vie monastique ou idéal de vie chrétienne”, în Nouvelle Revue Théologique, 115, 1993, p. 227-242; V. E. F. Harrison, „Male and Female in Cappadocian Theology”, în Journal of Theological Studies, 41, 1990, p. 441-471; T. Shaw, The Burden of the Flesh: Fasting and Sexuality in Early Christianity, MN: Fortress Press, Minneapolis, 1998, în special p. 92-96; P. Brown, The Body and Society: Men
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de vie chrétienne”, în Nouvelle Revue Théologique, 115, 1993, p. 227-242; V. E. F. Harrison, „Male and Female in Cappadocian Theology”, în Journal of Theological Studies, 41, 1990, p. 441-471; T. Shaw, The Burden of the Flesh: Fasting and Sexuality in Early Christianity, MN: Fortress Press, Minneapolis, 1998, în special p. 92-96; P. Brown, The Body and Society: Men, Women and Sexual Renunciation in Early Christianity, Columbia University Press, New York, 1998, p. 285-304 etc.; cf. Martin Laird, „Under Somon's tutelage
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
se află înainte, tinzând spre ce este așternut înainte (Filip. 3, 13). Cântarea oferă aceste cuvinte Mirelui: „Deschizând mânerele zăvorului, am deschis iubitului meu”. Și adaugă ea, „Iubitul meu nu mai era. Sufletul meu a înaintat la cuvântul său”<footnote In Canticum canticorum, GNO, 5.5-6. footnote>. Mirele ne învață aici că singura cale de a înțelege puterea care transcende întreaga înțelegere este să nu rămânem neclintiți în vreo idee fixă despre el, ci să ne mișcăm mereu spre înainte și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
că bun e Domnul, gustarea li se face ca un îndemn spre împărtășire de și mai mult. De aceea, niciodată nu lipsește celui ce urcă îndemnul ce i se face, care îl atrage necontenit spre ceea ce e mai mare”<footnote In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 941D; PSB 29, p. 223-224. footnote>. Revenind la aserțiunile lui Hans Urs von Balthasar, se pare că nimeni nu a apărat mai mult învățătura Sfântului Grigorie de această acuzație a „eternei frustrări” decât Jean
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
realitatea muzicală multi-fațetată. Iată de ce am decis să pun împreună câteva fragmente din muzica mea din filmele de desene animate: un cor de copii plin de bucurie, o serenadă nostalgică atonală, o lucrare de Corelli garantat sută la sută (Made in USSR) și, în final, tangoul favorit al bunicii mele cântat de către străbunica mea la clavecin. Am siguranța că toate aceste teme funcționează foarte bine împreună, iar eu le folosesc într-un mod absolutamente serios”<footnote Alexander Ivashkin, Alfred Schnittke, Londra
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
sa față de executiv, să-și asume rolul de substitut al lui Dandanache, confruntându-se cu Cațavencu. Soldat credincios al partidului, activist de nădejde, Farfuridi e măcinat interior de această dramă personală: a fost atât de aproape de o postură meritată, ratată in extremis. Însă cel mai important lucru rămâne, pentru el, stabilitatea sistemului, obiectiv apărat chiar și în cele mai incoerente fraze. Să-i dăm cuvântul criticului: "Când Farfuridi se încăpățânează să se întoarcă repetat la una-mie-opt-sute-douăzeci-și-unu-fix n-o face din tembelism
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
Titus Moisescu, București, Editura Muzicală, 1973; footnote> . Trebuie citată contribuția lui George Breazul pentru proiectarea muzicii românești în universalitate, prin publicarea mai multor microportrete ale muzicienilor români, în dicționare enciclopedice și de specialitate din țări occidentale, cum ar Die Musik in Geschichte und Gegenwart: Ciprian Porumbescu, Gavriil Musicescu, Iacob Mureșianu, D. G. Kiriac, Ion Nonna Otescu, Filip Lazăr, Dinu Lipatti, Marțian Negrea, Alfred Mendelsohn și Ștefan Lakatoș. Nu sunt neglijați de scrisul său interpreții români, personaje ale cronicilor muzicale din marile
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
5 (99), 2 februarie 1956, p. 8; footnote> . Cartea lui Breazul se va bucura de atenția lui Hans Joachim Moser, care-l prezintă pe autor în cele trei lexicoane, din 1952<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Die Musik in Geschichte und Gegenwart Allgemeine Enzyclopädie der Musiklexikon, Bärenreiter - Verlag Kassel und Basel, 1952, pp. 242 - 243; footnote> , din 1955<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Musiklexikon, Berlin, Max Hesse, bd. I, A - L, 1955, p. 152; footnote> și în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote> . Continuând șirul reprezentărilor lui Breazul în cele mai importante enciclopedii și dicționare străine, ordonate pe criteriul alfabetic al autorilor, ne vom opri asupra următorilor autori: Erich Müller von Asow<footnote Asow, Erich Müller von - Breazul, George; în: Die Musik in Geschichte und Gegenwart, band 2 (Bocherini - Da Ponte), Deutscherbuch Verlag, Bärenreiter - Verlag Kassel, Basel - London - New York, 1952, pp. 242 - 243; footnote> , cu completările titlurilor unora dintre lucrările necitate în versiunea primară, din suplimentul prestigiosului lexicon<footnote Breazul, George; în: Die
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
und Gegenwart, band 2 (Bocherini - Da Ponte), Deutscherbuch Verlag, Bärenreiter - Verlag Kassel, Basel - London - New York, 1952, pp. 242 - 243; footnote> , cu completările titlurilor unora dintre lucrările necitate în versiunea primară, din suplimentul prestigiosului lexicon<footnote Breazul, George; în: Die Musik in Geschichte und Gegenwart, band 15, Supplement (Aachen - Dyson), Deutscherbuch Verlag, Bärenreiter - Verlag Kassel, Basel - London - New York, 1973 - 1989, p. 1062 (nesemnat); footnote> , în dicționarul londonez din anul 1978<footnote Baker’s Biographical Dictionary of Music, Sixth Edition, London, Collier Macmillan
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
origini până în prezent" (Geschichte der deutschen Literatur. Von den Anfängen bis zur Gegenwart, Klett, Stuttgart) studiată la toate universitățile lumii și de numeroase ori reeditată, al unor monografii precum ,Cultul copilăriei și iraționalismul în literatură de la 1900" (Kindheitskult und Irationlismus in der Literatur um 1900, Wilhelm Fink, München 1980) sau al unor studii despre iluminism, romantism și literatură contemporană, Wolf Wucherpfennig a surprins mediul academic prin apariția volumului său de basme moderne Ochii motanului (Die Augen des Katers. Moderne Märchen. Křbenhavns
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
din toate părțile) și examinarea. În cazul nr. 2, examinarea - de către multiplii superiori - apare pe toate planurile de la creșterea părului pînă la "time management" (oricît de inadecvată ar fi această expresie la starea de fapt). Protagonista este o ilustrare paradoxală in extremis a tezei Sandrei Bartky, cum că trupurile femeilor sînt formate pentru a fi mai docile decît ale bărbaților. Desigur, personajul principal care dă titlul peliculei nr. 2 este învățat să fie docil, dar tocmai suprimîndu-i-se feminitatea. Nu are nici o
Violența și putere by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10081_a_11406]
-
țări euro pene. A făcut un Masterat de suc ces în canto la Viena, unde locu iește de ani buni împreună cu soția sa, medic renumit la unul dintre cele mai mari spitale din Europa. „Sunt în meserie și trebuie să in trăm să vedem despre ce este vorba.” Înăuntru se vedeau lumini aprinse. Zis și făcut! Am intrat în impozanta clădire, am urcat la etaj și... ca în povesti ne-a întâmpinat o muzică divină. Nu ne venea a crede că
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
28 - Anastasia“: Pictură Horia Paștina (București) (16-20; s. -d. , închis); Banca HVB: Expoziție de familie (10-16; s. -d. , închis); „Carmen Art“: Expoziție cu vânzare (10-18; s., 10-14; d., închis); „Triade“: „Forme și culori primare în spațiu“; Carola’s Art Shop: „In memoriam Diodor Dure“ (12-19; s., 11-15); „Pro Armia“: „Noi pentru Europa“ - expoziție colectivă a membrilor A.A.P. „Romul Ladea“ (10-17; d., închis); Art Club: „Păsări“ (12-22); Clubul „Hyperion“: Grafică și pictură Gaebel Teofil Grecu, Grete Chislingher, Ștefan Lazăr (9-20); Facultatea
Agenda2003-22-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281076_a_282405]
-
Conferința „Best in Banat” l În organizarea lui „Bucharest Business Week” Hotelul „Continental” a fost marți, 3 iunie, gazda unui eveniment de amploare pentru viața economică din această parte a țării, și anume, conferința „Best in Banat... the Right Choice” (Cei mai buni în Banat... alegerea potrivită) organizată de către săptămânalul bucureștean de limba engleză „Bucharest Business Week””. Au fost invitați să participe reprezentanți ai administrației municipale și județene, diplomați străini, reprezentanți ai Camerei de Comerț, Industrie
Agenda2003-23-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281089_a_282418]