325 matches
-
cimitir, zăpada acoperă totul (Decembre). Primăvara e tristă: "o nouă primăvară pe vechile dureri", provoacă melancolia (Nervi de primăvară). Vara este atinsă de arșiță, materia se descompune, iubirea este perisabilă, și începe să fie evident gustul pentru satanic. Fiind un inadaptat, Bacovia manifestă aversiune față de societate și își "mobilează" universul poetic, mai totdeauna, cu fecioare tuberculoase, parcuri solitare, plânsul, golul, umezeala, răceala, nevroza, culori (negrul, cenușiul, galbenul, violetul, roșul), orașul de provincie somnolent, amante care ascultă în grădini fanfara militară, vântul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se regăsește prin mirosuri puternice, agresive: Toarnă pe covoare parfumuri tari/ Adu raze pe tine să le pun/ Sunt câțiva morți în oraș, iubito,/ Și-ncet cadavrele se descompun" (Cuptor); 13. Inadaptabilul: a. Un intelectual sărac, visător, solitar, introvertit; b. Inadaptatul pasiv, care cade în melancolie iremediabilă (Matei Călinescu). Mediul acestui inadaptabil este orașul de provincie cu case în dărâmare, sau mahalaua capitalei, unde sufletul este terorizat de apăsări depresive: "Te pierzi în golul singurărății/ O, suflet, mereu de lume fugar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
altceva sărmanul Dionis decât soarta tragică a omului de geniu, într-o societate filistină?" (Eugen Simion) În nuvelă este inclusă poezia Cugetările sărmanului Dionis, o meditație amară și parodică asupra unor obiecte, o meditație despre soarta artistului. Eroul este un inadaptat superior, dezamăgit, care caută într-o carte de astrologie, semnul menit să te transpună în adâncurile sufletești. Acesta găsește o pagină în care se întretăiau cercuri, contemplă constelațiile, închise ochii să poată visa și când îi deschide, văzu o fată
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu dramele lui de conștiință, dominat de setea de absolut; d. operele sunt structurate pe o pasiune sau un sentiment. Personajele sunt în căutare de certitudini pentru un sentiment puternic, sunt hipersensibile, amplificând semnificația unui gest și a unui cuvânt; inadaptați superior, intelectuali lucizi care trăiesc drama inflexibilității conștiinței, spirite absolutizante; eroi învinși de propriul lor ideal și care trăiesc drama destinului tragic. Camil Petrescu folosește formule estetice moderne și sondează în străfundurile subconștientului. El apelează la maniera proustiană a fluxului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nu există o comunicare sufletească autentică. Ea este frumoasă, copilăroasă, sensibilă, alintată, acaparatoare, dar în același timp, egoistă și suficientă. Romanul dezvăluie experiența erotică nefastă a protagonistului, care trăiește drama iubirii înșelate, a setei de certitudine. Ștefan Gheorghidiu este un inadaptat superior, într-o lume care nu poate fi perfectă și efectul se întoarce dureros asupra eroului. În curând va trăi o altă dramă: drama războiului. Eroul credea că nefăcând politică, nu va fi implicat. Dar independența lui este iluzorie. Beneficiul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de absolut, care trăiește două drame: o dramă a iubirii înșelate și o dramă a imposibilității integrării în existența cotidiană, ilustrată aici de război. Suferind la fel ca alte personaje camilpetresciene din pricina faptului că "a văzut idei", eroul este un inadaptat superior, care încearcă să suprapună idealul conceput de el pe realitate. Dar adevărata realitate nu corespunde setei de absolut a eroului. Ștefan Gheorghidiu trăiește drama imposibilității de comunicare cu Ela, soția sa, și cu alții. El nu-și găsește salvarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
destăinuirile asupra lui Fred Vasilescu; comentariile complementare ale Emiliei Răchitaru; notele de subsol ale autorului; articolele reproduse în aceste note; opiniile altor personaje, între care și procurorul care anchetase sinuciderea. Ladima este poet de talent, gazetar intransigent, intelectual lucid, analitic, inadaptat social, hipersensibil, însetat de adevăr și demnitate; trăind în lumea ideilor pure are iluzia unei iubiri ideale. Intelectual sensibil, G.D. Ladima este apreciat "poet genial", negat de unii, ignorat de alții. Este un gazetar intransigent, cinstit, însetat de adevăr, contestat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
director al ziarului Dreptatea socială, Gelu Ruscanu este personajul principal al dramei. Portretul fizic este reliefat în didascalii, un portret care scoate în evidență și trăsături morale: noblețea, onestitatea, calități de lider. Acesta este un intelectual lucid, însetat de absolut, inadaptat superior, orgolios, trăind în lumea ideilor pure, a iluziilor, dar care este un învins. El trăiește intens drama intelectualului lucid: Câtă luciditate, atâta existență și deci, atâta dramă". Idealizând valorile umanității, între care dreptatea și iubirea, protagonistul trăiește drama de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nimic”, “Nu te mai gândi la asta, e o prostie”, “Nu vei reuși”, “ Tot ce faci este prost”, toate dar absolut toate aceste afirmații pătrund în sufletul copilului și germinează ca o sămânță, crescând, dând rod, transformând copilul într-un inadaptat, timid și plin de frustrări, pe care, adult fiind, le va vărsa la rândul lui propriei familii. Dezvoltarea armonioasă a copilului trebuie să devină prioritatea numărul unu a fiecărui părinte, descoperirea talentelor și cultivarea lor, sprijinirea și încurajarea copilului în
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2928]
-
ajunge, inevitabil, o încordare patetică, tensiunea dintre cobai și experimentator. Copistul repetă la infinit, asemenea unei mașinării stricate, propoziția "aș prefera să nu", exasperîndu-și colegii de birou, dar și incitîndu-l simultan pe sagacele analist care, obstinat, refuză cu masochism concedierea inadaptatului. Invitat să vorbească despre sine, despre problemele lui, să deschidă un minim canal de comunicare, Bartleby rămîne impenetrabil și imuabil în "preferința" lui. Refuză orice dialog, solicitare profesională sau personală, aflîndu-se, vizibil, în plină cădere în prostrație. Privește în gol
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
din text disimulează, în fond, obsesia găsirii "adevărului" în artă, o utopie în paradigmele estetice ale lui Henry James. Imposibilitatea asumării ficționalului în variantă de materia și, totodată, imago mundi devine un handicap pe terenul mișcător efortului artistic. Astfel de "inadaptați" precum naratorul din roman sfîrșesc prin a mutila fie conturul translucid al artei, fie pe cel al propriului suflet. Personajul principal din Desenul din covor reușește, într-un anumit sens, să le facă pe amîndouă. Naratorul este un tînăr critic
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
un reprezentant important al melanjului cultural între postmodernism și postcolonialism, ivit în Marea Britanie spre sfîrșitul veacului trecut) pare preocupat de alienarea individului postbelic (aflat fie în postura de expatriat izolat și marginalizat în civilizația de adopție, fie în aceea de inadaptat social, eșuat în compromisuri sau erori) și creionează, ca atare, destine fragile, de eroi "culpabili" în mod tragic conform vechii sugestii aristotelice. În penultimele volume de ficțiune (Ishiguro scrie și scenarii de film), The Unconsoled/ Nemîngîiații (1995) și When We
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
un "defect" tragic ori o "abulie" existențială. Cu toate că, parțial, fiecare dintre ipotezele menționate pot fi susținute în cazul lui Stevens, cred că nucleul simbolic al personalității sale se află în alt loc creionat subtil de autor. Protagonistul nu este un inadaptat mutilat sufletește de o meserie neconcesivă sau abrutizantă. El dorește și reușește doar, ultimativ, să fie un profesionist redutabil. Toate energiile lui sînt canalizate către îndeplinirea sarcinilor zilnice, nu din orgoliu personal, din teama pierderii poziției sau din vreo dorință
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
text și sine. Se pare că unica rațiune de ființare a autorului a fost scrisul, unde s-a regăsit mereu, creionîndu-și adesea cu detalii dezarmante biografia. În afara paginii cu semne, nu a avut abilitatea comunicării, rămînînd, ca individ, periferic și inadaptat, alienat (desigur, în sens superior), "anesteziat" permanent cu alcool și "îmblînzit" de erotism. Tribulațiile sale prelungesc, într-un mod straniu, tipologia rebelă a eroului lui Salinger, din spațiul semiotic al literaturii, în universul material al istoriei. Valoarea operei epice vine
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Mercedes argintiu, pe străduțe lăturalnice și înguste. Intrat în criză de timp și agitație nervoasă, el atinge ușor, cu portiera mașinii sale, oglinda unui automobil din sens opus. Din autoturismul lovit coboară trei bărbați cu figuri violente și aer de inadaptați social. Șoferul (Baxter), intuind (după luxul mașinii lui Henry) posibilitatea obținerii unei sume frumoase de bani, cere șapte sute cincizeci de lire sterline, pentru a închide tot conflictul și a se despărți de Perowne în termeni cordiali. Doctorul se simte escrocat
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
executată"), scriitorul se prezintă el însuși la aeroport și îi spune, cu tristețe, conducătorului echipajului: "Pinguinul sînt eu" (p. 245). Ironia departe de a fi o "tehnicalitate" de final ascunde o metaforă mai complexă, răsfrîntă la nivelul întregii cărți. Aparent inadaptatul pinguin (pinguinul imperial, cel de pol sudic) e singura ființă de pe pămînt care supraviețuiește în condiții climaterice halucinante. Similar, dacă există vreo formă de rezistență la monstruozitatea și delirul lumilor în disoluție (precum spațiul ex-sovietic bunăoară), atunci aceasta vine dinspre
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ascunde o inimă care a fost întotdeauna pentru el "slăbiciunea spiritului"" (p. 41); "Eminescu intuiește cauza rupturii între personalitatea scriitorului patruzecioptist și epocă. Altfel spus, printr-o reducție fenomenologică, Eminescu ajunge la esența spiritului predecesorului și a psihologiei sale de inadaptat superior. Drama psihologică a personajului heliadesc se rezolvă printr-un proces de dizolvare a eului într-un model mai înalt, până la pierderea identității reale" (p. 61); Dubla motivare, individuală și colectivă, găsește în umorul negru și vocabula frustă, o supapă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pe actualitate. Dacă nu pe o actualitate reală, cel puțin pe una jurnalistică. Problema e că, pentru jurnalistica rusă a momentului, dominată de Belinski și Dobroliubov, calul de bătaie era de fapt unul literar, „omul de prisos“. Acest tip al inadaptatului, provenind din literatura lui Pușkin și Lermontov, a fost abuziv utilizat în jurnalistică cu rolul de mediator între literatură și ideologie. „N‑ai unde trăi, așa că‑ți frămînți gîndurile în cap“, rezumă Andrei Platonov, în alt context, esența paradigmei sale
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
memoria care se lasă întrezărită doar pe chipul clădirilor sau în numele străzilor. S-ar putea spune, în sinteză, că pentru Benjamin experiența urbană este a celui care nu se integrează definitiv în mecanismele orașului, care rămâne, într-o măsură decisivă, inadaptat la schimbarea sa și poartă stigmatul ciudățeniei sau al singularității. Experiența urbană include momentul în care sunt sesizate stranietatea lumii orașului, neîmplinirea sa, in com pletitudinea imaginii sale dominante. Rămășițele devin, pentru străinul din mijlocul mulțimii, mai importante decât obiectele
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este însă legată de calitatea democrației locale. Departe de a fi o amenințare la adresa partidelor mari, consolidate și a valorilor oficial consacrate, partidele regionale oferă soluții politice alternative. Ele sunt o "supapă" pentru nemulțumirea cetățenilor față de atitudinile și soluțiile (uneori inadaptate) ale partidelor mari, "absorbind" voturi ce ar putea fi canalizate către partide radicale, extremiste, anti-sistem. Astfel, ele pot forța partidele mari să facă eforturi de adaptare la condițiile sociale și politice fluctuante, dar pot fi și rezervoare de elite politice
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
violat experimentată în plăcere masochistă dar și a celui violent, precum și a martorilor la actul de violență. Indivizii care sînt violenți, singuri cu victimele lor, își tratează uneori actele drept o distracție, ca în cazul (descris de Arthur Miller) al inadaptatului: Nemișcat în plictiseala lui, tot mai nemișcat, mereu nemișcat, pînă cînd timp de cîteva minute se simte înviorat; face un tur pe la colțul străzii și simte impulsul de a-și risca pielea sau viața, apoi apucă o sticlă plină de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
însă "de o tragedie fără nimic măreț"; Lică este întruchiparea "ideii platoniciene de bărbat" spre care aspirase întotdeauna Ana și în egală măsură, dar din alt unghi, un om al opțiunii scelerate, adevăratul geniu al răului; Bandi, "un psihozat", "un inadaptat absolut" a cărui crimă are "resorturi curat psihanalitice". Slavici însuși e trecut prin "sita măruntă" a unei investigații ce se revendică de la Freud și Jung totodată. Rezultatul oferă, după părerea criticului − psiholog al fenomenului literar − dezlegarea unei enigme: izbânda personajelor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
inconștientului: ,,Bandi, fiul natural al măcelarului Hubăr și al Reghinei, o unguroaică de condiție modestă, e un psihopat, nu un nebun din naștere. Psihoza lui e urmarea traumei survenite în copilărie, retrăind apoi integral șocul psihic de odinioară. Bandi e inadaptatul absolut; cel mai romantic erou al romanului (psihanaliștii au identificat temperamentul romantic, prin definiție inadaptabil, cu temperamentul schizoid, asemănător cu al acestui Bandi, atât de exact descris de Slavici)"55. În aceeași cheie citim și "vorba lămuritoare" semnată de Iulian
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
asimileze pe toate fără să adere la nici una, producând astfel o "comoară mai bogată de achiziție umană". Dacă cetățenii unei decadențe sunt inferiori ca truditori la măreția țării, nu sunt poate superiori ca artiști ai interiorității sufletului lor? Dacă sunt inadaptați la acțiunea privată sau publică, nu este oare pentru că sunt adaptați la gândirea solitară? Dacă nu sunt în stare să perpetueze generațiile viitoare, nu este oare pentru că abundența senzațiilor fine și excelența sentimentelor rare i-au transformat în niște virtuoși
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
vedere emoțional, mai populari, preferați ca lideri și mai puțin impulsivi decât cei maturizați mai târziu. Alte studii, dimpotrivă, îi prezintă ca fiind preocupați să placă celorlalți, precauți, supuși regulilor și rutinei. Adolescenții care se maturizează mai târziu apar ca inadaptați, nepopulari, dominați de ceilalți, agresivi, nedemni de încredere, răzvrătiți împotriva părinților. Dacă acum aceste diferențe între băieții care intră mai devreme în adolescență și cei pentru care adolescența începe mai târziu sunt semnificative, pe parcurs ele se diminuează și dispar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]