550 matches
-
textului, concentrarea asupra paginilor în care "privirea" este explicit tratată și, cu o consecvență aparte, aceea a doamnei T. În caz contrar, se ajunge la o stare de inadecvare și de incompatibilitate între semn și sens (Zeichen și Sinn). Metatextual, inadvertența unei abordări superficiale este prezentă în roman în paginile în care Ladima privește "teatral"341, afectând "o preocupare periferică"342, "...trei pânze ale unui pictor rus care înfățișau câteva scene apocaliptic geometrice, însă cu o geometrie de raze lungi și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
din care acestea provin; realizarea calității tuturor produselor În conformitate cu proiectul conceput; evoluția permanentă a gradului de satisfacere al clienților reali, asigurând o asistență post vânzare adecvată tuturor clienților; Întrucât, Însă, În toate aceste faze, se pot manifesta unele decalaje și inadvertențe generatoare de neconformități - deci noncalitate - se pune problema preveniri acestora și a reducerii până eliminare a corectării lor (ulterior apariției). Se infirmă astfel o altă prejudecată larg răspândită conform căreia calitatea ar costa scump ( datorită numeroaselor inspecții pentru a evalua
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
sunt indispensabile pentru o corectă înțelegere a lumii și dacă ele implică conceptul de Dumnezeu, atunci este posibil că Dumnezeu există. Argumentul ontologic, la rândul său, susține celelalte argumente prin caracterul său aprioric 453. Scopul neoclasicismului era de a depăși inadvertențele și contradicțiile teismului clasic și de a-și impune propriile concepții. Teismul clasic a avut susținători importanți precum Anselm Aquinas, Leibniz, Descartes sau Kant, iar esența teismului clasic o constituie negarea posibilității de dezvoltare și schimbare în ființa supremă. Lipsa
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
decizii optimale; - de a controla comportamentele (în desfășurarea lor); - de a găsi modele practice de intervenție în anumite situații; - de a găsi mijloace adecvate scopurilor; - de a crea și anticipa; - de a opera cu simboluri și semnale; - de a sesiza inadvertențe; de a sesiza absurditatea; - de a reacționa adecvat la sensul direct și la cel figurativ; - de a reacționa adecvat cu privire la laturile diferite ale acelorași relații; - de a folosi erorile ca surse de informație. O serie de studii privind inteligența au
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
democratică, de a construi un alt fel de context cultural. Știința educației adulților a fost cunoscută, într-o anumită perioadă, ca andragogia (de la cuvintele grecești andros - „bărbat”; ago - „conduc”), care înlocuia sintagma „pedagogia adulților”. Aceasta, s-a constatat, conține o inadvertență semantică (paidos - copil), însemnând, de fapt, conducerea adultului și a copilului în același timp. S-au formulat însă rezerve și față de „andragogie”, termenul desemnând doar educația bărbaților, nu și a femeilor. Educația adulților, s-a convenit, acoperă cel mai corect
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
problemei; 2. formularea problemei; 3. informarea asupra „istoricului” problemei; 4. achiziționarea materialului; 5. schițarea primelor soluții. 1. Sesizarea problemei, proprie domeniului științific și tehnic, înseamnă formularea obiectivului prin conștientizarea deficiențelor ce trebuie remediate, a imperfecțiunilor ce se pot îndrepta, a inadvertențelor între fapte și idei, a lacunelor în teorie, etc. Sesizarea problemei este posibilă dacă creatorul posedă o însușire psihică numită sensibilitate la probleme. Sensibilitatea la probleme este capacitatea individului de a sesiza probleme acolo unde alții nu le văd și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
îmbinare armonioasă între gândirea divergentă și cea convergentă, avantajează creativitatea. 4.1.1.3 Sensibilitatea la probleme Sensibilitatea la probleme este capacitatea individului de a sesiza în jurul său probleme, de a identifica dificultăți care trebuie înlăturate, imperfecțiuni care trebuie remediate, inadvertențe între fapte și idei, etc. Ce se poate îmbunătăți? Ce ar trebui să prezinte (un obiect) pentru a fi mai bun, mai funcțional sau mai estetic? Ce element sau fapt împiedică sau deranjează? Cum pot schimba situația asta? De ce nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de asociații inedite, neașteptate, ascunse, capacitatea de a schimba rapid direcția gândirii); * sensibilitatea la probleme (sesizarea de dependențe, implicații neobișnuite, lacune în realizările existente, probleme acolo unde ceilalți nu le observă, unde opinia colectivă socotește totul definitiv și de neschimbat, inadvertențe între fapte și teorie, etc.); * capacitate ridicată de concentrare și mobilitate a atenției; * nivel ridicat al aptitudinii de a analiza, abstractiza, sintetiza; * capacitate de organizare coerentă a materialului gândirii, etc. Multe dintre invențiile din tehnică sau dintre descoperirile din știință
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mai mică. Sensibilitatea față de probleme constituie aptitudinea creativă care desemnează capacitatea persoanei de a surprinde disfuncții, incoerențe, oportunități de înnoire acolo unde situația pare firească majorității. Persoanele cu o bună sensibilitate față de probleme observă ușor cele mai mici greșeli, perturbări, inadvertențe structurale sau contradicții. Se apreciază performanța după numărul de probleme creative sesizate, probleme care solicită gândirea divergentă. Elaborarea este o aptitudine intelectuală creativă care desemnează capacitatea persoanei de a conferi cât mai multe detalii unei idei noi. Elaborarea reprezintă în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
informațiile pe care cei de la departamentele de comunicare cu presa le oferă. La fel, jurnaliștii trebuie să fie permanent într-o atitudine de circumspecție pentru a nu deveni victime ale eventualelor încercări de „intoxicare”. Alte și alte studii ne arată inadvertențele dintre agenda populației, pe de o parte, și cea a presei sau a partidelor politice, pe de altă parte. Prefacerile mass-media în acest context pot fi analizate și din perspectiva structurilor asociative profesionale. Conform legii, indiferent de domeniul de activitate
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Pascal, 2000, pp. 206-207). 622 Rău de mare pe care îl regăsim in momentul vizitării birourilor pentru acte. Vezi Procesul, Pléiade, 332. 623 OC, II, 27. 624 "Mulțumesc lui dumnezeu, lună, tu ai încetat să fii lună și poate prin inadvertență, o tu care erai numită lună, pe care eu continui să te numesc lună. De ce îți pierzi din aroganță de îndată ce te numesc "lampă de hârtie de o culoare ciudată"? Și de ce te aproape te ascunzi când de numesc "Coloana Fecioarei
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vor afla pe aceeași baricadă; un Romanescu tandru, spășit, elegiac aspiră să se întregească prin Celălalt: "Eu, tu cel care am murit, / ascultă sunt eu mai departe acolo" (Șirul lui Fibonacci). Tentații bipolare în căutarea unui sens implică înșelări și inadvertențe. Moartea, "fată în casă a lunii, ciută plângând / trece pe acoperiș"; halucinată, "se duce să iubească"; în tărâm de "arderi reci" mari dezolări bacoviene își asociază cinismul: Crapă râsul mai departe într-o ordine mai trează". Nonsensurile fac legea! Intenția
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
preocupări de teoretician al folclorului. Lucrările Introducere în literatura populară română (1904), Lămuriri asupra literaturii române culte și populare (1906) și Miorița și călușarii. Urme de la daci și alte studii de folklor (1914) sunt expuneri didactice, cu unele exagerări și inadvertențe, privitoare la câteva specii populare sau la unele probleme legate de originea și vechimea poeziei populare. Din producția literară a lui S. rezistă numai un număr restrâns de anecdote din primii ani ai activității sale. În manuscris s-a păstrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
fiscală ca sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare. Evaziunea fiscala este rezultanta defectelor și inadvertențelor unei legislații imperfecte, a metodelor defectuoase de aplicare, precum și legiuitorului care prevede o fiscalitate excesiva. Un premier român a cerut combaterea evaziunii fiscale printr-un pachet legislativ: "Cine nu aplică măsurile guvernului pleacă... De ce avem o urgență în raport cu situația anterioară
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și a fiului nostru Dragoș mi-au fost sprijin prețios. Nu uit să-mi exprim recunoștința față de toți cei careîn diverse moduri mi-au fost de ajutor. Cer îngăduință din partea cititorilor exigenți mai ales din partea specialiștilor pentru eventualele omisiuni sau inadvertențe supărătoare și aduc mulțumiri celor care îmi acordă înț elegere. Îi asigur pe toți de buna mea intenție. Autorul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
a informațiilor furnizate de bolnav •Sunt “crezuți” toți termenii tehnici medicali furnizați de către pacient (“ am o bronșită”, “mă supără rinichii” etc.) a căror analiză riguroasă (inclusiv indemnul adresat bolnavului sa-si descrie cu propriile cuvinte suferința sa) ar putea releva inadvertențe adesea capabile sa îndrume diagnosticul la distanta considerabila de realitate. De regula, în astfel de situații, medical neadecvate riscă să “parafeze” cu girul profesional diagnosticul pe care bolnavul i-l sugerează cu vizibila dorința, deși neconștientizată, de a i se
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
amintirea numeroaselor și variatelor sale inițiative și înfăptuiri. Ultimul semn de viață, confirmat de documentele consultate până în acest moment, datează din ziua de 8 august 1861 și constă în sesizarea pe care vânzătorul o făcuse Curții de Întărituri în legătură cu o inadvertență strecurată intenționat sau nu, de către cumpărător în cuprinsul sus-amintitului contract de vânzare-cumpărare a fabricii de pulbere, publicat în paginile "Monitorului Oficial" din trecuta primăvară; astfel, Hodocin observase că, spre deosebire de versiunea originală a contractului, unde caracterul tranzacției era circumstanțiat de durata
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
N.A. Bogdan, Orașul Iași. Monografie istorică și socială ilustrată, ediția a III-a anastatică (reprodusă după ediția a II-a din 1904), îngrijită de Olga Rusu și Constantin Ostap, Editura Tehnopress, Iași, 2004, p. 260. 26 Ibidem. 27 Dumitru Vitcu, Inadvertențe istorice gravate în marmură la Cazarma Mare de la Copou, în AIIX, tom LI, 2014, pp. 361-368. 28 SJIAN, Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 754/1840-1860, ff. 7, 13. 29 "Albina Românească", XII, nr. 48, 19 iunie 1841, p. 200
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cum altele n-au mai fost și nu mai sunt. Ele se vădesc în cele două cântece cântate, cu acompaniament instrumental, pentru Ferdinand, ale căror refrene se aud de pretutindeni, executate de duhurile auxiliare. O curiozitate - dar mai curând o inadvertență a piesei (care va fi avut două redactări) - este că, pentru a-l aduce la peșteră pe tânărul prinț, Prospero îi spune să ia „chip de nimfă-a mării, tăinuită / Privirii tuturor, văzută doar / De tine și de mine; du
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în elaborarea unui studiu care poate să fie irealizabil). ETAPELE CERCETĂRII TEMA DE CERCETARE Proiectul de cercetare se naște dintr-o între bare care își găsește originea în curiozitatea cercetătorului, în calitățile sale de observație și în experiența profesională. Descrierea inadvertențelor între ceea ce este observat și ceea ce ar trebui să poate fi observat duce la apariția unor propuneri de soluții pentru a suprima acest decalaj. O atitudinea critică poate, astfel, să fie generatoare de întrebări interesante. Lectura sistematică și critica a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
pentru alegerea prințului de Hohenzollern ca domnitor al României, ci și în favoarea eredității tronului 507. Unele publicații criticau guvernul român pentru că tolerase propaganda împotriva Unirii 508. În aceste condiții, plebiscitul nu putea să aibă decât un rezultat favorabil, cu toate inadvertențele produse în timpul desfășurării acestuia 509, producând în mod evident o mare satisfacție în cercurile politice de la București. El venea la capătul unor acțiuni prin care se încercase convingerea populației asupra avantajelor reprezentate de venirea unui prinț străin, ereditar, cu numeroase
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
onoare a Statelor Unite. Îi trece prin minte că aceasta ar fi calea de salvare. Ar vrea să se stabilească în Canada, doar Alaska l-ar despărți de Rusia lui dragă. Ajuns însă pe continentul american, Soljenițîn gustă din plin amarul inadvertențelor între realitate și așteptarea lui. Demascat de niște studenți care au vândut fotografia lui redacțiilor, scriitorul e din nou vânat de presă. Canada îl descumpănește. Nu semăna deloc cu Rusia, pădurile ei care în povești erau luxuriante, bogate, se dezvăluiau
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care cercetătorul interacționează prin intermediul limbajului oral sau scris. În opinia autorilor, poziția potrivit căreia ancheta este o metodă ce se poate realiza fie prin intermediul tehnicii chestionării, fie prin tehnica interviului susținută de S. Chelcea (1996) nu este adecvată datorită unor inadvertențe: -Chestionarul nu poate fi considerat tehnică de cercetare, fiind un instrument de cercetare. -Distincția dintre interviu și chestionar bazată pe forma de comunicare cu subiecții - scrisă sau orală - nu poate fi respectată cu consecvență în descrierea celor două tehnici: chestionarul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
oferit de acesta sunt metode de suport ale managerului pentru că oferă indicii evidente pentru păstrarea sau revizuirea politicilor actuale, pentru aflarea nevoilor individuale de dezvoltare pentru a face față meseriei; se obține și un feed-back apropos de însăși utilitatea sau inadvertențele trainingurilor organizate de Body Gym. Supravegherea, interviurile și revizuirea periodică a rezultatelor obținute și raportarea acestora la beneficiile și compensațiile angajaților ajută la rândul lor la a obține informații despre cum înțelege și utilizează personalul pachetele de beneficii, în așa
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
înscrie între anumite coordonate pentru a decide că economia este performantă și funcțională. Prin elaborarea prezentei lucrări încercăm să aducem o modestă contribuție la deslușirea unor probleme pe care le implică desfășurarea reformei în România postsocialistă, proces marcat de multe inadvertențe și convulsii. Ne-am străduit, pe de o parte, să acoperim o arie conceptual-metodologică suficient de semnificativă pentru macroeconomia concurențială, iar pe de altă parte, să demarăm o analiză corelativă a agregatelor naționale specifice economiei concurențiale. Am folosit din plin
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]