KorAP: Find »[drukola/base=inamovibilitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...12 >

284 matches

Corola-website/Law/168808_a_170137

1992 prin Legea nr. 303/2004 . Cu acea ocazie limita maximă de menținere în activitate a judecătorilor instanței supreme pensionabili a fost redusă de la 70 la 68 de ani, neconsiderându-se acea reducere ca pe un atentat la independența sau inamovibilitatea respectivilor magistrați, Oricum, eliminarea posibilității condiționate de a mai exercita funcția de magistrat după împlinirea vârstei legale de pensionare este în realitate o garanție a "inamovibilității" și "independenței", prin inlăturarea posibilității de șantaj are ori influențare a magistratului pensionabil. Referitor

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
68 de ani, neconsiderându-se acea reducere ca pe un atentat la independența sau inamovibilitatea respectivilor magistrați, Oricum, eliminarea posibilității condiționate de a mai exercita funcția de magistrat după împlinirea vârstei legale de pensionare este în realitate o garanție a "inamovibilității" și "independenței", prin inlăturarea posibilității de șantaj are ori influențare a magistratului pensionabil. Referitor la aceeași chestiune este de amintit că. - legea fundamentală consacră un drept la pensie (art. 47 alin. (2)) care corespunde obligației corelative a statului de a

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
constituțională. Nu există însă nici o bază constituțională care să restrângă posibilitatea legiuitorului de a reglementa rezonabil chestiunea vârstei de pensionare a judecătorilor. Dispoziția legală în discuție aplică exact art. 125 alin. (1) din Constituție care, în ceea ce privește circumscrierea noțiunii constituționale a inamovibilității, prevede că aceasta cade în sarcina legii: "Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili în condițiile legii" iar în speță se discută chiar de legile organizării judiciare și statutului magistraților (lato sensu). În acest sens, Legea nr. 303/2004 prin

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
condițiile prezentei legi". Cu alte cuvinte, dacă acest art. 3 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 a fost considerat constituțional până acum (și nu are cum sa nu fie din moment ce chiar art. 125 alin. (1) din Constituție lasă definirea inamovibilității în sarcina legii organice), nu se vede de ce inamovibilitatea, raportată în cazul de față la pensionarea în condițiile legii a magistraților, ar schimba caracterul constituțional al acestui articol. În aceeași logică, faptul că noua lege privind statutul judecătorilor și procurorilor

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
3 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 a fost considerat constituțional până acum (și nu are cum sa nu fie din moment ce chiar art. 125 alin. (1) din Constituție lasă definirea inamovibilității în sarcina legii organice), nu se vede de ce inamovibilitatea, raportată în cazul de față la pensionarea în condițiile legii a magistraților, ar schimba caracterul constituțional al acestui articol. În aceeași logică, faptul că noua lege privind statutul judecătorilor și procurorilor trimite la legea pensiilor ne poate constitui o neconstituționalitate

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
noilor dispoziții și acestei categorii de personal. B. Referitor la obiecțiile de neconstituționalitate ridicate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la Titlurile XV și XVII din legea supusă controlului constituționalității, care se referă la: I. Încălcarea principiilor independenței și inamovibilității judecătorilor prevăzute în dispozițiile art. 124 alin. (3) și art. 125 alin. (1) din Constituție, precum și în cele ale art. 6(1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 din Principiile internaționale ale independenței

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
Parlamentului, conform noului art. 39 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 Examinând obiecțiile de neconstituționalitate se constată că acestea nu sunt întemeiate pentru următoarele considerente: I. Guvernul consideră ca sunt neîntemeiate obiecțiile de neconstituționalitate privind încălcarea principiilor independenței și inamovibilității judecătorilor prevăzute în dispozițiile art. 124 alin. (3) și art. 125 alin. (1) din Constituție, precum și în cele ale art. 6 (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 din Principiile internaționale ale independenței

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
vedere, deoarece autorii acestora nu se regăsesc printre subiectele prevăzute de art. 146 lit. a) din Constituție. Curtea urmează să examineze criticile de neconstituționalitate privitoare la procedura de adoptare a legii, cu privire la proprietate și cele referitoare la independența justiției și inamovibilitatea judecătorilor, cu care a fost învestită. I. În ceea ce privește procedura de adoptare a legii, grupurile de deputați, de deputați și senatori susțin că angajarea răspunderii Guvernului și adoptarea legii pe această bază s-au făcut cu "încălcarea art. 114 alin. (1

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
concepție a noii reglementări se urmărește subordonarea politică a justiției, a instanțelor judecătorești, a procuraturii, a actualului Consiliu Superior al Magistraturii și controlului acestora, răpind Consiliului Superior al Magistraturii rolul de garant al independenței justiției. De asemenea, se dorește desființarea inamovibilității judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și de la celelalte instanțe, a independenței procurorilor, desființarea atribuției Consiliului Superior al Magistraturii de a decide asupra numirii și statutului judecătorilor și procurorilor". Înalta Curte de Casație și Justiție, în sesizarea adresată Curții Constituționale

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
criticat pentru că extinde interdicția desfășurării activității de judecător și de procuror la toți membrii Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu numai la președintele și vicepreședintele acestuia, și modifică durata mandatului membrilor Consiliului. Se consideră că aceste noi reglementări încalcă principiile inamovibilității judecătorilor și al stabilității în funcție a procurorilor, prevederile art. 133 alin. (4) din Constituție privind durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. ... Curtea constată că această critică

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
din Constituție, în conformitate cu care, din Consiliu fac parte președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al parchetului de pe lângă această instanță. Totodată, încetarea funcțiilor de conducere deținute de judecătorii aleși în Consiliul Superior al Magistraturii contravine și principiului inamovibilității, consacrat prin art. 125 alin. (1) din Constituție, în conformitate cu care judecătorilor nu li se poate modifica, fără consimțământul lor, statutul în timpul exercitării funcției. e) Art. II alin. (1) și alin. (2) din Titlul XV este criticat pentru că are ca efect

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
al Magistraturii, nici printr-o dispoziție explicită și nici - așa cum este cazul textului cuprins în alin. (1) al art. II din Legea criticată, - printr-o dispoziție a cărei aplicare produce un asemenea efect. Textul de lege analizat încalcă și principiul inamovibilității judecătorilor, atât în ce privește încetarea funcției de conducere exercitate de membrii Consiliului Superior al Magistraturii - în ipoteza opțiunii pentru calitatea de membru al Consiliului - cât și încetarea calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii - în ipoteza opțiunii pentru funcția de

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor". b) Autorii sesizării consideră ca fiind neconstituționale și prevederile art. 63 din lege, contrare principiului inamovibilității judecătorilor și al independenței procurorilor, creând "posibilitatea demiterii acestora în cazuri subiective controlabile de puterea politică: incapacitatea profesională și nepromovarea examenului". ... Curtea reține că, incapacitatea profesională constituie una dintre cele mai importante impedimente pentru exercitarea unor funcții, iar examenul la

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
Mandatele judecătorilor și procurorilor care ocupă alte funcții de conducere decât cele prevăzute la alin. (1) încetează, dacă la data intrării în vigoare a prezentei legi durata acestora a depă��it 3 ani de la învestire. ... Toate aceste dispoziții încalcă principiul inamovibilității judecătorilor, consacrat prin art. 125 alin. (1) din Constituție, principiu înțeles ca acea stare de drept care, în garantarea independenței acestora, îi apără de riscul de a fi demiși, destituiți sau retrogradați din funcție fără temei legitim ori mutați la alte

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
acea stare de drept care, în garantarea independenței acestora, îi apără de riscul de a fi demiși, destituiți sau retrogradați din funcție fără temei legitim ori mutați la alte instanțe, prin delegare, detașare sau chiar prin promovare, fără consimțământul lor. Principiul inamovibilității se aplică atât în privința duratei funcției de judecător cât și la durata mandatului funcției de conducere îndeplinit de acesta, care nu poate fi nici micșorată și nici prelungită fără consimțământul judecătorului. Pe de altă parte, legiuitorul este liber să redimensioneze

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
conținut și importanță. h) Dispozițiile modificate ale art. 72-86 sunt criticate în sesizare ca fiind contrare prevederilor art. 124 alin. (3) și art. 125 alin. (1), și ca "fiind, în mod vădit, o ingerință și un atentat la independența și inamovibilitatea magistraților și o violare a art. 6 alin. (1) al Convenției Europene a Drepturilor Omului". Se consideră că, prin reglementările modificate, drepturile magistraților anterior stabilite sunt "fie înlăturate, fie serios amputate". Cu titlu exemplificativ, se amintesc reglementările referitoare la dreptul

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
impune eliberarea din funcție a magistraților și a personalului de specialitate juridica la vârsta de 57 ani și 7 luni femeile și 62 de ani și 7 luni bărbații. Curtea constată că, aceste dispoziții legale încalcă și principiile independenței și inamovibilității judecătorilor, prevăzute de art. 124 alin. (3) și art. 125 alin. (1) din Constituție, prin aceea că aceștia sunt eliberați din funcție, cu sau fără pensionare, indiferent dacă mai au sau nu capacitatea de a-și continua activitatea, dacă mai

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
în funcție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, numiți pentru un mandat de 6 ani, sub regimul constituțional anterior, este vădit neconstituțională. Dar art. 155 alin. (5) din Constituție are și o valoare de principiu, în definirea conceptului de inamovibilitate a judecătorilor, prevăzut de art. 125 alin. (1). Din acest text se desprinde clar ideea - care nu poate fi decât unitara, adică aplicabilă în toate cazurile de inamovibilitate - că în cazul schimbării duratei mandatului, fie prin Constituție, fie prin lege

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
din Constituție are și o valoare de principiu, în definirea conceptului de inamovibilitate a judecătorilor, prevăzut de art. 125 alin. (1). Din acest text se desprinde clar ideea - care nu poate fi decât unitara, adică aplicabilă în toate cazurile de inamovibilitate - că în cazul schimbării duratei mandatului, fie prin Constituție, fie prin lege, magistrații în funcție își continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiți. Curtea constată că dispozițiile prin care se modifică dispozițiile art. 82 din Legea

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu cea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, deținătorii acestor funcții fiind membri de drept ai Consiliului. Noile dispoziții legale, supuse controlului de constituționalitate, nu ating în nici un fel principiul constituțional al inamovibilității judecătorilor și cel legal al stabilității în funcție a procurorilor, înscrise în art. 125 alin. (1) din Constituție, respectiv, în art. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților. În sensul acestor dispoziții legale, judecătorii și procurorii aleși în calitate de

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
la instanțele judecătorești și la parchete, ca și durata mandatelor celor numiți în asemenea funcții, nu sunt de nivel constituțional, ci de nivelul legii organice, a cărei modificare este prevăzută prin legea criticată pentru, neconstituționalitate. De altfel, principiul constituțional al inamovibilității judecătorilor și principiul legal al stabilității procurorilor constituie garanții ale independenței și imparțialității acestora în activitatea de înfăptuire a justiției sau în cea judiciara, iar nu în activitatea desfășurată în funcțiile manageriale din cadrul instanțelor și parchetelor. Apreciem că nu este

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
procurorilor, cuprinse în Titlul XVII al legii la pct. 93, prin care se stabilește noul cuprins al art. 82 din Legea nr. 3O3 privind statutul magistraților nu contravin prevederilor Constituției. Dispozițiile art. 125 alin. (1) din Constituție, care consacră principiul inamovibilității judecătorilor, prevede că "judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili în condițiile legii", fără a da o definiție constituțională a inamovibilității și a fixa vârsta pensionării judecătorilor. În aceste condiții, atât definirea inamovibilității, cât și limita de vârstă pentru pensionare

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
nr. 3O3 privind statutul magistraților nu contravin prevederilor Constituției. Dispozițiile art. 125 alin. (1) din Constituție, care consacră principiul inamovibilității judecătorilor, prevede că "judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili în condițiile legii", fără a da o definiție constituțională a inamovibilității și a fixa vârsta pensionării judecătorilor. În aceste condiții, atât definirea inamovibilității, cât și limita de vârstă pentru pensionare, sunt stabilite prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a cărei modificare este dispusă prin dispozițiile legii criticate

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
alin. (1) din Constituție, care consacră principiul inamovibilității judecătorilor, prevede că "judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili în condițiile legii", fără a da o definiție constituțională a inamovibilității și a fixa vârsta pensionării judecătorilor. În aceste condiții, atât definirea inamovibilității, cât și limita de vârstă pentru pensionare, sunt stabilite prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a cărei modificare este dispusă prin dispozițiile legii criticate. Este de observat că aceeași situație, mult criticată în epocă, exista și

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
a fost considerată insuficientă de Curtea de Casație din acea vreme, care ceruse încă în timpul elaborării Constituției, dar fără rezultat, că întrucât puterea judecătorească este o putere în stat, este bine să se prevadă, în textul constituțional, nu numai că inamovibilitatea magistraturii este de ordin constituțional, dar să se dea o definiție constituțională inamovibilității. (A se vedea, Paul Negulescu, Curs de drept constituțional român, București, Editat de Alex. Th. Doicescu p. 466 - 467). În consecință, noile dispoziții ale art. 82 din

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]