745 matches
-
Helen din ascensor, după ce Helen este concediată de la locul ei de muncă. Înainte ca ușile să se închidă, James îi spune lui Helen pentru a o înveseli: "Știi ce spun băieții de la Monty Python..." Helen îi răspunde: Nimeni nu așteaptă Inchiziția spaniolă". Ea și James se uită unul la celălalt, fiecare fiind surprins de răspunsul ei. Ușile liftului se închid, lăsând publicul să facă speculații dacă a fost soarta sau o coincidență faptul că Helen și James au ajuns împreună în
Dincolo de uși () [Corola-website/Science/326785_a_328114]
-
este alcătuită din 23 de membri și este condusă de un prefect. Congregația pentru doctrina credinței este cea mai veche congregație a Curiei Romane, fiind instituită în 1542 de Papa Paul al III-lea, cu numele de "Sacra Congregație a Inchiziției Romane și Universale", cu scopul de a veghea asupra problemelor credinței și de a apăra biserica de erezii. În anul 1908 papa Pius al X-lea i-a schimbat denumirea în "Sacra Congregație a Sfântului Oficiu", iar în 1917 papa
Congregația pentru Doctrina Credinței () [Corola-website/Science/299682_a_301011]
-
1492. În timpul dominației maure au existat mai multe state arabe, dintre care unul dintre cele mai puternice a fost califatul de Cordoba, condus de mai mulți emiri cu numele Abd er-Rahman. În 1492 Regina Isabella I de Castilia a început inchiziția spaniolă, care a durat peste 300 ani. Acesta a fost și anul în care i-a dat lui Cristofor Columb banii pentru prima sa călătorie pe Atlantic spre "Lumea Nouă". Până în 1512, unificarea Spaniei din zilele noastre a fost completă
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
care s-au ridicat împotriva maurilor și au încercat să îi scoată afară. Creștinismul și Biserica Catolică au contribuit la restabilirea stăpânirii europene asupra Iberiei. După secole de recuceriri, în care spaniolii au luptat pentru a-i izgoni pe musulmani, Inchiziția Spaniolă împotriva musulmanilor și evreilor a fost stabilită de către Regele Ferdinand și Regina Isabella pentru a finaliza purificarea religioasă a Peninsulei Iberice. În secolele care au urmat , Spania s-a văzut însuși, ca bastion al catolicismului și purității doctrinare. Spania
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
generală cu alte crime comise de naziști. Și mai aprins disputată este extensia termenului pentru a descrie evenimente care nu au legătură cu Al Doilea Război Mondial. Un astfel de exemplu este folosirea sintagmei “holocaustul spaniol”, în lucrarea “Holocaustul Spaniol, Inchiziție și Exterminare în secolul XX” , de către istoricul englez Paul Preston (care este specialistul de frunte în materie de istoria Spaniei secolului XX), pentru a desemna masacrele sălbatice care au avut loc în timpul războiului civil spaniol. Preston evaluează numărul victimelor căzute
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
Brazilia. În Europa, a îmbunătățit relațiile Portugaliei cu regiunea baltică și Rhinelandul, sperând că va stimula astfel comerțul țării. Ioan a fost responsabil pentru evanghelizarea Orientului Îndepărtat și Braziliei, parțial prin trimiterea acolo a misionarilor iezuiți. Atât iezuiții, cât și Inchiziția portugheză, introdusă în 1536, aveau să devină instituții cheie în Portugalia și pe cuprinsul imperiului. Iezuiții au avut un rol important în medierea relațiilor dintre portughezi și nativi, iar Inchiziția a scutit Portugalia de conflictele civile și războaiele religioase din
Ioan al III-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/310534_a_311863]
-
Henrique de Meneses, Pedro Mascaranhas, Lopo Vaz de Sampaio, Nuno da Cunha, Estêvăo da Gama, Martim Afonso de Sousa și Joăo de Castro. Fondarea Societății lui Isus în 1534 (aprobată de Papa Paul al III-lea în 1540), și introducerea Inchiziției portugheze în 1536 (rezultatul fundamentalismului religios al lui Ioan), au fost printre cauzele problemelor economice. Ioan a fost atât de determinat să întărească Inchiziția, încât s-a folosit de cantități significative de aur pentru a trimite ambasadori la Papă. Deși
Ioan al III-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/310534_a_311863]
-
Societății lui Isus în 1534 (aprobată de Papa Paul al III-lea în 1540), și introducerea Inchiziției portugheze în 1536 (rezultatul fundamentalismului religios al lui Ioan), au fost printre cauzele problemelor economice. Ioan a fost atât de determinat să întărească Inchiziția, încât s-a folosit de cantități significative de aur pentru a trimite ambasadori la Papă. Deși Societatea lui Isus a avut un rol important în evanghelizarea populațiilor de peste mări, în Portugalia a avut un impact dezastruos, folosind aurul Imperiului - oferit
Ioan al III-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/310534_a_311863]
-
pe Dumnezeu Tatăl în forma care era atunci cea mai larg acceptată, anume ca o figură patriarhală cu barbă. În secolul al XVII-lea, cei doi artiști spanioli Velázquez (al cărui tată socru era Francisco Pacheco, cel era responsabil din partea Inchiziției cu aprobarea imagini noi pentru ) și Murillo l-au înfățișat pe Dumnezeu Tatăl ca pe o figură patriarhală, cu o barbă albă (a se vedea galeria mai jos) într-o haină purpurie. În secolul al IV-lea apare învățătura despre
Dumnezeu Tatăl în artă () [Corola-website/Science/320426_a_321755]
-
maghiare și câteva texte scurte, dar lucrarea cea mai importantă din această perioadă este prima traducere a Bibliei, numită "Biblia husită" (1430), tradusă din latină de preoții Tamás Pécsi și Bálint Újlaki. Deși traducerea a fost confiscată de la traducători de către Inchiziție, totuși s-au păstrat câteva copii. Se scrie tot mai mult în limba maghiară. O operă laică din această perioadă este "Szabács viadala" (Bătălia de la Šabac) (1476), poem epic despre victoria lui Matei Corvin asupra otomanilor în această bătălie. În
Istoria limbii maghiare () [Corola-website/Science/307776_a_309105]
-
rege, fiind debil mintal, s-ar fi ajuns la o criză de stat. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, între Spania și Anglia situația politică devine tot mai încordată. Dușmănia dintre ele se datorează în mare parte inchiziției catolice spaniole. În anul 1559 se încheie pacea de la Cateau-Cambresis între Spania și Franța, după un război ce a durat 60 de ani. O condiție a păcii încheiate a fost căsătoria lui Filip cu fiica regelui francez Henric II, Elisabeta
Filip al II-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/302898_a_304227]
-
vechi spital european pentru bolnavi psihici, care a funcționat până în anul 1948. Bolnavii agitați sau agresivi mai erau închiși în colivii de lemn sau erau duși în afara porților orașului. În perioada târzie a Evului Mediu (secolele XV - XVII), sub influența Inchiziției, bolnavii psihici sunt considerați „posedați de diavoli”, se practică exorcismul, sunt torturați, femeile alienate sunt urmărite ca vrăjitoare, multe sfârșesc arse pe rug. În această epocă se înmulțesc "casele" pentru bolnavii mintali, de ex. în Paris ""l'Hôpital Général"", în
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
Inchiziția (din , a cerceta; "inquisitio", cercetare) este o formă a procesului penal din epoca Evului Mediu târziu, formă diferită de cea a dreptului roman, în vigoare în Europa Occidentală până în sec. al XIII-lea. Într-un proces intentat de inchiziție („ex officio“) erau prezentate metodele (procedurile) ca servind interesele obștești și salvării sufletului acuzatului. Metodele de investigație ale inchiziției urmăreau descoperirea așa numitului „adevăr”; pentru obținerea acestei dovezi, se foloseau până și schingiuirea acuzatului în fața unor martori, recunoașterea vinii acuzatului
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
diferită de cea a dreptului roman, în vigoare în Europa Occidentală până în sec. al XIII-lea. Într-un proces intentat de inchiziție („ex officio“) erau prezentate metodele (procedurile) ca servind interesele obștești și salvării sufletului acuzatului. Metodele de investigație ale inchiziției urmăreau descoperirea așa numitului „adevăr”; pentru obținerea acestei dovezi, se foloseau până și schingiuirea acuzatului în fața unor martori, recunoașterea vinii acuzatului fiind scopul principal al investigațiilor, dovezile obiective fiind neglijate. Acest proces lua în considerare numai declarațiile unor martori, care
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
numai declarațiile unor martori, care se bazau pe declarațiile altor martori, astfel procesul putând dura timp îndelungat, sfârșitul procesului se termina cu o sentință în care acuzatul putea fi numai nevinovat sau vinovat cu recunoașterea vinii. O formă specială a inchiziției era cea a bisericii catolice, care se ocupa cu procesele ereticilor din Evul Mediu ("inquisitio haereticorum" respectiv " inquisitio haereticae pravitatis"), cu înlăturarea și combaterea altor învățături care nu corespundeau intereselor și ideilor bisericii romano-catolice și care erau condamnate ca idei
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
anii 1100, la apariția în Italia și sudul Franței a religiei dualiste antifeudale (care amenința scindarea bisericii catolice) propagată de misionarii bogomili, religie care stă la baza religiei lombarde din regiunea Milano, adepții acestei religii fiind urmăriți ca eretici. Transformarea inchiziției într-o instituție se va petrece prin secolul XIII, folosindu-se interpretări din biblie cu citate vechi, cel mai des citat fiind teologul antic Augustin de Hipona (354-430) care susținea că ereticii numai cu forța pot fi aduși pe calea
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
el va recomanda utilizarea forței prin maximele sale: „compelle intrare“ și „temperata severitas”, care va deveni treptat mai severă utilizând biciuirea și în cazurile extreme pedeapsa cu moartea. Aceste metode ale teologului din perioada antică târzie vor fi preluate de inchiziție. Dintre ele, două argumente ale lui Augustin vor fi mai frecvent utilizate: Inchiziția a trecut însă cu vederea o precizare a lui Augustin și anume „Corrigi eos volumus, non necari, nec disciplinam circa eos negligi volumus, nec suppliciis quibus digni
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
obține informațiile necesare s-a recurs la încurajarea denunțurilor secrete. Motivul însărcinării dominicanilor cu combaterea ereziei este explicat prin faptul că erezia apare mai ales în rândul populației sărace, unde dominicanii aveau cele mai bune contacte. Astfel, în anul 1235, inchiziția este considerată oficială de către papă. Printre metodele de investigație a inchiziției era „chestionarea penibilă” care consta de fapt din diferite metode de tortură a acuzatului, prin care se căuta îndepărtarea influenței viciilor lumești și obținerea unei mărturisiri. Împăratul Frederic al
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
însărcinării dominicanilor cu combaterea ereziei este explicat prin faptul că erezia apare mai ales în rândul populației sărace, unde dominicanii aveau cele mai bune contacte. Astfel, în anul 1235, inchiziția este considerată oficială de către papă. Printre metodele de investigație a inchiziției era „chestionarea penibilă” care consta de fapt din diferite metode de tortură a acuzatului, prin care se căuta îndepărtarea influenței viciilor lumești și obținerea unei mărturisiri. Împăratul Frederic al II-lea ordonă în 1238 pedeapsa cu moartea prin arderea pe
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
Împăratul Frederic al II-lea ordonă în 1238 pedeapsa cu moartea prin arderea pe rug a ereticilor, iar în anul 1252 interogarea prin schingiuire pentru aflarea adevărului, metodă uzuală a justiției din aceea vreme. La sfârșitul secolului al XIII-lea, inchiziția funcționa ca instituție deja în mai multe regiuni din Europa apuseană. Teologul italian Toma de Aquino (Tommaso d'Aquino) (1225-1274) a stabilit teoretic prin fraza „"Accipere fidem est voluntatis, sed tenere fidem iam acceptam est necessitatis"” - „pentru acceptarea și păstrarea
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
italian Toma de Aquino (Tommaso d'Aquino) (1225-1274) a stabilit teoretic prin fraza „"Accipere fidem est voluntatis, sed tenere fidem iam acceptam est necessitatis"” - „pentru acceptarea și păstrarea credinței este necesară o hotărâre liberă și voluntară”, piatra de temelie a inchiziției din Evul Mediu. Pedeapsa aplicată pentru erezie cere teologul să fie excomunicarea sau pedeapsa cu moartea. În anul 1231, papa Grigore al IX-lea (1167-1241) formează o comisie permanentă pentru combaterea ereziei, formată mai ales din călugări ai ordinului dominican
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
Grigore al IX-lea (1167-1241) formează o comisie permanentă pentru combaterea ereziei, formată mai ales din călugări ai ordinului dominican. Pedeapsa pe care o cere papa Grigore al IX-lea este închisoarea pe viață a ereticilor recidiviști. Procesele intentate de inchiziție s-au extins și asupra vrăjitoarelor. Un acuzat avea, de exemplu, libertatea de a-și acuza la rândul lui unii dușmani, și dacă acuzarea lui se dovedea reală avea șanse de grațiere. Majoritatea cazurilor de erezie nu erau pedepsite cu
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
și dacă acuzarea lui se dovedea reală avea șanse de grațiere. Majoritatea cazurilor de erezie nu erau pedepsite cu moartea, ci prin pedepse ca: obligația de a lua parte la slujbe, pelerinaje, cruciade, pedepse financiare, sau legarea de stâlpul infamiei. Inchiziția din evul mediu s-a limitat geografic la Europa centrală și sud-vestică, în Anglia sau peninsula Scandinavă fiind numai cazuri izolate. Istoricii deosebesc patru manifestări diferite ale i creștine:
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
pe care îl practicau de cele mai multe ori numai de fațadă, continuând în secret tradițiile și riturile religiei lor anterioare. După o perioadă mai lungă de timp, acești convertiți au sfârșit prin a fi exilați de pe teritoriul spaniol de către Inchiziție. Populațiile de origine evreiască au preferat migrația către America de Sud, instalându-se în special în Brazilia, în vreme ce membrii fostelor comunități arabo-musulmane s-au îndreptat spre nordul Africii, alăturându-se valurilor anterioare de exilați. Arta muzicală arabo-andaluză Deși există încă din sec
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Directorium Inquisitorium, publicat de Inchiziție în secolul paisprezece, a răspândit regulile torturii și cea mai importantă prevala: „Se va tortura acuzatul care ezită în răspunsurile sale.”
27 IUNIE. TOȚI SUNTEM VINOVAȚI. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295916_a_297245]