344 matches
-
de observare a cazului clinic, absolut necesară surprinderii unuia sau mai multora din tulburările considerate caracteristice debutului schizofreniei: 1.1. Simptome psihice: - Tulburări caracteristice de gândire (idei delirante bizare; tranzitivism; delir de influență; suprasemnificare; gândire vagă, eliptică, obscură; comunicare verbală incomprehensibilă; baraj mintal, fading). - Tulburări perceptive (halucinații auditive comentatorii; interpretări senzoriale). - Tulburări de dispoziție (afectivitate anormală; autism; dispoziție discordantă; ambivalență afectivă). - Tulburări de conduită (negativism; inerție; stupoare; catatonie). - Tulburări de personalitate (pierderea sentimentului de individualitate; pierderea autonomiei persoanei; disociația personalității). Diagnosticul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sunt caracterizate prin apariția de episoade importante (" asalturi progresive"- Ey) grefate pe un fond schizoid. 4. Formele monosimptomatice, în fine, sunt caracterizate prin apariția unor simptome cu atât mai deconcertante și mai dramatice cu cât sunt mai izolate și mai incomprehensibile și nu corespund, decât în mică măsură, formelor cu debut medico-legal ale schizofreniei ("crima nemotivată" prin care subiectul "intră" în schizofrenie). {coala românească de psihiatrie pare să păstreze în linii mari aceiași sistematizare, dar cu o serie de nuanțări și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
surclasat de fostele sale auxiliare: ilustrații, statistici și, în general, orice fel de "documente" ajutătoare. Marc Ferro înregistra ca fapt deja ireversibil disoluția povestirii, notând că "s-a trecut la istoria în fărâmituri, roțile au devenit minuscule, confecționarea dificilă, limbajul incomprehensibil"286. Ceea ce ar putea fi considerat un atribut al postmodernității, încă un semn al "sfârșitului Marilor Povestiri" (după J.F. Lyotard), pare mai curând o reașezare a narativului în forme miniaturizate, diseminate, personalizate. Ca fapt cultural, narațiunea se află în general
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
modelul cartezian al dihotomiilor tranșante adevăr/fals, parte/întreg, subiect/obiect este serios pus în cauză de perspectiva sistemică, ecologică, mereologică: "De fapt, numitorul comun al crizelor pe care le traversează astăzi umanitatea este persistența viziunii carte-zian-newtoniene aplicate unei realități incomprehensibile în termenii științei clasice" (S. Marcus, 1988: 133). Emergența "noii paradigme", numite de unii cercetători "ecologică", presupune o serie de mutații radicale (Le Moigne, 1977 apud R. Tessier, 1989 283: * de la preceptul cartezian al evidenței la cel "context sensitive" al
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
condensează simbolic în mitul unei divinități tinere a vegetației, pe care o smulge o moarte tragică de lângă zeiță pentru a învia ulterior la o nouă viață. În aceasta era reprezentată și soarta omului a cărui moarte sinistră uneori, în mod incomprehensibil tragică, gravează asemenea unei greutăți obscure asupra gândirii și a sentimentelor celor din vechime. Oare nu trebuia să existe și pentru ei, ca și pentru tânărul zeu al mitului o înviere într-o lume misterioasă de apoi? Unica posibilitate, făgăduită
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
josnică. Cărțile magice ale antichității și numeroasele papirusuri magice, care au ajuns până la noi, ne ajută să ne facem o idee destul de clară despre această lume în care se acționau liber instinctele primordiale ale omului, neliniștea în fața aspectelor obscure și incomprehensibile ale naturii și evenimentelor lumii, ura față de ceilalți oameni, plăcerea senzaționalului, emoția intensă în fața oribilului. Credința în magie are ca punct de plecare acea groază înfiorătoare de demoni, care din secolul IV a.Chr. s-a răspândit în tot ambientul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lor stau alături de celelalte două partide comuniste ortodoxe. Partido Comunista Português, PCP, a rămas fidel dorinței de a construi socialismul și principiilor marxism-leninismului. La alegeri, el se prezintă sub aparențele unei "coaliții democratice unitare" pe care o domină. PCP este incomprehensibil, chiar fără să ne referim la șeful său istoric, Alvaro Cunhal, care și-a lăsat amprenta chiar și după retragerea lui în favoarea lui Carvalhar. Erou și chiar martir al Rezistenței împotriva lui Salazar, Cunhal vedea Portugalia ca pe o țară
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
inconștient. Pe scurt, e vorba de dragostea pentru femeie, sentiment care impresionează pe lucid-romanțiosul Bizu mai mult decât moartea și e firesc să fie așa, pentru că, în termeni lovinescieni judecând lucrurile, iubirea vine "din inimă" și rămâne un sentiment profund incomprehensibil. Moartea, în schimb, se lasă înțeleasă mult mai ușor, fiind percepută (cu mintea, desigur) ca o eliberare de suferință. Din acest motiv, lui Bizu moartea (dureroasă, dar salvatoare) "nu izbutea să-i stoarcă apa ochilor". Lacrimile sale curg însă șiroaie
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai evident la laici. În această osmoză, Israelul și diaspora se transformă treptat într-o comunitate cu legături neclintite. Totuși, inserarea genocidului într-un cadru teologic ce asigura continuitatea cu tribulațiile anterioare îl sanctifica și în același timp îl făcea incomprehensibil în afara unei genealogii tradiționale a nenorocirii. Acest tip de interpretare și de adaptare priva genocidul de unicitatea sa, această unicitate fiind, de altfel, cel mai adesea revendicată astăzi de mediile evreiești secularizate. Într-adevăr, exterminarea intra astfel în lungul lanț
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mediile sioniste din Palestina pentru a desemna evenimentele tragice din Noaptea de Cristal. În Europa și mai ales în Franța, el surclasează treptat cuvântul englez Holocaust. În plus, astăzi, Shoah este termenul ebraic folosit în Israel pentru a numi exterminarea. Incomprehensibil pentru necunoscătorul de ebraică (iar Lanzmann a explicat că l-a ales la început tocmai pentru că nu știa ce înseamnă 22), acest cuvânt nu doar că dezuniversalizează genocidul evreilor, dar scoate evenimentul din cadrul lui istoric. Dacă adoptarea oficială în Israel
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
concep raportul cu națiunea franceză ca supraviețuitori ai Holocaustului și, deci, ca evrei. Ei își exprimă, într-o retorică încărcată de emoție, temerea ca în Orientul Mijlociu să nu se producă un al doilea genocid și consideră că oroarea extraordinară și incomprehensibilă a unei asemenea catastrofe cere o manifestare publică a iudaității lor și, dincolo de asta, sprijinul necondiționat al poporului francez pentru Israel 25. Ceva inedit în Franța iacobină. Între 1956 și 1967, aproximativ 235000 de evrei din Africa de Nord s-au stabilit
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
legate de iubire în volum, toate paginile risipite ale Universului, substanțe, accidente și succesiunea lor, toate ca topite împreună, astfel încît lucrul despre care spun e o flacără unică". Este una dintre cele mai frumoase imagini ale Sfintei Treimi, model incomprehensibil pentru mintea umană, surprins însă, iată, prin astfel de fulgerări de geniu ale unor vizionari, deși Platon spunea că adevărata cunoaștere nu se dobîndeș-te nicăieri decît după moarte. Să ne bucurăm așadar în tihna unității noastre redescoperite, în pacea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
teatrul se definește în mod esențial prin această interogație exasperată adresată materiei inerte, caracteristicii sale de a fi de neconceput pentru noi, materia care - tocmai datorită acestei lipse de sens, din punctul nostru de vedere - devine figura unei alterități enigmatice, incomprehensibile? Am amintit mai sus că Marc Augé făcea din necesitatea de a gândi materia inanimată motivația principală a fabricării „zeului-obiect”, văzut ca dublu al unui mort ori al unui zeu. La rândul său, în Lecțiile de la Milano, Kantor consideră încercarea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a-l stigmatiza pe cel care nu le vorbește limba, decretată singură și unică, ci se mulțumește cu sunete greu de auzit și imposibil de înțeles - să reamintim că, etimologic, termenul barbar se referă la cineva care bolborosește niște onomatopee incomprehensibile -, grecii recuză pe oricine nu-i de-al lor. Departe de imaginea simplificată și excesiv de optimistă a unui grec cosmopolit, cetățean al lumii, tolerant, democrat - democrația greacă cuprinde mai puțin de o zecime din populație: cetățeni (cu excepția femeilor), străini, venetici
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
doar în ea se poate realiza trezirea. Inteligența este "capacitatea de a citi și printre rândurile cărții Naturii și printre rândurile ființei interioare. În absența punților dintre ființe și lucruri, cuceririle tehnico-științifice nu servesc decât la sporirea unei complexități din ce în ce mai incomprehensibile. Unitatea omului cu sine (nașterea de sine ca ființă integrată) e posibilă prin dezvoltarea acestui nou tip de inteligență. Omul care realizează în sine echilibrul între planul mental, emoțional și instinctual poate renaște (ontologic) ca o ființă integrată, această integrare
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
se iviră atâtea complicații. În fiecare zi, o durere și un chin nou, în fiecare zi încă o suferință și încă o disperare, toate luptând împotriva unui trup istovit ce nu mai avea în el decât o forță de rezistență incomprehensibilă, era tocmai dezechilibrul de forțe care creează situații hilariante. Când mi se puse extenzia și începu și ea să doară, îmi veni să râd189; sau o alta: ,,Era o materie nouă a realității din care se clădise acum orașul și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
au distribuit din nou voluntarilor o listă cu fraze formulate fie la modul afirmativ, fie la cel interogativ, dar propunând de această dată fraze mai mult sau mai puțin ușor de înțeles. Anumite fraze din matematică erau de-a dreptul incomprehensibile, în timp ce alte probleme de biologie erau ușor de înțeles (de exemplu: „țiparii înoată jumătatea timpului invers”). S-a dovedit că tendință de afirmare nu se manifestă decât pentru frazele ușor de înțeles și nu pentru cele al căror sens e
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
frazele ușor de înțeles și nu pentru cele al căror sens e greu de găsit. Fraza „țiparii înoată jumătatea timpului invers?” era adesea transformată în „țiparii înoată jumătatea timpului invers”. Însă una de genul „Toate funcțiile memomorfe sunt funcție homomorfe?”, incomprehensibilă, era foarte rar transformată în „Toate funcțiile memomorfe sunt funcție homomorfe”. Prin urmare, transformăm în afirmații interogațiile al căror sens îl înțelegem ușor. Cu cât o frază este mai ușor de înțeles, cu atât creierul îi creează o reprezentare mintală
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și a fricii, tot așa cum simpla lor intuiție sau decantare existențială ne duce în preajma inexprimabilului, a incomensurabilului și a celui care nu poate fi înțeles. Spaima este Das ganz Andere, cum ar spune Rudolf Otto definind această antropologie a supraumanului incomprehensibil, a ceva ce nu ființează decât dincolo de om, deasupra omului, pregătit să-l distrugă pe om, să-i semnaleze micimea și nimicnicia. Spaima ține de o antropologie victimară: în afara ei, e greu de înțeles și infinit mai dificil de trăit
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
primul rând lumea, pe care omul încetează s-o mai înțeleagă. Ocultismul inițial sau fantasticul de mai târziu reprezintă raționalizarea acestei spaime de necunoscut: în locul lumii înspăimântătoare sugerează Baltruišaitis -, oamenilor li se oferă un cod cultural al necunoscutului și al incomprehensibilului din jur, adică o surmontare a terifiantului prin "canonizare". Sub acest aspect, triada analitică pe care o sugerează Cătălin Ghiță în Deimografia e perfect îndreptățită: distingem spune autorul, pentru a-și ilustra ulterior tabelul cu exemple adecvat alese între o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ultimul rămâne cadrul tipic basmului, desfășurându-se în spațiul imaginar al feeriei infantile.87 Pe de altă parte, Matei Călinescu, mai prudent, se mulțumește să nuanțeze, fără a respinge însă viziunea lui Caillois, sugerând că "fantasticul nu e numaidecât terifiant. Incomprehensibilul nu ascunde numai amenințări, după cum nu toate visele sunt coșmaruri" (1970: 169). Punctul meu de vedere este că fantasticul este o categorie estetică mult prea largă pentru a putea fi redusă atât de drastic la terifiant. În definitiv, numai câmpul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
violenței ca absență din dispozitivul totalizat al lumii: „die entsühnende Kraft der Gewalt für Menschen nicht zutage liegt. Von neuem stehen der reinen göttlichen Gewalt alle ewigen Formen frei, die der Mythos mit dem Recht bastardierte.“ Manifestare pură, neplanificată și incomprehensibilă, violența divină este invizibilă în ea însăși. Aparent secundară în text, afirmația lui Benjamin devine esențială din perspectiva unei teorii a reprezentării care stă sub cenzura teologică a idolatriei. În Theologisch politisches Fragment este negată semnificația politică a teocrației. Ordinea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
plecând atât de la filozofia limbajului a lui Benjamin, cât și de la filozofia istoriei: mereu într-o pers pectivă dialectică, absolutul este regăsit în lume tocmai prin covârșitoarea sa absență. În textul care intră în atenție în aceste pagini, caracterul invizibil, incomprehensibil al violenței este cel care îi certifică originea sa divină: „Where the recursive visibility of mythic violence offers a criterion for understanding it as its own end, the invisibility (sic!) of the ends of divine violence allows it to appear
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nu un me canism, iar experiența urbană întreține doar afinități diverse cu experiențe politice concrete, fără a se confunda cu acestea. A spune, precum Montaigu în 1848, „flânons, mais flânons en patriotes“ („să hoinărim, dar să hoinărim ca patrioții“) pare incomprehensibil. La fel și distincțiile pe care, de pildă, Grand Dictionnaire Universel Larousse din 1872, citat de Ben jamin în Passagen-Werk, le face între „flaneurul inconștient“ și „fla neurul inteligent“: primul este în mod inevitabil steril, „une variété du paresseux“, în timp ce
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
dar și de la chipul luciferic al personajelor sale, pentru a servi drept model geniului eminescian ca genius loci, instanță tutelară a neamului, cu valențe atât etice, patriotice, cât și estetice. În același timp, Eminescu joacă rolul tipic romantic al geniului incomprehensibil, poete maudit, critic impenitent al moravurilor unei societăți corupte și a politicianismului cosmopolit, din perspectiva reactivării unor solidarități ancestrale, tradiționale etc. Etapele spre universalizarea figurii eminescine au fost parcurse destul de repede, elocvent în acest sens fiind un desen al lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]