1,469 matches
-
incriminare. Tipicitatea apare, așadar, în trăsătura esențială a prevederii faptei de legea penală. 21. Referitor la prevederea faptei de legea penală, ca trăsătură esențială a infracțiunii, Curtea a apreciat că aceasta este, în primul rând, o expresie a principiului legalității incriminării, prevăzut atât la nivel constituțional - art. 23 alin. (12), cât și la nivel convențional - art. 7 paragraful 1. Astfel, prevederea faptei de legea penală presupune existența unui model legal de incriminare care să descrie fapta interzisă sau ordonată, existența unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
este, în primul rând, o expresie a principiului legalității incriminării, prevăzut atât la nivel constituțional - art. 23 alin. (12), cât și la nivel convențional - art. 7 paragraful 1. Astfel, prevederea faptei de legea penală presupune existența unui model legal de incriminare care să descrie fapta interzisă sau ordonată, existența unei fapte concrete și tipicitatea (corespondența dintre trăsăturile acesteia, ale faptei concrete și cele ale modelului legal de incriminare). Cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale consacrat de art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
1. Astfel, prevederea faptei de legea penală presupune existența unui model legal de incriminare care să descrie fapta interzisă sau ordonată, existența unei fapte concrete și tipicitatea (corespondența dintre trăsăturile acesteia, ale faptei concrete și cele ale modelului legal de incriminare). Cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale consacrat de art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, respectiv "fapta nu este prevăzută de legea penală", se reține atunci când nu există concordanță (tipicitate) între fapta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
mișcare a acțiunii penale consacrat de art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, respectiv "fapta nu este prevăzută de legea penală", se reține atunci când nu există concordanță (tipicitate) între fapta concretă comisă și modelul legal de incriminare prevăzut de legea penală. 22. Așa fiind, Curtea a constatat că temeiul de achitare prevăzut de art. 10 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală din 1968 se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 16 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
funcțională a acțiunii penale prin lipsa temeiului de drept al acesteia. În această privință, Curtea reține că noțiunea de "tipicitate", regăsită în sintagma "fapta nu este prevăzută de legea penală", se referă doar la elementele obiective din structura normei de incriminare, elemente subiective fiind acoperite prin expresia "nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege". Pentru a interveni răspunderea penală trebuie să existe o concordanță între trăsăturile faptei concrete și trăsăturile modelului abstract prevăzut de norma de incriminare, adică, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
normei de incriminare, elemente subiective fiind acoperite prin expresia "nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege". Pentru a interveni răspunderea penală trebuie să existe o concordanță între trăsăturile faptei concrete și trăsăturile modelului abstract prevăzut de norma de incriminare, adică, cu alte cuvinte, când au fost realizate toate elementele constitutive ale infracțiunii. Astfel, Curtea a apreciat că absența oricărui element constitutiv al infracțiunii lipsește acțiunea penală de temeiul său de drept, putându-se afirma că lipsa de corespondență între
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
ale infracțiunii. Astfel, Curtea a apreciat că absența oricărui element constitutiv al infracțiunii lipsește acțiunea penală de temeiul său de drept, putându-se afirma că lipsa de corespondență între trăsăturile faptei concrete și trăsăturile modelului abstract prevăzut de norma de incriminare determină neprevederea faptei de către legea penală. 25. Având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 631 din 11 noiembrie 2014 , Curtea reține că dispozițiile art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor art. 21 alin. (3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
de a stabili prețul în mod subiectiv, discreționar, exclusiv în aprecierea sa, ci de a-l calcula în mod corect, ceea ce învederează un criteriu obiectiv și legal". Faptul că prețul mediu este un criteriu pentru determinarea pagubei de care depinde incriminarea nu este de natură a aduce atingere garanțiilor conferite de Legea fundamentală privind dreptul la un proces echitabil, deoarece, indiferent de încadrarea juridică a conduitei în cauză, ca infracțiune sau contravenție, aceasta este supusă controlului instanțelor judecătorești, prilej cu care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228871_a_230200]
-
faptei. Cu privire la acest preț, Curtea Constituțională a statuat că nu poate fi altul decât cel stabilit potrivit legii, deci pe baza unui criteriu obiectiv și legal, cu înlăturarea oricărei aprecieri subiective și discreționare, care ar avea semnificația încălcării principiului legalității incriminării și supremației legii ( Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 30 aprilie 1996). De asemenea, observând că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228871_a_230200]
-
de art. 323 din Codul penal anterior și art. 8 din Legea nr. 39/2003 , în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal se regăsesc în incriminarea din art. 367 din Codul penal, nefiind dezincriminate. Totodată, precizează că la dosar s-au transmis hotărâri relevante în materie pronunțate de instanțele judecătorești de la nivelul Curții de Apel Craiova, Curții de Apel Timișoara, Curții de Apel Bacău, Curții de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi. Nu există însă dezincriminare atunci când, deși norma de incriminare din legea veche nu se mai regăsește în legea nouă, conținutul ei a fost preluat de o altă normă din Codul penal sau din legislația specială ori este acoperit de o incriminare generală existentă. În acest sens sunt dispozițiile art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
Nu există însă dezincriminare atunci când, deși norma de incriminare din legea veche nu se mai regăsește în legea nouă, conținutul ei a fost preluat de o altă normă din Codul penal sau din legislația specială ori este acoperit de o incriminare generală existentă. În acest sens sunt dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 , care prevăd că art. 4 din Codul penal nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
Curții Constituționale nr. 1.132 din 23 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 11 noiembrie 2010, în considerentele căreia se reține că "dispozițiile art. 8 din Legea nr. 39/2003 nu constituie o incriminare prin analogie, ci o legiferare a răspunderii penale printr-o normă juridică explicativă, care nu încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din legea fundamentală și ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Or, așa cum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
definește grupul infracțional organizat ca fiind grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni. Analizând conținutul noii incriminări, se constată că acțiunile care reprezintă elementul material al laturii obiective a infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzut de art. 367 din Codul penal, respectiv inițierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea, sunt identice cu acțiunile care constituiau elementul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
nr. 39/2003 , fiind totodată eliminată și condiția ca grupul să fi fost constituit pentru a obține un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. În condițiile actualei reglementări, care a mărit în mod evident sfera de aplicare a normei de incriminare, având în vedere și considerațiile făcute anterior în analiza infracțiunilor art. 323 din Codul penal anterior și art. 8 din Legea nr. 39/2003 , distincția dintre art. 7 din Legea nr. 39/2003 și acestea fiind dată chiar de elementele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
la paralelismul existent înainte de intrarea sa în vigoare între textele care incriminează acest gen de fapte (grup infracțional organizat, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, complot, grupare teroristă) în favoarea instituirii unei incriminări-cadru - constituirea unui grup infracțional organizat - cu posibilitatea menținerii ca incriminare distinctă a asociației teroriste, dat fiind specificul acesteia. De asemenea, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, explicația abrogării vechilor dispoziții ale art. 7-10 din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, explicația abrogării vechilor dispoziții ale art. 7-10 din Legea nr. 39/2003 constă în faptul că ipotezele reglementate de legea specială se regăsesc în incriminarea din art. 367 din Codul penal. În raport cu considerentele anterioare, își găsesc incidența dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 , conform cărora dispozițiile art. 4 din Codul penal referitoare la legea de dezincriminare nu se aplică în situația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
de art. 323 din Codul penal anterior și art. 8 din Legea nr. 39/2003 , în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se regăsesc în incriminarea din art. 367 din Codul penal, nefiind dezincriminate. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 iunie 2014. PREȘEDINTELE SECȚIEI PENALE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
alin. (1) și (3) și art. 18^2 din Legea nr. 78/2000 asigură o protecție superioară proprietății Comunității Europene față de proprietatea altor subiecte de drept național și internațional și nu răspund exigențelor de previzibilitate și precizie, încălcând principiul legalității incriminării. Totodată, nu permit celui acuzat să își facă apărarea și să administreze probe în raport de o faptă precis și legal determinată. Judecătoria Baia Mare - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231348_a_232677]
-
de către instanță și că nu se poate reține în sarcina acestuia vreo culpă în privința omisiunii instanței de a formula întrebări cu privire la aspecte relevante în vederea soluționării cauzei. Se arată, de asemenea, că expresia "face afirmații mincinoase" din cuprinsul aceleiași norme de incriminare este de natură a încălca prezumția de nevinovăție prevăzută la art. 23 alin. (11) din Constituție. Se susține că întreaga reglementare a infracțiunii de mărturie mincinoasă este excesiv incriminatoare, nedistingând după cum fapta săvârșită produce sau nu consecințe juridice prin lezarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262860_a_264189]
-
în concret a libertății economice prevăzute de art. 45 din Constituție. Totodată, apreciază că prevederile criticate sunt în acord și cu dispozițiile art. 135 din Constituție, principiile economiei de piață reglementate prin textul constituțional invocat fiind promovate și protejate prin incriminarea infracțiunii de contrafacere, asigurându-se astfel o concurență loială și evitându-se provocarea, în percepția consumatorilor, a unui risc de confuzie. De asemenea, consideră că art. 148 din Constituție nu este încălcat, întrucât prin reglementarea infracțiunii de contrafacere se urmărește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201621_a_202950]
-
1 al fiecăreia dintre aceste decizii, faptul că în cazul Convenției de la Istanbul aprobarea se realizează în numele UE, în calitatea sa de subiect de drept internațional public distinct, "în ceea ce privește chestiunile care țin de competența Uniunii"; - statele membre rămân competente pentru incriminarea diferitelor delicte comise împotriva femeilor în legea penală națională, așa cum este stipulat în convenție, pentru a alege modalitatea adecvată (măsuri legislative sau alte măsuri) în vederea punerii în aplicare a convenției; - considerăm necesar a se identifica modalități adecvate de reglementare între
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272905_a_274234]
-
1), a incriminat fapta de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană aflată sub influența alcoolului. Instanța a învederat faptul că legiuitorul nu a preluat pur și simplu textul din vechea reglementare, ci a modificat condițiile de incriminare în ceea ce privește momentul în care este necesară existența îmbibației alcoolice în sângele conducătorului auto. Dacă din reglementarea anterioară se desprindea concluzia că îmbibația alcoolică peste limita prevăzută de lege trebuie să se găsească în sângele conducătorului auto la momentul conducerii autovehiculului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261995_a_263324]
-
cu cât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că, în materie penală, analogia în defavoarea inculpatului este interzisă, astfel încât terminologia folosită la redactarea art. 336 alin. (1) este ambiguă, imprecisă și de natură a lipsi de previzibilitate această normă de incriminare. Constatând că Ordinul ministrului sănătății nr. 1.512/2013 își produce efectele în continuare, raportat la principiul constituțional al retroactivității legii penale mai favorabile, instanța a considerat că prevederile noului Cod penal, care incriminează fapta inculpatului de a conduce un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261995_a_263324]
-
corelare a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 cu cele din Codul penal la care acesta face trimitere, ceea ce e de natură să creeze confuzii și incertitudine cu privire la consecințele inacțiunii descrise în norma de incriminare, dar și dificultăți în ceea ce privește interpretarea și aplicarea textelor criticate), Decizia nr. 1.258/2009 prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 298/2008 privind reținerea datelor generate sau prelevate de furnizorii de servicii de comunicații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261995_a_263324]