2,622 matches
-
de a apăra anumite valori sociale, unele dintre acestea identificându-se cu valorile protejate de Constituție (dreptul la viață și la integritate fizică și psihică - art. 22, dreptul la ocrotirea sănătății - art. 34, dreptul de vot - art. 36 etc.), prin incriminarea faptelor care aduc atingere acestora (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragraful 67, Decizia nr. 2 din 15 ianuarie
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
Părții speciale din Codul penal (art. 188-192) infracțiunile contra vieții, principala trăsătură comună a acestora fiind obiectul protecției penale (obiectul juridic), și anume dreptul la viață. Protejarea dreptului la viață prin capitolul anterior menționat este realizată de către legiuitor prin incriminarea atât a faptelor săvârșite cu intenție (de exemplu, omorul - art. 188, omorul calificat - art. 189), cât și a celor săvârșite cu alte forme de vinovăție (de exemplu, uciderea din culpă - art. 192). Totodată, protejarea dreptului la viață se realizează de
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
de exemplu, uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă - art. 200), fie prin trimitere la infracțiunile contra vieții (de exemplu, violența în familie - art. 199, ultrajul judiciar - art. 279). De asemenea, legiuitorul asigură ocrotirea dreptului la viață și prin incriminarea acelor fapte, care, deși nu au ca obiect juridic principal viața persoanei, au ca urmare moartea victimei [de exemplu, violul care a avut ca urmare moartea victimei - art. 218 alin. (4), lipsirea de libertate în mod ilegal care a avut
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
reglementarea acestei instituții, atunci când a stabilit că admisibilitatea judecății potrivit procedurii abreviate este determinată de gradul abstract de pericol social al faptei, iar nu de periculozitatea concretă a făptuitorului, având în vedere și faptul că valoarea socială ocrotită prin incriminarea infracțiunilor pentru care legiuitorul a prevăzut pedeapsa detențiunii pe viață este, în principal, viața, valoare fundamentală a statelor democratice (Decizia nr. 255 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 14 iulie 2017
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
mai pronunțat asupra unor critici de neconstituționalitate similare, reținând că prejudiciul nu poate fi altul decât cel stabilit de lege, pe baza criteriilor obiective și legale, cu înlăturarea oricărei aprecieri subiective și discreționare care ar avea semnificația încălcării principiului legalității incriminării și supremației legii. Arată că dispozițiile criticate sunt norme tehnice care oferă criterii precise, concrete, riguroase și suficiente pentru ca beneficiarii legii să le înțeleagă. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 13
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
afirma că valoarea de înlocuire/regenerare a materialului lemnos tăiat/sustras depășește de peste 30 de ori valoarea lui de piață, împrejurare care determină și o încadrare juridică foarte gravă a faptelor reținute în sarcina inculpaților. ... 7. Or, în ceea ce privește incriminarea unei fapte, Curtea Constituțională a României, în jurisprudența sa, a statuat că dispozițiile legale incriminatoare constituie o expresie a prevederilor art. 23 alin. (12) din Constituție, potrivit cărora „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
nr. 1.205 din 20 septembrie 2011). Astfel, dacă prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție indică autoritatea competentă să reglementeze infracțiunile - Parlamentul, respectiv Guvernul pe calea delegării legislative constituționale, relațiile sociale reglementate, procedura și majoritatea de vot necesare incriminării, dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție implică exigența ca infracțiunile și pedepsele să fie stabilite numai printr-un act normativ cu forță de lege - „în temeiul legii“, iar prin trimiterea la „condițiile legii“ trebuie realizată coroborarea cu art. 1
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
sale și a legilor este obligatorie. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că instanța judecătorească apreciază că dispozițiile de lege criticate nu respectă exigențele constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, fapt ce se răsfrânge și asupra principiului legalității incriminării. Referitor la claritatea și previzibilitatea normelor legale, Curtea a reținut că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
masă lemnoasă pe picior, că acesta este stabilit și calculat în raport cu parametrii prevăzuți de lege, deci în baza unui criteriu obiectiv și legal, cu înlăturarea oricăror elemente subiective sau discreționare ce ar putea conduce la încălcarea principiului legalității incriminării și supremației legii. ... 20. De asemenea, Curtea, prin Decizia nr. 1.346 din 19 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 12 ianuarie 2011, a statuat că normele care reglementează modalitățile de calcul al despăgubirilor
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
ocrotită, Curtea putând cenzura opțiunea legiuitorului numai dacă aceasta contravine principiilor și exigențelor constituționale. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, așadar, Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale, decât cu respectarea normelor și a principiilor consacrate prin Constituție (Decizia nr. 682 din 30 septembrie 2020, precitată, paragraful 31). ... 23. În acest context, referitor la infracțiunile silvice, Curtea observă că obiectul juridic
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
1) din Legea fundamentală, dar și potrivit politicii penale a statului, legiuitorul poate decide cu privire la reglementarea infracțiunilor silvice, în considerarea importanței valorilor sociale ocrotite prin normele penale adoptate și a raporturilor sociale ce se nasc în urma anumitor incriminări. Or, responsabil pentru atingerea principiilor continuității recoltelor de lemn, eficacității funcționale, asigurării conservării și ameliorării biodiversității este, în principal, statul, fapt care este de natură să legitimeze și calitatea sa de subiect pasiv principal al unor astfel de infracțiuni. ... 24
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
ameliorării biodiversității este, în principal, statul, fapt care este de natură să legitimeze și calitatea sa de subiect pasiv principal al unor astfel de infracțiuni. ... 24. Așa fiind, pentru argumentele anterior expuse, Curtea constată că dispozițiile criticate respectă principiul legalității incriminării, prevăzut de art. 23 alin. (12) din Constituție, precum și dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, care se referă la calitatea legii. ... 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, deși marea majoritate a infracțiunilor prevăzute în titlul IV al părții speciale a Codului penal conțin o cauză de nepedepsire pentru ipoteza în care infracțiunea la care se referă norma de incriminare este săvârșită de un membru de familie, dispozițiile art. 267 din Codul penal nu prevăd o astfel de cauză de nepedepsire. În acest sens, se arată că art. 266 din Codul penal referitor la infracțiunea de nedenunțare prevede, la alin.
DECIZIA nr. 598 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270476]
-
penal cu o cauză de nepedepsire similară celei prevăzute la art. 266 alin. (2), la art. 269 alin. (3) și la art. 270 alin. (3) din Codul penal referitoare la ipoteza în care infracțiunea la care se referă norma de incriminare este săvârșită de un membru de familie. ... 17. Însă, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a
DECIZIA nr. 598 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270476]
-
interpretare judiciară) pentru a emite un act de aplicare legal. ... 18. Totodată, Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenței instanței de la Strasbourg, art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracțiuni, prevede și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv
DECIZIA nr. 49 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270496]
-
previzibilitatea actelor normative. ... 23. Astfel, atât organele judiciare chemate să aplice legea penală, cât și persoanele cu o educație medie, apelând, eventual, la interpretarea dată de către un profesionist, pot stabili dacă faptele săvârșite pot fi plasate în sfera de incriminare a normei penale prevăzute la art. 415 alin. (1) din Codul penal, putându-și adapta actele și, respectiv, conduita la exigențele dispozițiilor legale analizate. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147
DECIZIA nr. 49 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270496]
-
cât și jurisprudența instanțelor naționale confirmă faptul că în antecedența faptei de omor calificat prevăzute la art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal este inclusă și o tentativă la infracțiunea de omor. Se susține că, potrivit normei de incriminare analizate, prin infracțiunea de omor comisă anterior se înțelege orice faptă de ucidere a unei persoane săvârșită cu intenție, cu excepția infracțiunilor prevăzute la art. 190 și 200 din Codul penal. De asemenea, se susține că dispozițiile art. 189 alin.
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270631]
-
înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite și crearea unei practici judiciare neunitare în materie de tragere la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de norma criticată. În aparență, inexistența oricăror criterii în conținutul normei de incriminare poate conduce la concluzia că această infracțiune vizează orice fel de criteriu; în realitate, această imprecizie în reglementare lasă loc arbitrarului în aplicare. În plus, lipsa de previzibilitate a normei nu permite destinatarului normei o corectă raportare la sfera de
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
denumită potrivit art. 2 pct. 17 „furt piscicol“, cu privire la care stabilește, printr-o normă de trimitere, cadrul identic de sancționare prevăzut de Codul penal în cazul infracțiunii de furt. În acest mod, se creează o normă specială de incriminare care are o structură hibridă, prin asimilarea unor fapte prevăzute în legea criticată infracțiunii de furt din Codul penal, dar cu trimitere la regimul sancționator prevăzut în Codul penal. În condițiile în care extragerea apei sau a peștelui din amenajări
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
amenajările piscicole, fără acordul administratorului fermei piscicole, reprezintă infracțiune de furt, deși aceasta nu figurează în cuprinsul definiției infracțiunii de „furt piscicol“. În lipsa cunoașterii voinței reale a legiuitorului, s-ar putea afirma ad absurdum că prin forma normei de incriminare de la art. 73, acesta de fapt dorește limitarea sferei de incriminare exclusiv la situația însușirii peștelui, nu și a altor viețuitoare acvatice. În condițiile unei astfel de limitări, nu se mai impune de plano reglementarea unei variante asimilate a
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
aceasta nu figurează în cuprinsul definiției infracțiunii de „furt piscicol“. În lipsa cunoașterii voinței reale a legiuitorului, s-ar putea afirma ad absurdum că prin forma normei de incriminare de la art. 73, acesta de fapt dorește limitarea sferei de incriminare exclusiv la situația însușirii peștelui, nu și a altor viețuitoare acvatice. În condițiile unei astfel de limitări, nu se mai impune de plano reglementarea unei variante asimilate a infracțiunii de furt, de vreme ce activitatea de acvacultură vizează creșterea sau
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
furt, de vreme ce activitatea de acvacultură vizează creșterea sau cultivarea de organisme acvatice în orice stadiu al ciclului lor de viață. Privind dintr-o altă perspectivă această necorelare, prin raportare la exigențele respectării normelor de tehnică legislativă, în cazul incriminării unor conduite antisociale nu este necesară introducerea corelativă a unei definiții a infracțiunii nou-introduse, din moment ce oricum conținutul constitutiv al acesteia poate rezulta, în mod obiectiv, din analiza elementelor structurale ale acesteia (subiect, obiect juridic, obiect material, latură obiectivă
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
infracțiunii nou-introduse, din moment ce oricum conținutul constitutiv al acesteia poate rezulta, în mod obiectiv, din analiza elementelor structurale ale acesteia (subiect, obiect juridic, obiect material, latură obiectivă, latură subiectivă etc.). Totuși, în măsura în care s-a decis păstrarea incriminării în cuprinsul art. 73 și având în vedere specificul obiectului de reglementare, era necesară redenumirea acesteia, în sensul menționării infracțiunii de furt piscicol, astfel cum este denumită în prezent în cuprinsul art. 2 din legea criticată. ... 57. În concluzie, ținând
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
furt piscicol“), având un obiect material limitat de specificul reglementării, cu privire la care stabilește, printr-o normă de trimitere, cadrul identic de sancționare prevăzut de Codul penal în cazul infracțiunii de furt. Așadar, se creează o normă specială de incriminare cu o structură hibridă, prin asimilarea conduitei antisociale regăsite la infracțiunea de furt din Codul penal (cu o limitare specifică a obiectului material), dar cu introducerea unei norme de trimitere la regimul sancționator prevăzut la aceasta din urmă. Având în
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
din Codul penal (cu o limitare specifică a obiectului material), dar cu introducerea unei norme de trimitere la regimul sancționator prevăzut la aceasta din urmă. Având în vedere această opțiune legislativă, se apreciază că nu se impune o astfel de incriminare din moment ce acțiunea de extragere a peștelui, precum și a apei din amenajările piscicole, fără acordul administratorului fermei piscicole, întrunește oricum de plano elementele constitutive ale infracțiunii de furt simplu sau calificat, după caz. ... 59. Este adevărat că pot
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]