233 matches
-
Casație și Justiție - Secția penală în dosarul nr. 2.443/115/2012, a reținut că apărarea privind lipsa calității de operatori cu substanțe etnobotanice a inculpaților este neîntemeiată, întrucât legea penală nu distinge în acest sens, iar textul de lege incriminator pedepsește efectuarea de operațiuni cu substanțe etnobotanice în condițiile în care persoana care le face nu are autorizarea de a realiza asemenea operațiuni. Practic, în speță, atât prima instanță, cât și instanța de apel au admis că orice persoană poate
DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
concluzia neîndeplinirii condiției tipicității infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale, prevăzute de art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , atât timp cât scopurile pentru care a fost săvârșită această ultimă infracțiune sunt prevăzute în mod alternativ de către legiuitor în textul incriminator. Totodată, Curtea de Apel București a comunicat că, în unanimitate, s-a apreciat că, dacă transmiterea fictivă de părți sociale sau acțiuni deținute la o societate comercială a avut loc în scopul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 6 din Legea
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
aspectul consecințelor juridice și al momentului aplicării sale, nu poate produce efecte juridice distincte în funcție de domeniul în care intervine; din contră, un temei constituțional unic structurează efectele deciziei în mod identic. De aceea, spre exemplu, în ipoteza în care norma incriminatoare a fost constatată ca fiind neconstituțională, decizia Curții Constituționale va produce efecte - cu privire la o hotărâre judecătorească de condamnare - atât pe latura penală, cât și pe latură civilă, având în vedere că infracțiunea săvârșită se constituie atât în fapt generator al
DECIZIE nr. 126 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. (2) lit. d), art. 452 alin. (1), art. 453 alin. (1) lit. f), precum şi ale art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269925_a_271254]
-
consultare împreună cu mențiunile privind sursele de informare și metodologia de studiu, ținându-se cont, atunci când este cazul, de protecția drepturilor de proprietate intelectuală. C. Documente inaccesibile C.1. Documente interne 13. Documentele interne din dosarul Consiliului Concurenței nu au caracter incriminator sau dezincriminator*6). Acestea nu constituie parte a probelor pe care Consiliul Concurenței se întemeiază în evaluarea unui caz. Părților nu li se permite accesul la documentele interne din dosarul Consiliului Concurenței. *6) Exemple de documente interne sunt: proiecte, opinii
INSTRUCŢIUNI din 21 iunie 2016 privind regulile de acces la dosarul Consiliului Concurenţei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273415_a_274744]
-
timpului. ────────── 24. În procedurile desfășurate în cazurile privind practicile anticoncurențiale, calificarea unei informații ca fiind confidențială nu constituie în sine o interdicție de a dezvălui o astfel de informație dacă aceasta este necesară pentru a dovedi o pretinsă încălcare (document incriminator) sau este necesară pentru disculparea unei părți (document dezincriminator). Consiliul Concurenței apreciază, de la caz la caz, dacă necesitatea de a proteja dreptul la apărare al destinatarilor raportului de investigație prin intermediul asigurării accesului la dosar, într-un mod cât mai larg
INSTRUCŢIUNI din 21 iunie 2016 privind regulile de acces la dosarul Consiliului Concurenţei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273415_a_274744]
-
solicitat, în cazurile în care solicitarea este justificată. ... 47. Anterior transmiterii raportului de investigație, Consiliul Concurenței va reveni asupra acceptării provizorii a solicitării de confidențialitate atunci când informația respectivă este considerată necesară pentru a dovedi o pretinsă încălcare a legii, document incriminator, sau pentru disculparea unei părți, document dezincriminator, în conformitate cu dispozițiile pct. 24 și 56. 48. În situația în care Consiliul Concurenței nu consideră temeinică cererea de confidențialitate de la început sau în situația în care consideră că trebuie să revină asupra acceptării
INSTRUCŢIUNI din 21 iunie 2016 privind regulile de acces la dosarul Consiliului Concurenţei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273415_a_274744]
-
inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură. Astfel, în ceea ce privește critica potrivit căreia din textul incriminator nu se poate deduce ce atingere se aduce valorii sociale ocrotite prin săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, fiind necesar ca legiuitorul să prevadă în conținutul constitutiv că fapta constituie infracțiune numai dacă interesele publice au fost lezate, Curtea apreciază
DECIZIE nr. 88 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969 şi art. 301 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272332_a_273661]
-
funcție publică, a atribuțiilor sale fără obiectivitate și fără respectarea principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și a supremației interesului public are ca efect direct prejudicierea interesului public, afectând încrederea cetățenilor în instituțiile statului, fără a fi necesară specificarea în textul incriminator că fapta constituie infracțiune numai dacă interesele publice au fost lezate. 23. În ceea ce privește critica potrivit căreia dreptul la apărare, garantat de art. 24 din Constituție, devine unul iluzoriu, întrucât nu are nicio relevanță că subiectul activ nu și-a încălcat
DECIZIE nr. 88 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969 şi art. 301 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272332_a_273661]
-
să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât și condițiile răspunderii juridice pentru acea faptă. În ciuda acestei prevederi constituționale, legiuitorul și-a respectat numai din punct de vedere formal competența constituțională de a legifera, fără ca prin conținutul normativ al textului incriminator să stabilească cu claritate și precizie obiectul material al infracțiunii, ceea ce determină lipsa de previzibilitate și accesibilitate a textului criticat. 6. Tribunalul Hunedoara - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din
DECIZIE nr. 871 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269557_a_270886]
-
considerarea importanței valorilor sociale ocrotite și a atingerilor care le-ar putea fi aduse. Se arată, de asemenea, că legiuitorul poate impune un tratament sancționator similar pentru situații asemănătoare, în funcție de anumite criterii avute în vedere cu prilejul elaborării actului normativ incriminator. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului susține
DECIZIE nr. 281 din 22 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 lit. a) şi art. 41 liniuţa a patra din Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997 privind tranSporturile rutiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241550_a_242879]
-
a tăiat cu cuțitul de argint al copilăriei tulpina unei flori nenumite de atunci pe mînă i-a tot crescut o pată de sînge ceresc învăluindu-i-o cum o mănușă Cu o mînă uscată ...am scris răspunsul la întrebările incriminatoare ale Stăpînului meu își începu Scribul testamentul Poem minim cuvîntul Scribului către Stăpînul său - sabie cu două tăișuri (auzit numai în nopți cu lună nouă) O singură filă ajuns în locul unde au fost ridicate cîndva corturile care atunci păreau de
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-website/Imaginative/3120_a_4445]
-
comiterii faptei în public. În opinia minoritară s-a susținut că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane, în textul incriminator regăsindu-se termenul "persoane". Așadar, din interpretarea gramaticală a normei de incriminare a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice rezultă că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii doar în situația
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
demnității persoanelor. S-a mai susținut că, interpretând gramatical conținutul normei de incriminare a infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea incriminatoare este îndreptată împotriva mai multor persoane, pluralitatea pasivă fiind necesară pentru existența infracțiunii. Aceasta a fost și interpretarea dată art. 321 din Codul penal anterior de către instanțele naționale, prin Decizia penală nr. 627/1984 a Tribunalului Hunedoara, publicată în Revista
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
singure persoane, însă aceasta se răsfrânge asupra mai multor persoane prezente. Într-o altă opinie, la care s-a raliat și Tribunalul Caraș-Severin, s-a susținut că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni doar în situația în care acțiunea incriminatoare este îndreptată împotriva mai multor persoane. Curtea de Apel București și instanțele arondate au comunicat că există două opinii. În opinia majoritară s-a arătat că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
sau mai multor persoane. În opinia minoritară s-a arătat că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane, în textul incriminator regăsindu-se termenul "persoane" folosit la plural, nu la singular. Așadar, din interpretarea gramaticală a normei de incriminare rezultă că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
Judecătoria Moreni, Judecătoria Segarcea, interpretând gramatical conținutul normei de incriminare a infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, au apreciat că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea incriminatoare este îndreptată împotriva mai multor persoane, pluritatea pasivă fiind necesară pentru existența infracțiunii. Curtea de Apel Iași a trimis mai multe hotărâri pronunțate de instanțele arondate Judecătoria Răducăneni, Judecătoria Iași, Judecătoria Vaslui, fără să formuleze un punct de vedere expres
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
incriminată exclusiv lezarea bugetului general al Uniunii Europene sau a bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei, rămânând în afara sancțiunii prevăzute de această normă specială lezarea oricărui alt patrimoniu, inclusiv a fondurilor din bugetul de stat, în lipsa unei alte norme incriminatoare care să vizeze protejarea acestor patrimonii. Ca atare, la întrebarea adresată de președintele Completului competent să judece recursul în interesul legii, dacă în ipoteza unui prejudiciu produs în aceeași cauză atât bugetului general al Uniunii Europene sau bugetelor administrate de
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
externe german ce fusese parțial decriptat folosind, printre altele, mesaje textuale capturate și un set de coduri dintr-o versiune mai veche luate de la Wilhelm Wassmuss, un agent german care lucra în Orientul Mijlociu. Guvernul britanic, care dorea să demaște telegrama incriminatoare, se confrunta cu o dilemă: dacă ar fi făcut publică telegrama, germanii ar fi suspectat ca le-a fost spart codul; dacă ar fi păstrat tăcerea, ar fi pierdut o mare oportunitate de a atrage S.U.A. în război - mesajul fiind
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
fost publicate în așa-numita "Cartea Regelui", o relatare oficială scrisă în grabă publicată la sfârșitul lunii noiembrie 1605. Henry Percy, conte de Northumberland, era într-o poziție dificilă. Prânzul servit împreună cu Thomas Percy la 4 noiembrie era o dovadă incriminatoare împotriva lui și, după moartea lui Thomas Percy nu mai era nimeni care să-l poată implica sau exonera. Consiliul Coroanei suspecta că Northumberland ar fi fost protectorul prințesei Elisabeta dacă ar fi reușit complotul, dar nu existau suficiente dovezi
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
informații despre o serie de scriitori de limbă germană ca Herta Müller, Richard Wagner, Helmuth Frauendorfer, Gerhardt Csejka, William Totok și Klaus Hensel. Werner Söllner nu a negat această colaborare, dar a susținut că informațiile comunicate de el nu erau incriminatoare, ba chiar, ca în cazul germanistului Michael Markel, din Cluj, prin datele comunicate l-a dezincriminat în mai multe ocazii. El a fost racolat de Securitate încă înainte de a absolvi filologia, sub amenințarea cu exmatricularea din facultate în cazul unui
Werner Söllner () [Corola-website/Science/309534_a_310863]
-
mare cantitate de documente, care ar fi putut duce la implicarea lor în procese de crime de război. Există destule dovezi care să demonstreze că Ministerul Japonez de Război a dat ordine pentru distrugerea documentelor care ar fi putut deveni incriminatoare. Mărturisirile făcute de ofițeri japonezi, prin care aceștia recunoșteau că au luat parte la răpirea unor femei destinate sclaviei sexuale, sunt considerate puțin credibile de o parte a japonezilor. Istoricii au căutrat dovezi clare privind implicarea armatei și marinei în
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
a celebra evenimentul. Către sfârșitul vieții sale, în ceea ce a fost unul dintre puținele gesturi independente ale sale ca rege, Carol a creat o "Junta Magna" (Mare Consiliu), pentru a examina și investiga Inchiziția spaniolă. Raportul a fost atât de incriminator la adresa „Sfântului Oficiu”, încât Inchizitorul General l-a convins pe monarhul decrepit să „"destineze teribilul rechizitoriu flăcărilor"” (Durants, 1963). Când Filip al V-lea a ajuns pe tron, a cerut să i se aducă raportul, dar nu s-a putut
Carol al II-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310732_a_312061]
-
1971 istoricul american Erich Goldhagen a publicat un articol susținând că Speer a fost prezent la discursul lui Himmler: După Fest în biografia lui Speer: „Acuzațiile lui Goldhagen cu sigurașă au fost mai convingătoare” el nu a plasat presupusele declarațiile incriminatoare legîndu-l pe Speer de holocaust între ghilimele atribuite lui Himmler, care erau de fapt inventate de către Goldhagen. Ca răspuns după cercetări profunde în Arhivele federale germane din Koblenz, Speer a zis că a părăsit Posen pe la amiază (cu mult înainte de
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
voluntari urmau să se stabilească în Siberia de Vest și în Kazahstanul de Nord și să practice agricultura. Deși această schemă a devenit un uriaș dezastru pentru agricultura sovietică, la început părea să aibă succes. În plus, Hrușciov deținea informații incriminatoare despre Malenkov, luate din dosarele secrete ale lui Beria. În timp ce procurorii sovietici anchetau atrocitățile ultimilor ani ai lui Stalin, inclusiv cazul Leningrad, au dat peste dovezi privind implicarea lui Malenkov. Începând cu luna februarie 1954, Hrușciov i-a luat locul
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
unul dintre inamicii lui Sherlock Holmes, în loc de o dragoste potențială. În cel de-al doilea sezon al serialului "Sherlock" realizat de BBC, Irene a fost interpretată de Lara Pulver în opoziție cu Benedict Cumberbatch. Ea încearcă inițial să recupereze fotografiile incriminatoare care arată o legătură între ea și o femeie membră a Familiei Regale, dar mai târziu se află că ea are copii ale diferitelor documente care dezvăluie multe secrete oficiale. Deși ea îl contactează pe Jim Moriarty pentru a-i
Irene Adler () [Corola-website/Science/324363_a_325692]