3,607 matches
-
pățanie din Biroul Oval, dar s-a oprit brusc, ciulind speriat urechile, și a schimbat vorba pentru a ne expune planul său de pace din Orientul Mijlociu, un plan evident nefuncțional, pentru că evreii și musulmanii fuseseră Înlocuiți, În povestea sa, de indieni și de cowboys. În pântecele virtual, unde traseele erau Întotdeauna bine stabilite, iar un clic ducea de fiecare dată În același loc, alegerea constituia, se pare, din start, o discriminare, o insultă la adresa tuturor acelora pe care nu le doreai
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
rămăseseră fără urmări. Ceea ce colonelul nu știa Încă, iar doctorul Hemming evită să-i spună la primele lor Întîlniri, era că, datorită presupuselor sale Însușiri miraculoase, Harbin Hot Springs devenise Între timp locul predilect de Întîlnire al unor grupuri de indieni Miwok, lama tibetani reîncarnați, adepți New Age, vînători de OZN uri și mai cu seamă consumatori de LSD. Problema e Însă cu totul alta. Se crede că Însușirile miraculoase ale locului s-ar datora geologiei sale unice, care determină fluctuații
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
suspină Dora când ultimii fiori s-au retras și rotulele i s-au scufundat sub apă. Dacă se nimerea să fim În pat, ca atunci, În martie, prefera să se cuibărească confortabil În palmele mele, cu spatele gol, ca un indian pe calul său, și Îmi cerea cu o răsucire impetuoasă a capului să introduc un deget În locul rămas neocupat, ca să i se poată „alătura din nou lui Old Shatterhand“. Aprilie Începu cu testarea anduranței mele, pentru care Dora adopta diferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Ce bine ar fi să vadă mai mulți oameni lucrurile cum le vedeți dumneavoastră, domnule. Își trase manșetele, apoi arătă următoarea fotografie din serie. În acestă poză bărbații Își scoseseră hainele - acoperindu-și sexele cu niște cârpe cum purtau și indienii. În acest caz nu era deloc greu de observat că, de fapt, erau niște femei cu șolduri late, sâni mici și păr rar. Pe raftul de lângă Dora se vedea un șir de faluși În miniatură provenind din culturile antice mediteraniene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
un om. Și pantofi, musiu, pantofi de piele. — Cămașa e curată... — Ah, o cauți cu lumânarea, maestre. Ai paisprezece ani și crede-mă că nu știi tot ce trebuie să știi. Scoate imediat mocasinii ăia! Cine dracu’ te crezi, vreun indian? Uite ce, nu cred în Dumnezeu și nu cred în religia evreilor - și nici în o altă religie. Toate-s numai minciuni. Aha, vasăzică-s minciuni, ai? — N-am de gând să mă port ca și cum sărbătorile astea ar însemna ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
De ce am dezertat din familie? Poate că, așezați la masă, nu aducem chiar cu o pictură de Norman Rockwell, dar știm și noi să petrecem, n-avea grijă! Nu ne tragem din cei ce au debarcat la Stânca Plymouth, nici un indian nu a adus niciodată porumb vreunui membru al familiei noastre - din câte știm noi - dar ia adulmecă tu umplutura asta! Și uite rulourile cu sos de afine, de la ambele capete ale mesei! Și numele curcanului, „Tom“! De ce să nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
dar sticla frige ca focul. Ciudată coincidență: în atlas, toată California apare în aceeași culoare galben aprins. Și Stridie pufnește pe nas, cu o mișcare rapidă care-i dă capul pe spate. Se uită lung la Mona și zice: — Nici un indian n-a avut vreodată parte de așa ceva. Pe vremea cowboy-lor nu existau ciulini călători, zice. Semințele de ciulini au ajuns aici abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, aduse din Eurasia în lâna oilor - scaieți rusești. Muștarul marocan a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
sune responsabilul de la contabilitate după ce se culege, ca să verifice la telefon textul final. Zice că vrea ca anunțul să apară zilnic toată săptămâna viitoare, în pagina de restaurante. Închide telefonul și-i strânge antena. Tot așa cum i-am omorât pe indieni cu frigurile galbene și cu variola, zice, am adus în America și boala ulmului olandez, într-un transport de bușteni pentru o presă de furnir, în 1930, sau mana castanului, în 1904. Mai este și o ciupercă patogenă care rade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
covor. Era acolo, umedă, compactă, putrezindă, ca o plăcintă veche cu carne ascunsă într-o șosetă murdară. Oare va putea s-o îndese la loc sub covor? Alan revenise sub podul de cale ferată și privea către statuia stilizată a Indianului, amplasată pe acoperișul de la East Finchley Tube Station. Statuia încremenise pe veci lansând o săgeată către Highgate Tube Station. Ce s-ar fi întâmplat dacă săgeata ar fi zburat? medita Alan. Să fie lansată, descătușată. Cum ar fi dacă săgeții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ținând cont de faptul că guvernanții vremii au cheltuit sume uriașe și au implicat forțe importante de muncă pentru extindere, în final, complexul ajungând să aibă 24 de curți ce adăposteau peste cinci mii de călugări. Potrivit analelor budiste, regele indian Ayu a inițiat construirea a 84.000 de pagode în diferite colțuri ale lumii, dintre care 19 în China, în scopul popularizării budismului și împrăștierii moaștelor fondatorului acestei religii. Această relicvă a făcut ca templul să fie frecventat de o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
abia saltă trecând peste trupuri. La urma urmei, fraierii făcuți terci, altfel destinați unei morți anonime, ar trebui să se simtă onorați că au fost călcați de un cauciuc Dunlop sau Michelin aparținând mașinii familiei unui senator - ca acei paria indieni care se lăsau striviți de carul festiv Juggernaut pentru a se reîncarna într-o castă superioară. La televizor, toată ștăbimea politico-afaceristă a zilei, de la stânga la dreapta, se arată adânc preocupată de soarta celor mulți și nefericiți. Toți vorbesc numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
bubuia înăuntru și făcea ca trenul. Dacă ar fi Migu sau Pipiță să-i întreb unde-s alea două. Nu era nimeni. Eu doar - și mă târam pe burtă peste pământ și frunze de la un copac la altul. Ca un indian. Oricine m-ar fi văzut s-ar fi crucit: un copil singur, târându-se pe burtă de la un copac la altul.) Am găsit râme și furnici. Am găsit o bomboană cubaneză roșie. Încă una. Un fraier le pierduse. Înaintam târâș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
totuși un etaj în plus) și nici noul peisaj din fața geamurilor (care conținea o Pobeda bej, parcată de-a latul). Chiar dacă noua cameră mare era la fel ca vechea cameră mare, nu mi-a mai ars de jocuri de-a indienii, de rapeluri sau de altceva. Când mă încuiau în casă (după cum v-am mai spus), mă lipeam pur și simplu de un scaun și nu mă clinteam. Mi-era atât de frică de duhurile rele, cu ochii lor bulbucați, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
va fi menirea lui, singurul scop pentru care i-a fost îngăduit să se afle acolo, iată binoclul, iată-l pe general, băieți, am dat de dracu’, vine noaptea, iar noi ne aflăm în câmp deschis, dacă ticăloșii ăia de indieni se hotărăsc să ne atace, suntem pierduți, vă ordon să vă încolonați în liniște, ne îndreptăm spre marginea prăpastiei, cunosc cărarea ca nimeni altul, am învins în mii de bătălii, păzea, băieți, trebuie să fim cu ochii în patru, cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ca nimeni altul, am învins în mii de bătălii, păzea, băieți, trebuie să fim cu ochii în patru, cu toții știm ce-i poate pielea puiului ăsta de cățea, Gioe Limonadă, trădătoru’ ăsta alb care s-a înhăitat cu căcații de indieni ca să ne halească de vii, Gec, pușca-n sus, ciuruiești orice mișcă - înțeles șefu! -, Bile, nu te mai smiorcăi că te râd și curcile, vreau disciplină, vreau să-i nimicim până la unu, după o stâncă uriașă care seamănă ca două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
nu te mai smiorcăi că te râd și curcile, vreau disciplină, vreau să-i nimicim până la unu, după o stâncă uriașă care seamănă ca două picături de apă cu o carte s-au ițit cele două pene roșii ale unui indian cu arc, o mână sigură îi ține calul, o alta îl ajute să descalece, indianul se furișează (ca o pisică, ca un linx) pe după stânci, ochește, țintește, vâjj!, o săgeată imaginară a pornit spre Bil, cealaltă, reală, a rămas înțepenită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
până la unu, după o stâncă uriașă care seamănă ca două picături de apă cu o carte s-au ițit cele două pene roșii ale unui indian cu arc, o mână sigură îi ține calul, o alta îl ajute să descalece, indianul se furișează (ca o pisică, ca un linx) pe după stânci, ochește, țintește, vâjj!, o săgeată imaginară a pornit spre Bil, cealaltă, reală, a rămas înțepenită în coarda nefiresc de întinsă a arcului, un răcnet, aaa, inuman aproape, și Bil se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cuțit a străfulgerat în bezna nopții și s-a înfipt între omoplații plăpânzi ai unui alt soldat fără nume, fără istorie, cu o ultimă sforțare se îndârjește să arunce o grenadă, buuuuv!, tundra se zguduie, stâncile propagă ecoul, buuuv!, un indian bine camuflat după un deal ca o cută de pernă este aruncat în aer, aproape fără scăpare, după cuțitul pe care încă îl mai ține în mână îți poți da seama că el a fost ucigașul grenadierului, își merită soarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ucigașul grenadierului, își merită soarta, nu, suflul exploziei l-a adus chiar lângă Frenc, Frenc se dovedește a fi un laș, fuge, dezertează, nu mai are muniție, cic, cic, cu care să găurească trupul și așa plin de schije al indianului cu cuțit, pentru cei lași nu se scriu povești frumoase, picioarele indianului încalecă grumazul lui Frenc, iar cuțitul îi sfârtecă pieptul cu sălbăticie, sângele curge șiroaie, Frenc pleacă într-o lume mai bună, e azvârlit în prăpastie, torenții râului îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
lângă Frenc, Frenc se dovedește a fi un laș, fuge, dezertează, nu mai are muniție, cic, cic, cu care să găurească trupul și așa plin de schije al indianului cu cuțit, pentru cei lași nu se scriu povești frumoase, picioarele indianului încalecă grumazul lui Frenc, iar cuțitul îi sfârtecă pieptul cu sălbăticie, sângele curge șiroaie, Frenc pleacă într-o lume mai bună, e azvârlit în prăpastie, torenții râului îi spală rănile, arată ca nou, se întoarce rapid, o mână îl ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
bătaie, la fel de fioros, dar cu un alt nume, până și generalul pare să știe asta, hei, soldate Bob, unde te-ai ascuns până acuma?, nu mai e timp pentru introduceri, soldatul Bob își descarcă încărcătorul, tâf!, tâf!, tâf!, în țeasta indianului cu cuțit, pentru fratele meu Frenc, cretinule!, indianul în sfârșit moare, rămâne nemișcat în mijlocul tundrei, va fi răzbunat, apare marele Gioe Limonadă, pe cal, cu un lasou pe care tot pare să-l învârtă, de fapt, o bizarerie optică ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
până și generalul pare să știe asta, hei, soldate Bob, unde te-ai ascuns până acuma?, nu mai e timp pentru introduceri, soldatul Bob își descarcă încărcătorul, tâf!, tâf!, tâf!, în țeasta indianului cu cuțit, pentru fratele meu Frenc, cretinule!, indianul în sfârșit moare, rămâne nemișcat în mijlocul tundrei, va fi răzbunat, apare marele Gioe Limonadă, pe cal, cu un lasou pe care tot pare să-l învârtă, de fapt, o bizarerie optică ți-ar putea spune că Gioe se mișcă cu tot cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
oamenii tăi l-au ucis pe Inciuciuna, e rândul lor să fie uciși, Gioe se ține de cuvânt, degetul arătător și cel mare al unei mâini îl ajută să facă un adevărat prăpăd, după o stâncă, de la mari înălțimi, un indian pe cal aruncă săgeată după săgeată, telefonistul generalului nu va mai apuca să cheme întăriri, o baltă de sânge anunță răsăritul, care nu întârzie să apară odată cu o perdea trasă, tundra este înecată de sângele unor cadavre minuscule de plastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
un scaun care devenea poarta la care Oneață Augustin înscria gol după gol până când Duckadam sau Stângaciu se acopereau de rușine și dispăreau, cu un alt scaun, nemaivăzut, cu vulturi de lemn sculptați pe care era înlănțuit mai mereu un indian pe post de Prometeu plecat să aducă focul și cu figura, tot de lemn, a unui îngeraș cu cârlionți ce îl reprezenta, de fapt, pe hrăpărețul Zeus, cu o vitrină unde se afla un urs de fier cu felinar care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
unde „mațele soldaților (după cum spune o voce din înaltul universului) n-au nici un gust“. Dumnezeu să-i ierte pe Bil, pe grenadierul fără nume, pe Frenc și pe telefonistul generalului, iar Marele Spirit să-l primească cu brațele deschise pe indianul ciuruit de gloanțele lui Bob! chestia 3 - dacă n-ar fi fost vorba de „cadavre minuscule de plastic din care se înfruptă o haită de coioți invizibili“, dacă preeria n-ar fi fost tundră și dacă generalul n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]