114,184 matches
-
să arunc o privire în interior. Agitând o lanternă care refuză să funcționeze în ciuma din întuneric, ocolind culoarele întunecate ale Jilavei. Pereții tuturor încăperilor poartă diverse amprente. Unele de la foștii locatari ai închisorii. Altele, sub forma unor dungi negre, indică nivelul inundațiilor din trecut. Fortul se află la o adâncime de -10 metri, într-o zonă unde nivelul pânzei freatice este foarte aproape de suprafață, răsună din nou vocea tăioasă a ghidului de ocazie. Din când în când, strânge câte un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
s-a dublat între 1980 și 1989. O tendință similară s-a înregistrat în tot Occidentul. Numărul femeilor care iau antidepresive este triplu față de cel al bărbaților, iar milioane de copii americani le iau cu regularitate. Cu toate că antidepresivele nu sunt indicate în tratamentul depresiilor ușoare la adulți, ele sunt prescrise masiv. Un „merit” îl au și firmele de lobby care au lansat ideea că 60-70% dintre sinucideri sunt cauzate de depresiile netratate. Potrivit lui Jean-Claude St-Onge, femeile sunt în mod deosebit vizate
Inventatorii de boli. Cum sunt TRANSFORMAȚI oamenii SĂNĂTOȘI în cumpărători de medicamente. [Corola-blog/BlogPost/94316_a_95608]
-
România, HP și Coca - Cola HBC. Topul este dominat așadar de angajatorii din domeniul IT& C, petrol și gaze, automotive și FMCG. În top 20, sunt reprezentate industriile financiar-bancar, consultanță, BPO și inginerie. Rezultatele studiului Cei mai doriți angajatori 2015 indică o creștere a interesului pentru industria IT&C, în rândul candidaților cu profil economic, în timp ce industria bancară este pe un trend descendent. În rândul candidaților cu profil tehnic, industria de software development continuă să fie în topul preferințelor. Industria auto
Topul celor mai doriţi angajatori în 2015 [Corola-blog/BlogPost/94433_a_95725]
-
atunci când este nevoie - Puternice abilități de comunicareAbilitate de a lucra în echipă. - Abilități de a dezvolta și menține relații de muncă eficiente între parteneri. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să trimiteți CV-ul dumneavoastră la s.petrescu@starbucks.com.gr, indicând codul de referință corespunzător.(B-RO-BJ) și orașul pentru care aplicați. Mai multe detalii despre locurile de muncă pentru Starbucks Iași găsiți aici.
Starbucks la Iasi pana la finalul anului [Corola-blog/BlogPost/94542_a_95834]
-
certificate de conformitate. Astfel, burgerii conțin 100% carne de vită, fără arome artificiale, aditivi sau conservanți și sunt făcuți numai din vrăbioara, antricot și pulpa și se prepară doar cu sare și piper, pe grătar. O secțiune specială în meniu indică modul de preparare al cărnii - medium rare, medium well sau well done, în funcție de preferință fiecăruia.
Frankly s-a deschis si in Palas Mall! [Corola-blog/BlogPost/94541_a_95833]
-
vorbe să rostești simple vorbe cu care s-acoperi vederea pleoape vorbite și să rămîi așa-n puterea lor întunecată vorbe care au teribila putere-a imaginii dispărute. Își cîuta ceva de lucru Își căuta ceva de lucru clipele care indică volumul și înălțimea sunetului pierdut și somnul cald aidoma vinului (un aparat de înregistrare) un nonsens și-apoi altul și altul într-o scurgere sacadată cum a apei la chiuveta defectă la un moment dat la fereastră un chip straniu
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7242_a_8567]
-
tot ce fac. Tot ce gândesc, și fiecare cuvânt pe care-l pun pe hârtie. Zidul invizibil... tu faci parte din el - îi spun. Chiar dacă nu vrei să fii parte din zid, tot faci parte, fiindcă zidul e el -aici indic cu bărbia spre prova avionului, cu portretul înrămat purtat la douăsprezece mii de metri altitudine, prin aerul furtunos. Alarmele mele sună, sună, dar n-au efect. Ba chiar adaug: de trei ani, de când a vizitat Nixon România, așteptăm să se
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
noastră și mă împinge ușurel pe urma lui N. Îl ajungem la mașină, îi tot împinge țidula lui Juan, care nu poate pricepe nimic, înteleg eu ce vrea și îl rog pe Enrique să ne ducă la una din adresele indicate în lista lui Cofino. E un bar chiar lângă hotel, N. bea una după alta trei halbe de porter, se îndreaptă spre automobil cu pas neașteptat de sigur, dar pe banchetă cade retezat. La scara hotelului îl extragem cu greu
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
reconvocare a documentelor, ipoteza de lucru va fi aceasta, a dublei lovituri, și voi lua În considerație posibilitatea că ea să fi fost evitată pentru că pe de o parte aruncă o lumină defavorabilă asupra corpului medical iar pe de altă indică premeditarea, insistența chiar, În atac a acestui enigmatic Petrea Poenaru. Profesorul Ion Nica reia, În cartea sa „Mihai Eminescu, Structura somato-psihica” (Ed. Eminescu, 1972), la finalul convocării surselor medicale privind boală și moartea lui Eminescu, și „accidentul” bibliografic Dumitru Cosmanescu
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
ianuarie 1859 este data la care Unirea a fost realizată de facto prin alegerea lui Cuza la București. Poate pentru că domnitorul era moldovean. Acest detaliu nu e fără însemnătate. Am comentat altă dată ceea ce am numit retorica aniversărilor, încercînd să indic cîteva din ciudățeniile legate de aniversarea ori de comemorarea unor evenimente istorice majore. Am insistat atunci pe sechelele pe care ni le-a lăsat regimul comunist. Aș vrea să atrag atenția acum asupra unei alte laturi a problemei și anume
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
sfîrșitul anilor ’50, cînd, student fiind la Cluj, revista Steaua îmi tipărea cu parcimonie versuri și recenzii, întîlneam în paginile prestigioasei reviste numele unei tinere poete care mi-a atras numaidecît atenția: Sina Dănciulescu. Tușele sigure ale începătoarelor sale stihuri indicau o vocație cu atît mai prețioasă cu cît ne aflam în deceniul celei mai joase căderi pe care a înregistrat-o vreodată creația literară românească. Era o poezie „de notație”, cum se spunea pe atunci, învecinată cu textele pe care
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
faptul că, neplăcîndu-i un articol al lui Alex. Ștefănescu despre Titus Popovici, o spune. Și unde? Chiar în România literară. Sigur, e tot o atingere cu floreta! Nu știu dacă e o întîmplare, dar frecvența comentariilor despre poeți și poezie indică o slăbiciune pentru lirică; scrie despre volumele lui Gh. Grigurcu, Ioan Flora, Ion Caraion, Constanța Buzea, Monica Pillat, Ion Barbu și despre foarte mulți dintre cei cuprinși în antologiile prezentate, fără să lipsească nici considerațiile asupra unor romane semnate de
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
și la rimă, iar pe de altă parte subiectivă, prin punctele de intimă întîlnire între eul creator și cel receptor. Scrie Laszlo Alexandru: „Autentica analiză trece creația literară prin filtrul sensibil al criticului care, printr-un demers simpatetic, trebuie să indice caracterul de unicitate al operei, iar nu s-o includă într-o serie artificială și anterior dată. De aici se desprinde nu doar originalitatea operei comentate, ci chiar și a exegezei care a știut să se identifice cu obiectul său
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
nu se profite de fiecare dată de o experiență, de o exersare, de un antrenament în de-ale furtișagului sau chiar ale furtului. O variațiune, mai în altă tonalitate, a aceleiași teme a distrugerii, căci în urma jefuirii, locul rămas o indică fără menajamente. Așa se face, că dintr-un institut de talie europeană, plin de succes și susținut financiar pe măsura strădaniei, deci susținut cu prisosință, investit cu puterea de a-și decide singur viața științifică, publicațiile, relațiile, colaborările, întrunirile, a
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
în seria cuvintelor ironice care denumesc acțiuni din sfera „formelor fără fond”, a principiului „repede și prost”: lucrul de mîntuială, expedierea, fușereala, rasoleala etc. De fapt, a bifa se folosește în prezent foarte mult (inclusiv în mediile electronice), pentru a indica modul de alegere a unei opțiuni din mai multe: de la testele-grilă pînă la programele computerizate, în care se aleg anumite variante de funcționare („puteți bifa cele două căsuțe”, „se va bifa căsuța corespunzătoare”, „se va bifa una dintre variantele a
Bifarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13241_a_14566]
-
fost vizionate de martori, iar apoi au fost depuse într-o cutie sigilată, aflată în custodia unui avocat. Analizez, de asemenea, în cazul în care, în cel mai scurt timp, nu vor retracta cele spuse, prezentându-mi scuze publice și indicând adresa la care pot fi găsiți, posibilitatea de a-i da în judecată pentru daunele morale pe care mi le-a prilejuit insultătoarea lor afirmație c-aș fi folosit în textul meu un citat fabricat.
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
3.12.2000); „ Această socoată era făcută după celălalt calendar” (Ciberplai 6.04.2003); „is prea multi și dă prost la socoată ...” (dbrom.ro 2003). Uneori, forumurile cuprind date de identificare a autorilor textelor; în măsura în care le presupunem reale, acestea pot indică anumite preferințe regionale. S-ar părea că socoată se folosește mai ales în zonele în care a fost păstrat la nivel dialectal. Către această concluzie par să conducă o intervenție din Cluj - „Eu mi-am făcut o socoată și am
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
socoată cu socoteală: „Turmă are doar un singur cap pe umeri și restu’ pe niciunde, de aceea logic nici nu poate fi luată în socoteală și la socoată..!!!” (Ciberplai 5.04.2003). În paralel, verbul a socoti - pentru care DOOM indică doar varianta de conjugare cu sufixul -esc (socotește, să socotească) - se mai folosește și fără sufix: socoate, să socoată. Poate că în acest caz formele sînt susținute și de ecouri literare: ele apar la Eminescu, în texte foarte cunoscute, Glossa
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
misterul morții altui jurnalist ce acordase prea multă atenție acelorași medii, Iosif Costinaș, e departe de-a fi dezlegat. Cazul e clasic și din alt unghi de vedere: ca și Costinaș, Ino Ardelean primise telefoane și scrisori de amenințare, ceea ce indică existența unui sistem și a unui veritabil „protocol” de funcționare a criminalității. Nu e dovedită (dar cine are interes s-o dovedească?!) filiația directă mardeiași-P.S.D. Însă faptul că bestiala agresiune a avut loc în contextul în care partidul-stat a
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
să înțeleagă: și anume, c-a sosit vremea să facă liniște într-un oraș ce părea să aibă alte treburi decât cotonogirea celor ce-aveau ceva de spus. Semi-execuția la care a fost supus jurnalistul de investigație al „Evenimentului zilei” indică intrarea României în epoca iraționalului. Din păcare, mijloacele de combatere a nebuniei P.S.D. nu sunt, până în clipa de față, adecvate. La Timișoara a avut loc un marș al ziariștilor — impresionant, e drept —, dar care i-a făcut, probabil, pe pesedei
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
una pur morală, contrară a ceea ce s-ar putea numi realpolitik. Comentînd evenimentele din țară, diarista nu pune pe primul plan eficiența, găsirea unor metode pragmatice de a influența realitatea politică, pornindu-se de la faptul că alegerile din 1990 au indicat o victorie zdrobitoare a lui Ion Iliescu și a FSN. Ea se raportează continuu la un model moral al rezistentului dinainte de 1989. Astfel privite lucrurile, orice colaborare sau dialog mai extins cu puterea constituită poate deveni un semn de demisie
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
Șăgălnicia este, așadar, în poveștile lui Perrault pornirea de a tempera și a echilibra prea marea adeziune, sau dimpotrivă, prea marea distanțare față de istoria povestită, ea este chiar ezitarea, balansarea, oscilarea între adeziune și distanțare. Dacă ironia este, după unii, indice de modernitate prin relativitatea pe care o lasă să planeze peste valorile stabilite, șăgălnicia este pentru partizanul modernilor, care a fost Perrault, chiar această ireverență față de autoritate, stabilită de timp - pentru antichitate, de tradiție - pentru povestea populară, de tirania modei
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
primește acasă pensia în plic parfumat?/ În nici un caz lirism pentru burțile care așteaptă la coadă/ cu o hazlie răbdare mioritică// Scriu numai pentru morți - ei sînt singurii/ care mai deslușesc ceva” (Numai pentru morți). Cu o indenegabilă justețe e indicată și cauza oneroaselor inerții, ale monstruoaselor cinisme ale realului care e blestemata moștenire a dictatorului. Din păcate respirăm încă o atmosferă insalubră, restauraționistă: „De atîta vreme deasupra orașului nostru/ plutește o duhoare pestilențială// greu se descompune duhul tiranului!” (Banală). Așadar
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
la televiziune, sînt chemați să modereze emisiuni persoane agramate și aculturale. Răsfoind zilele trecute programe t.v. editate de cotidiane, Cronicarul a descoperit (fără surprindere) că redactorii din presa scrisă nu sînt neapărat mai citiți decît cei din mass-media. Cînd indică, de pildă, actorii și (doar uneori) pe regizorul filmelor de pe micul ecran, uită (de fapt ignoră faptul) că la baza unor filme stau romane celebre cum ar fi Adio, arme sau Marele Gatsby. Alteori nu spun (de fapt nu știu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
unii specifici fondurilor de acumulare” (daciaclub.ro); “era prea mișto mașina, avea bot asemănător cu Laguna 2 și spate de Megane sedan 2, adică un fel de struțocămilă” (ib.). Cuvîntul primește adesea (direct sau prin intermediar sintactic) atributele compuse care indică dubla natură a obiectului sau faptului desemnat: “o struțocămilă cultural-ideologică” (observatorcultural.ro), „«struțocămila» economico-muzicală” (cotidianul.ro/2000), “Struțocămila autorității rațional-charismatice” (universitatea media. ro /cercetare). Poate deveni chiar epitet peiorativ, apt să intre în construcții specifice de tipul „prostul de Ion
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]