205 matches
-
că nu este cel vizat de definiție. „Corpul lui Toma” este desemnat dar particular, în timp ce „corpul omului în general” este nedesemnat și universal. Cele două sensuri ale materiei sunt prin urmare: a) materia desemnată (o materie particulară, deci principiu al individuației) și b) materia comună sau nedesemnată („materie universală”, care nu individualizează). Cu ajutorul acestei distincții Toma oferă o soluție pentru una din problemele fundamentale ale aristotelismului scolastic, de fapt o problemă eternă a filosofiei: cea legată de raportul dintre universal și
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
materie universală”, care nu individualizează). Cu ajutorul acestei distincții Toma oferă o soluție pentru una din problemele fundamentale ale aristotelismului scolastic, de fapt o problemă eternă a filosofiei: cea legată de raportul dintre universal și individual. La întrebarea „care este principiul individuației?”, răspunsul tomist trebuie înțeles nuanțat: „materia în sensul de materie desemnată”. Materia desemnată este elementul care individualizează, deosebind indivizii de aceeași specie între ei. Este substratul schimbării, cauzând generarea și coruperea. Forma pe care o primește materia este actul. Deci
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
că este particularizat material. Astfel, natura omului (umanitatea) este dată de forma substanțială sau suflet. Sufletul este universal, dar deoarece fiecare individ are materie (corp), configurația corpului fiind de fiecare dată unică și irepetabilă, ea funcționează ca un principiu al individuației; dacă sufletul este forma corpului, înseamnă că fiecare suflet este, în felul său, unic, diferit de celelalte: este forma sau actul corpului său. Aceasta înseamnă că sufletele sunt diferențiate per corpora (prin corpuri), iar gradul de perfecțiune intelectivă al fiecărui
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
s-a considerat pe el însuși filosof și a criticat filosofii. Problemele discutate în cursul acestei perioade sunt relația dintre credință și rațiune, existența și simplitatea lui Dumnezeu, scopul teologiei și metafizicii, problema cunoașterii, cea a universalelor și cea a individuației. Filosofia medievală are caracter "teologic". Cu excepții posibile precum Avicenna și Averroes, gânditorii medievali nu s-au considerat ei înșiși filosofi: pentru ei, filosofii erau scriitori antici pagâni precum Platon și Aristotel. Oricum, teologia lor a folosit metode și tehnici
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
de terapie. Tratatul de psihologie jungiană, editat de Renos K. Papadopoulos, este un volum mult așteptat de psihoterapeuții români. Este o sinteză adusă la zi a principalelor teme ale psihologiei analitice sau tangențiale acesteia: arhetipurile, umbra, anima/animus, procesul de individuație, imaginația activă, alchimia sau religia. Ghidul de lectură la Cartea Roșie de C.G. Jung, de Sanford L. Drob, este o lucrare de referință pentru toți cei interesați să pătrundă tainele Cărții Roșii. Lucrarea este o veritabilă călăuză pe un drum
Noutăți editoriale la “Editura Polirom” și “Trei” la Gaudeamus by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104252_a_105544]