356 matches
-
autre chose. Ledoulx nu se grăbea să verifice impresia fostului consul al Franței. Nici nu avea de gând să o facă vreodată. O ignora. De la numirea lui avea tot mai dese momente de exasperare. Zilnic trebuia să se lupte cu indolența și insolența slugilor, cu amestecul de lux și murdărie în care înțelegeau să-și ducă viața cei mai mulți dintre locuitorii orașului. Mai era, desigur, și marea, inexplicabila, revoltătoarea simpatie de care se bucurau ofițerii armatei ruse și generalul Kutuzov în rândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
gambe coșul de nuiele, sfrijitul de Vierme privește absent, mofluz, cu brațele spânzurându-i de-a lungul corpului, ca la un test Rorschach, la ciudatele modele nonfigurative, create în detaliu (prin acțiunea sinergică a prafului, mizeriei, diverselor lichide precum și a indolenței), pe suprafața și în textura linoleumului ordinar, de pe pardoseala dură, din beton, a camerei de anchetă. Lângă scaunul său, fuseseră deșertate la grămadă, unul peste altul, corpurile-delicte. Adică, prada: spada, scutul și coiful lui Ioan de Huniade! În spatele Bossului, se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
inventată și mediatizată de armate de „experți” în ale angoaselor umane. De la Patriot Act la Vegetarian Pact, ca să spun așa, sîntem avertizați în permanență că sîntem în pericol, iar cei care nu sînt vigilenți vor fi acuzați și pedepsiți pentru indolență criminală. Dar sînt atît de multe pericole care ne pasc la fiecare colț de ziar și de publicitate că nu mai știi de ce să te ferești mai întîi sau care sînt benigne și care maligne. Și uite-așa, fandacsia-i gata
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
perfect, cel mai mare pericol, ni se spune, este propriul nostru corp, cu poftele sale nesăbuite, care trebuie controlate zilnic și pretutindeni - căci corpul e mereu prezent, e cu tine zilnic și peste tot... Pentru prima dată mă bucur de „indolența” proverbială a poporului din care fac parte : n-o fi dracu’ așa de negru, merge și așa !... Ce liniștitor ! Dar dacă și această înțelepciune ancestrală este pe punctul să cedeze în fața asaltului experților în cultura fricii ? De curînd, o tînără
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cred că nu se va întoarce la mine. Scriam, mi se pare, pe zece ianuarie: "Viață orientată spre exterior. Nu mai regăsesc decât cu drumul care duce spre centru, spre mine. O proză volatilă dublată de senzația de incapacitate, de indolență, crize emotive declanșate pe un fond indiferent, atenție difuză. Citesc Thanatos de Biberi și Visul de Popoviciu. Am terminat Orlando de Virginia Woolf. Din când în când îmi amintesc și de Gina. S-a dus, și nu se știe dacă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Împotriva regimului. În mod ironic, chestia asta i-a salvat; nici lor nu le-a venit să creadă un asemenea noroc, așa că nici măcar o clipă nu s-au gîndit să insiste cu explicații și promisiuni de Îndreptare a sabotajului prin indolență. CÎt timp ei fumează și discută așezați fiecare la masa lui de lucru, faci un inventar al locului: fotoliul scoică Într-un pluș zebră e tot acolo, și dulapul baroc cu vitrină, și masa cu machete de carton unele peste
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ăștia. — Crezi? Nu e chiar așa, mie mi s-a părut un tip ca lumea. Călin e un tip plinuț, dar agil, cu un păr ondulat și o privire vioaie, inteligentă. Se vede că vine dintr-o familie bună. Din indolență, a pierdut startul În viață și s-a trezit Într-o situație care nu-l cruță. Încă nu-mi e clar dacă povestea asta are o morală pentru el, pare la fel de aerian ca mine, plin de bune intenții. Cred că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
comentează, nu se aude ce, deși afară e liniște și toată lumea rîde. Privim de sus toată scena, tăcuți, un pic sumbri. După o clipă, Îmi vine o idee, pentru că e cît se poate de limpede că trebuie să le sabotăm indolența. Auzi, Petcule, Îi zic, fă-te om și urmărește-mă un pic... Poți să strigi cît poți tu de tare: Ai grijă ce faci cu cutia aia, nu sta cu curu’ pe viitorul copiilor mei? RÎdem, ne animăm un pic
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a fost vorba. Într-adevăr, este urgent să depășim evidențele acestei faimoase "întoarceri la individualism", incantație indolentă a unei intelighenția în pană de idei. Aș propune pentru aceasta un nou argument. Ceea ce poate permite, dacă nu justificarea, cel puțin înțelegerea indolenței despre care este vorba, este că saturarea subiectului activ, a acestui subiectivism care a fost elementul esențial al sistemelor teoretice occidentale, nu înseamnă că nu există solitudine. Poate că aceasta este caracterizarea esențială a per-soanei umane. Dar faptul de a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
lăsându-l cu călcâiul scos afară din pantof. Șontâcăind, Rareș își târși pantoful către marginea străzii și, lângă gard, se aplecă să-și dezlege șiretul. Dar chiar și acolo dădeau peste el înghiontindu-l cu câte un genunchi în spinare... Indolența, spunea tata șezând la masă. Dezinteresul! Disprețul pentru semenii noștri, asta e meteahna care o să ne ducă la pierzanie! Dacă nici la un biet concurs școlar nu ești în stare să duci până la capăt ceea ce ai hotărât într-un fel
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
sub formă de terci insipid. O fi moartea muza filosofiei, dar "servilismul față de trup" nu-l pot socoti o rușine. Am fost un hedonist, în felul meu. Orele în care mă trânteam pe nisipul fierbinte, la mare, amețit de o indolență luminoasă, cumva "păgînă", căci avea la bază un soi de misticism senzual, mă făceau fericit. Lipsa de sociabilitate nu m-a împiedicat să iubesc viața atât de mult încît nu-i pot înțelege pe cei care zic că nu le
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
lovesc unul de altul și fac cea mai robustă navă să se simtă singură și vulnerabilă iarna, chiar înainte ca apa să se transforme în gheață; pe timpul înșelătoarei primăveri; pe durata ploilor de vară, cînd apa este deodată scoasă din indolența sa și plesnită de un torent neașteptat la sfîrșitul unei zile și am ajuns să iubesc toate aceste înfățișări ale sale. Rîul mi-a dezvăluit înțelesul mișcării și m-a învățat că mișcarea este viață. Sună exagerat? Poate chiar este
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
este reafirmată, cu o sensibilitate diferită, de Sf. Ioan Gură de Aur (347-407 d. Cr.) în expoziția sa la psalmul XLI. Pentru Crisostom, Dumnezeu însuși este cel care a dat muzicii această putere pentru a-l ajuta pe om în indolența sa: Dumnezeu „a amestecat melodia și profeția în așa fel, încât, stimulați de modulația cântecului, toți să poată să-i adreseze cu mare fervoare imnuri sacre”. Puterea de a îndulci sufletul prin intermediul muzicii se extinde și la uzul său nonreligios
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
LUI NEPTUN muntele lui Neptun, este foarte rar dezvoltat, este plasat între muntele lui Venus și al Lunii; CÂMPIA LUI MARTE câmpia lui Marte, face legătura între Marte superior și Marte inferior: când câmpia lui Marte este moale (semnifică lene, indolență). CE FORME GEOMETRICE APAR? Semnificația munților apare augmentată de linii și bare, grilele transformă calitățile în defecte, adeseori obstacole. În observația mâinii, se urmărește dacă stelele și crucile sunt clar desenate. Crucea și steaua au aceeași semnificație, triunghiul sugerează capacitatea
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
afectivă, ambivalență până la indiferență și absența emoțiilor, a inclinațiilor altruiste (crește foarte mult rata egocentrismului). * tulburări caracteristice identificate prin imaturitate la acest segment al personalității manifestat prin: autocontrol insuficient, impulsivitate și agresivitate, evaluarea superficială sau derizorie a actelor antisociale comise, indolență și dispreț față de muncă, tendințe egocentrice cu semnifcative respingeri ale sistemului moral-normativ, dorința de a avea o viață ușoară, fără grija zilei de mâine etc. * Influența factorilor familiali în dezvoltarea comportamentelor delincvențiale Am remarcat și în rândurile de mai sus
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
rost avea să mă chinuiesc inutil cu mulaje, schițe și studii dacă n-aveam nici o șansă? Cam așa gândeam pe la sfârșitul primului an de școală. Și, din acel moment, școala mi-a devenit chiar dragă; se potrivea de minune cu indolența mea și cu plăcerea de a tăia firul în patru, în opt, în șaisprezece, jucîndu-mă ca un scamator cu ideile, ceea ce mi-a fost de folos la examene. De citit, citeam la întîmplare, pe apucate, și n-am studiat nimic
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
propriei lanterne și pleca. Pus față în față cu alternativa de a se deranja să deschidă o ușă încuiată și să nu găsească nimic, lenea câștiga de fiecare dată. Aceasta era prietenul neoficial al intrușilor și al hoților de pretutindeni: indolența pură a paznicilor. Dar acesta era altfel. Înaintă, raza aruncată de lanterna sa mărindu-se pe când se apropia de ușa de sticlă. Ziad, care stătea nemișcat în birou, cu mâna strânsă pe sertarul pe care tocmai îl scosese din dulapul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
biscuiții cu vanilie care Îi erau aduși la ea, deși frustrarea sa devenea deja vizibilă. Oricum, nimic nu era făcut În armonie și, totuși, În acea disonanță exista o cadență neobișnuită. Asta Îi plăcea cel mai mult Asyei la cafenea: indolența ei letargică și dizarmonia absurdă. Acest loc era desprins de spațiu și timp. Istanbulul se afla Într-o agitație continuă și, totuși, la Café Kundera predomina doar letargia. Oamenii de afară se lipeau unul de celălalt pentru a-și ascunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
rost avea să mă chinuiesc inutil cu mulaje, schițe și studii dacă n-aveam nici o șansă? Cam așa gândeam pe la sfârșitul primului an de școală. Și, din acel moment, școala mi-a devenit chiar dragă; se potrivea de minune cu indolența mea și cu plăcerea de a tăia firul în patru, în opt, în șaisprezece, jucându-mă ca un scamator cu ideile, ceea ce mi-a fost de folos la examene. De citit, citeam la întâmplare, pe apucate, și n-am studiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
și celălalt, și se termina cu toți În oală! sau mai bine zis toată clasa În picioare În aceeași clipă - era cel mai crud dintre toate jocurile posibile pe care le făceau În timpul orelor, căci dădea dovadă de o asemenea indolență, de o asemenea superioritate În fața profesorului, Încât oricine s-ar fi aflat la catedră se simțea anihilat, umilit, conștient de nulitatea lui. Profa de mate făcuse chiar o criză de nervi. Valentinei nu-i plăcea când clasa se revolta Împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
implorau îndurare, invizibila disperare ce ignora ajutorul, lividele sclipiri din ochii lui albaștri - toate m-au făcut să croiesc un nou tipar, să accept o nouă realitate sumbră: copilul acela eram eu... Soarele tomnatic nu ezită să îmi șicaneze mugurii indolenței... vântul adie lin, prea lin pentru o zi obișnuită de brumar... într-un parc părăsit, un copil se joacă... își gonește propriul reazem, fără a cunoaște adevărul vieții... și brusc, începe să cadă... să cadă într-un abis etern, într-
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Sfînta Treime, este destul pentru mine ca să țin la tine ca la un frate. Iar cearta pe care mi-am Îngăduit-o și pe care făgăduiesc să n-o repet, dacă nu vei recidiva În grosolănii față de mine și În indolența față de Patrie, nu-i decât o dovadă În plus, deosebit de grăitoare, că ți hrănesc cele mai bune gînduri și intenții, ca vechi și loial amic, dorind din tot sufletul să te scol din somnolență și apatie. Însă, pentru Dumnezeu și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ani buni pentru ca lucrurile să se așeze, a spus el cu un aer pe jumătate resemnat, pe jumătate iritat. Cum am ieșit de la interviu, am tras o Înjurătură grosolană. MĂ abținusem cu greu să‑i spun ministrului ce credeam despre indolența, fatalismul și lipsa lui de imaginație. Spre deosebire de mine, Teo Haiduc era calm și indiferent, păstrându‑și aceeași expresie cool care mă scotea din sărite. — Tu cum poți să fii atât de indiferent ? nu m‑am putut abține să‑l Întreb
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
ani buni pentru ca lucrurile să se așeze, a spus el cu un aer pe jumătate resemnat, pe jumătate iritat. Cum am ieșit de la interviu, am tras o înjurătură grosolană. Mă abținusem cu greu să-i spun ministrului ce credeam despre indolența, fatalismul și lipsa lui de imaginație. Spre deosebire de mine, Teo Haiduc era calm și indiferent, păstrându-și aceeași expresie cool care mă scotea din sărite. — Tu cum poți să fii atât de indiferent ? nu m-am putut abține să-l întreb
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
neplăcute. Ei vor Încerca să evite pe cît posibil acele confruntări și În general vor dori să fugă mereu de situațiile care le solicită un consum de energie. De aceea atitudinea lor ar putea fi adesea catalogată ca lene sau indolență. De aceea, de multe ori ei pot avea relații mai puțin bune cu colegii, sau chiar propriile realizări pot fi afectate de această convingere greșită că ei nu rezistă la solicitările cu care Îi confruntă viața. Unii dintre ei chiar
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]