1,161 matches
-
atacă capitalul strămoșesc, trec moșiile în mâna străinilor sau se încarcă cu sarcini ipotecare, scăzîndu-se astfel însuși capitalul fix al poporului. Dacă însă produsele importate sunt în stare a altera atât de mult gusturile și trebuințele oamenilor încît toți acei industriași cari le satisfăceau în trecut să nu mai fie în stare a concura cu marfa străină, să nu aibă timpul necesar a se deprinde cu satisfacerea nouălor trebuințe și să fie reduși a nu mai avea de lucru - atunci serii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
satisfăceau în trecut să nu mai fie în stare a concura cu marfa străină, să nu aibă timpul necesar a se deprinde cu satisfacerea nouălor trebuințe și să fie reduși a nu mai avea de lucru - atunci serii întregi de industriași cu meserii anticuate ajung la sărăcie și sarcina socială de-a suporta clase devenite fără vina lor improductive se numără asemenea între pagube. Nu mai vorbim de inepția intelectuală și economică în care lipsa de muncă și de varietate de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu mijloacele prisositoare de-a le realiza, starea oamenilor era mai fericită decât azi. E drept că Domnul nu era Rege, dar avea mai multă autoritate în țara sa proprie; e drept că bogății enorme nu se grămădiseră în lăzile industriașilor politici, dar ceea ce nu exista deloc și nicăiri era mizeria. Nu era om în țară care să n-aibă o ocupațiune certă, o piață sigură pentru munca sa. Azi e fără 'ndoială altfel. Toate silințele ce și le dau oamenii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
marilor Invizibili (Dumnezeu, Istoria sau Rațiunea). Ar trebui, dar nu poate răspunde, să spunem în ansamblu, criteriilor ideale ale epocii pozitive (de la care Comte aștepta abolirea ficțiunii, a războiului și a dezordinilor interioare, dînd puterea spirituală savanților și puterea spirituală industriașilor). SCRIERE (LOGOSFERĂ) TIPOGRAFIE (GRAFOSFERĂ) AUDIOVIZUAL (VIDEOSFERĂ) MEDIU STRATEGIC (PROIECȚIE A PUTERII) PĂMÎNTUL MAREA SPAȚIUL IDEAL DE GRUP (ȘI DERIVĂ POLITICĂ) UNICUL (Cetate, Imperiu, Regat) absolutism TOȚI (Națiune, popor, stat) naționalism și totalitarism FIECARE (populație, societate, lume) individualism și anomie FIGURĂ
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ierarhiei sociale se observă tendința spre un colectivism ce vizează instinctiv păstrarea tradițiilor. Identificat și la celelalte popoare, acest antagonism capătă la noi forme aparte. La nivel supraordonat, duce la apariția ciocoilor și politicianiștilor, imitații ridicole, decădere morală, în loc de apariția industriașilor ș.a. La bază se observă un conservatorism înrădăcinat în misticism. "Românul din clasele de jos (...) crede, mai curând, că ceea ce face lumea toată este singura lege de purtare a omului cuminte" (Rădulescu-Motru, 1996: 87). Și chiar dacă suntem de acord cu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
momentul în care industria sa a întâmpinat greutăți din ce în ce mai mari în importul de materii prime, deoarece China, India și alte state erau pregătite să cumpere aceste materii prime cu mult peste prețul obișnuit al pieței." De-abia în 2005, Asociația Industriașilor Germani a ținut un congres referitor la protecția aprovizionării cu materii prime și energie a Germaniei și a definitivat un "concept al aprovizionării".316 Primul în 25 de ani! Pe de altă parte, trebuie să ne întrebăm de ce Germania a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
indicelui de reprezentare a lumii artistice și a celui al lumii industriale scoate în evidență „caracterul sociologic abstract” al oricărei împărțiri în sectoare de activitate economică ce ar fi separată de indicarea nivelului social în care a fost definită. Un industriaș nu este cel mai îndemânatic dintre muncitori, ci și proprietarul sau gestionarul unor mijloace de producție. Invers, un artist nu este nominalizat pe măsură dacă a reușit doar să trăiască din arta sa. La fel și în cazul sportivilor, care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lor, concesionari, antreprenori și investitori, se află în spatele acțiunilor diplomatice și propagandei care legitimează și, în final, conduce la declanșarea războiului (Wright, 1938, p. 462). Deoarece activitatea „industriilor de război” crește semnificativ în cazul unui conflict armat, sporind și profiturile industriașilor (Bernstein, 1940, p. 525), așa-numitul „complex militar” (ale cărui interese au penetrat structurile puterii executive și legislative) va face orice nu numai pentru declanșarea războiului, dar și pentru prelungirea acestuia cât mai mult posibil. De asemenea, trebuie menționată o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
chiar dacă probabil ele s-au dezvoltat de-a lungul acestor ultime decenii (în Italia, chiar într-o perioadă mai scurtă). Sloganul amintit afirmă, în laconismul său de fenomen dezvăluit brusc în fața conștiinței noastre, dar deja complet și definitiv, că noii industriași și noii tehnicieni sunt complet laici, dar de o laicitate care nu se mai măsoară în raport cu religia. O astfel de laicitate reprezintă o „nouă valoare” născută în entropia burgheză, conform căreia religia ca autoritate și ca formă de putere este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
putea susține exclusiv pe principiul de „ordine”: dar o „ordine” menținută pentru a proteja nu un stat al mizeriei și al nedreptății (ca pe vremea fascismului și a creștin-democraților din anii ’50), ci pentru a proteja „dezvoltarea” așa cum o înțeleg industriașii. În lumina acestor considerații, eu sunt pentru o confruntare directă, care să ducă CD la prima sa înfrângere. Așadar, nu numai că nu mă tem de „referendum”1, ci sunt pentru marea provocare lansată de radicalii adepți ai „celor opt
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
doar că ea există. N-o mai recunosc în Vatican, nici în Capetele creștin-democrației, nici în Forțele Armate. N-o mai recunosc nici în marea industrie, dat fiind că aceasta nu mai este constituită dintr-un număr limitat de mari industriași: mie îmi apare mai degrabă ca un tot (industrializare totală), ba chiar ca un tot non-italian (transnațional). Mai cunosc - pentru că le trăiesc și le văd - câteva caracteristici ale acestei noi Puteri încă fără chip; de exemplu, refuzul vechiului conservatorism și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
exista preoți sau, dacă vor mai fi, ideal ar fi să fie născuți în oraș. Dar acești preoți „născuți în oraș” este clar că nici nu vor concepe să stea alături de polițiști și de militari, de birocrați sau de marii industriași; ei nu vor putea fi decât niște oameni culți, formați într-o lume care, în loc să-i aibă în spate pe Adonis și pe Proserpina, se va baza pe marile texte ale culturii moderne. Prin urmare, ca să supraviețuiască în calitate de instituție, Biserica
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
dreapta”. Într-adevăr, cine vrea „dezvoltare”? Adică, cine vrea dezvoltare nu la modul abstract și ideal, ci la modul concret și din motive de interes economic imediat? Este evident: cine vrea „dezvoltare” în acest sens este cel care produce; adică, industriașii. Și pentru că „dezvoltarea”, în Italia, reprezintă această dezvoltare, este vorba, ca să fim exacți, despre industriașii ce produc bunuri inutile. Tehnologia (aplicarea științei) a creat posibilitatea unei industrializări practic nelimitate, ale cărei caracteristici sunt de-acum, la modul concret, transnaționale. În
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ideal, ci la modul concret și din motive de interes economic imediat? Este evident: cine vrea „dezvoltare” în acest sens este cel care produce; adică, industriașii. Și pentru că „dezvoltarea”, în Italia, reprezintă această dezvoltare, este vorba, ca să fim exacți, despre industriașii ce produc bunuri inutile. Tehnologia (aplicarea științei) a creat posibilitatea unei industrializări practic nelimitate, ale cărei caracteristici sunt de-acum, la modul concret, transnaționale. În ceea ce-i privește, consumatorii de bunuri inutile sunt de acord în mod irațional și inconștient
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
opuse și, de aceea, inconciliabile: „Jesus” (în speță acel Iisus al Vaticanului), pe de o parte, și „blugii Jesus”, pe de altă parte. Două forme de putere una în fața celeilalte: aici, marea gloată a preoților, soldaților, tradiționaliștilor și călăilor; dincolo, „industriașii” producători de bunuri inutile și marile mase ale consumului, laice și, măcar din prostie, nereligioase. Între „Jesus” de la Vatican și blugii „Jesus” s-a dat o luptă. La Vatican, la apariția acestui produs și a reclamelor sale, s-au făcut
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nouă confederații patronale reprezentative la nivel național: Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Confederația Națională a Patronatului Român (CNPR), Confederația Patronală din Industria României (CONPIROM), Consiliul Național al Patronilor din România (CoNPR), Uniunea Generală a Industriașilor din România - 1903 (UGIR - 1903), Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR), Patronatul Național Român (PNR), Uniunea Națională a Patronatului Român (UNPR), Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții (ARACO). Confederația Patronatelor din România (CPR), organizația care reunește o mare parte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Confederația Națională a Patronatului Român (CNPR), Confederația Patronală din Industria României (CONPIROM), Consiliul Național al Patronilor din România (CoNPR), Uniunea Generală a Industriașilor din România - 1903 (UGIR - 1903), Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR), Patronatul Național Român (PNR), Uniunea Națională a Patronatului Român (UNPR), Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții (ARACO). Confederația Patronatelor din România (CPR), organizația care reunește o mare parte dintre cele nouă de mai sus, a fost admisă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
director executiv) respectivelor organizații. Am optat pentru intervievarea lor tocmai datorită poziției pe care o dețin și care îi face să cunoască toate problemele vizate de cercetarea noastră, putând deci să ne ofere date pertinente. 2.2. Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) În opinia prim-vicepreședintelui UGIR, domnul Ștefan Varfalvi, dialogul social a început să funcționeze după 1998 (anul înființării CES). Dialogul social la nivel de ramuri este mai slab decât cel de la nivel de vârf și de bază
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
real forța politică dominantă În țară; că guvernul nu era reprezentativ și că nu dorea alegeri libere; că PCR făcea tot ce putea spre a a cîștiga cît mai multe poziții În țară). Mark Ethridge a avut Întîlniri separate cu industriașii Max Auschnitt și A. Ștefănescu (În vreme ce la Întîlnirile cu precedenții interlocutori abordase chestiunile politice, la cea cu Auschnitt a fost interesat de aspectele economice, necesare pentru a-și Întregi imaginea asupra țării; Ștefănescu era pesimist În legătură cu viitorul României, crezînd că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
inteligibil discursul. Există erori stridente de transcriere a unor toponime sau denumiri străine, precum Ohaio În loc de Ohio sau Ghever Bever Ferai. Un necunoscător de germană și de istorie a Brașovului nu ar putea ghici că e vorba despre clădirea Societății Industriașilor (Gewerbeverein), azi Muzeul de Artă. În ciuda acestor incongruențe, cartea și proiectul integral se dovedesc utile, interesante prin tematică, cercetarea realizată și menirea educativă asumată, prin impactul pe care Îl vor avea. Personal, lectura ne-a dăruit nu numai confirmarea celor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
, Nello (5.II.1905, București - 5.II.1986, Milano), prozator și memorialist. Este fiul lui Alexandru Mânzatu, industriaș. Urmează studii muzicale în particular, cu profesorul german Henne. Încă din liceu debutează cu romanțe și cu schițe umoristice în presa vremii (1925). Nu își încheie anii de școală, iar în 1926, după moartea subită a tatălui său, devine proprietarul
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
, Ioan (4.VI.1904, București - 27.I.1985, București), teatrolog și memorialist. Este fiul Rachellei (n. Adania) și al lui Henry Massoff, mic industriaș. Învață mai întâi „carte nemțească” la un institut particular catolic și va urma și absolvi, la insistența tatălui său, Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, audiind în paralel cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. Atras
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
urbane astfel Încât să fie mai ieftine, mai sănătoase și mai confortabile, erau blocate de interese imobiliare și de gusturile epocii. Inventatorii și inginerii care puseseră la punct mijloace revoluționare de producere a energiei și de transport se loveau de opoziția industriașilor și a lucrătorilor, ale căror profituri și slujbe aveau să fie, În mod sigur, afectate de noua tehnologie. Pentru susținătorii modernismului extrem din secolul al XIX-lea, dominarea științifică a naturii (inclusiv a celei umane) era un mod de emancipare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
văzut ce se poate realiza in extremis și și-au imaginat cum ar fi dacă aceeași energie și planificare ar fi puse În slujba bunăstării populare și nu În cea a distrugerii În masă. Alături de mulți lideri politici și sindicali, industriași și intelectuali de marcă (cum ar fi Philip Gibbs În Anglia, Ernst Jünger În Germania și Gustave Le Bon În Franța), inginerii și urbaniștii au tras concluzia că economiile europene pot fi reconstruite și pacea socială dobândită numai printr-un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
funcțiile colective ale comunității urbane, toți vor avea libertate individuală. Fiecare om va trăi având o relație bine stabilită cu Întregul”. În Planul Voisin pentru Paris, Le Corbusier a codificat spațial locul fiecărui individ În marea ierarhie urbană. Elitei economice (industriașii) Îi rezerva blocurile Înalte din centru, iar claselor subalterne - mici locuințe cu grădină de la periferie. Statutul unei persoane putea fi astfel evaluat În funcție de distanța sa față de centru. Însă, ca Într-o fabrică bine gestionată, toți locuitorii orașului ar fi avut
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]