849 matches
-
examenul iridologic (pus la punct, la noi în țară, de dr. Ala Bondarciuc), marginile pupilei la pacienții diabetici apar adeseori neregulate, cu preferință în anumite sectoare, în afara conturului neregulat al inelului intern, în regiunea "inelului autonom" (zona de convergență a inervației simpatice și parasimpatice ce acționează musculatura constrictorului și respectiv, dilatatorului pupilar) se înregistrează un aspect "destrămat", "fracționat", uneori pe tot conturul său, alteori numai în unele zone, notate conform cifrelor de pe cadranul unui ceas (27, 50). La pacienții insulinodependenți se
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
cazuri), glaucomul neovascular din diabet se află pe locul secund ca frecvență (32% din cazuri). Tratamentul acestor complicații constă în panfotocoagularea cu laser. 19.8. Denervarea glandelor sudoripare Glandele sudoripare sunt inervate simpatic, dar prin excepție, mediatorul chimic este acetilcolina (inervație colinergică). Alterările simpatice cutanate se manifestă în special la nivelul membrelor inferioare, sub forma pielii uscate (anhidroza cutanată), care devine susceptibilă la tulburări trofice. Pentru prevenirea progresiei leziunilor spre entitatea clinică, generic denumită “piciorul diabetic”, se recomandă aplicarea unei creme
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
O relație interesantă între activarea SNS și apariția fibrilației ventriculare la pacienții cu interval Q-T prelungit (care deci au risc crescut de FV) a fost descrisă deja în deceniul [ase al secolului trecut [Jervell et al., 1957]. Anomalii ale inervației simpatice au fost descrise și la subiecții hemodializați [Hayano et al., 1999; Girgis et al., 1999]. Așa cum au arătat Meredith et al. [1991], pacienții cu aritmii ventriculare prezintă o creștere cu 500% a nivelurilor de noradrenalină în plasmă în comparație cu voluntarii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
forță sau lipsa capacității de utilizare a potențialului muscular.” (Baroga, L.) După R. Thomas, J. Keller, J. P. Eclache , “coordonarea intramusculară este un proces fundamental pentru progresul motor. Relația dintre capacitățile fizice și coordonarea motrică este pusă în evidență de inervația intramusculară. Acest mecanism asigură recrutarea fibrelor musculare în interiorul unui mușchi.Ameliorarea capacităților de forță în timpul antrenamentului corespunde într-o primă fază cu coordonarea intramusculară. Abia în faza a doua se transformă fibra. Coordonarea intramusculară, în loc să reglementeze o recrutare maximă a
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), controlează TA la cvasi-totalitatea pacienților dializați. 2.2. Sistemul nervos simpatic Rolul său în patogeneza HTA din IRC nu este bine precizat. Dat fiind că rinichii conțin numeroși baro- și chemoreceptori și o inervație bogată, se poate admite că rinichii lezați induc stimulare simpatică, pe calea unor arcuri reflexe. Această ipoteză a fost verificată prin cercetări pe animale [Katholi et al., 1984; Campese et al., 1995; Ye et al., 1997]. Converse et al. [1992
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
ciclice • opioide • sedative-hipnotice Insuficiența mușchilor respiratori: • ibuprofen • blocanți neuromusculari - succinilcolină • fenilbutazonă CAUZE NEMEDICAMENTOASE DE HIPERVENTILAȚIE CAUZE NEMEDICAMENTOASE DE HIPOVENTILAȚIE • etilenglicol • metanol • nicotină • organofosforice • monoxid de carbon • cianuri • toxină botulinică • etanol • izopropanol • organofosforice examenul pupilei Dimensiunile pupilei sunt rezultatul balanței dintre inervația simpatică și cea parasimpatică. Stimularea simpatică a receptorilor alfa 1 conduce la 14 dilatarea pupilei În timp ce blocarea lor cauzează constricție pupilară. Stimularea colinergică a musculaturii sfincteriene a irisului provoacă mioză, blocada anticolinergică producând midriază (tabelul 7). Tabelul 7. - Cauze toxice
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
voluminoase, și - coaserea acestei laparotomii este dificilă (?). 2. Inciziile oblice descrise de Rio- Branco, sînt laparotomii care realizează o lumină incompletă a pancreasului; sînt utilizate, mai frecvent, în abordul patologiei cozii pancreasului. Aceste incizii sînt practicate rar pentru că: - nu respectă inervația parietală abdominală, secționînd-o, fapt ce favorizează eventrațiile voluminoase; - sînt laparotomii foarte sîngerînde, care predispun la hematoame parietale abdominale ce necesită reintervenții și care, în final, pot produce eventrațiile postoperatorii. 3. Incizia caudată, efectuată la stînga, incizie ce poartă numele a
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
care predispun la hematoame parietale abdominale ce necesită reintervenții și care, în final, pot produce eventrațiile postoperatorii. 3. Incizia caudată, efectuată la stînga, incizie ce poartă numele a trei chirurgi - Czerny, Kocher și Kausch are indicații mai frecvente pentru că respectă inervația parietală abdominală și dă o bună vizibilitate a pancreasului. Este frecvent utilizată. 4. Inciziile mediane, supra și subombilicale, care pot fi branșate, la nevoie, atît în dreapta cît și în stînga, sînt inciziile care dau cele mai mari satisfacții, pentru că dau
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
multe motive, după cum vom vedea: - este un organ abdominal profund situat, fiind complet extraperitoneal și situat într-o zonă deosebită a abdomenului, în regiunea cea mai vascularizată, cu vasele cele mai mari și cu raporturi deosebite ale centrului vital de inervație și anume - plexul solar; - raporturile sale posterioare sînt cu totul deosebite: pancreasul vine în raport cu cel mai mare carrefour venos - cel ce formează vena portă și colateralele acesteia, formate din venele mezenterice, superioară și inferioară, și vena splenică; nu trebuie neglijate
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
Limfaticele diafragmului drenează în următoarele grupe ganglionare: ggl. limfatici lombari, ggl. limfatici intercostali, ggl. limfatici diafragmatici anteriori și posteriori, ggl. limfatici parasternali. În canalul toracic se adună limfa provenită de la ganglionii retrocardiaci, infracardiaci, parietali posteriori, traheobronsici și mediastinali posteriori [7]. INERVAȚIA DIAFRAGMULUI Nervul frenic asigură inervația motorie a diafragmului. Nervul frenic ia naștere prin anastomozarea ramurilor anterioare ale nervilor cervicali C3, C4, C5. Din regiunea cervicală, nervul frenic coboară în cavitatea toracică anterior de mușchiul scalen și se comportă diferit pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
grupe ganglionare: ggl. limfatici lombari, ggl. limfatici intercostali, ggl. limfatici diafragmatici anteriori și posteriori, ggl. limfatici parasternali. În canalul toracic se adună limfa provenită de la ganglionii retrocardiaci, infracardiaci, parietali posteriori, traheobronsici și mediastinali posteriori [7]. INERVAȚIA DIAFRAGMULUI Nervul frenic asigură inervația motorie a diafragmului. Nervul frenic ia naștere prin anastomozarea ramurilor anterioare ale nervilor cervicali C3, C4, C5. Din regiunea cervicală, nervul frenic coboară în cavitatea toracică anterior de mușchiul scalen și se comportă diferit pe dreapta, față de stânga. Astfel, nervul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
și unul postero-lateral. Din ramurile principale se desprind ramurile secundare. Astfel, trunchiul anterior se împarte într-un ram antero-intern (pentru partea sternală) și un ram antero-extern (pentru partea costală). Trunchiul lateral se împarte în două sau trei ramuri secundare pentru inervația părții costale. Din trunchiul posterior pornesc un ram postero-extern (care inervează zona posterioară a părții costale, precum și partea lombară a diafragmului) și un ram postero-intern (pentru stâlpul diafragmatic corespunzător). Dacă s-au evidențiat anastomozele între ramurile frenice de aceeași parte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
sau C6, precum și din ansa hipoglosului), trece anterior sau posterior de vena subclaviculară și intră în nervul frenic la nivelul coastei a I-a. Ultimele șase perechi de nervi intercostali inervează senzitiv o zonă de 1-2 cm de la periferia diafragmului. Inervația vegetativă este asigurată de fibre simpatice care sosesc la diafragm din plexul solar și intervin în păstrarea tonusului și troficității mușchiului. O serie de fibre nervoase provenite din plexul frenic participă la inervația glandelor suprarenale, ficatului, colecistului și venei cave
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
zonă de 1-2 cm de la periferia diafragmului. Inervația vegetativă este asigurată de fibre simpatice care sosesc la diafragm din plexul solar și intervin în păstrarea tonusului și troficității mușchiului. O serie de fibre nervoase provenite din plexul frenic participă la inervația glandelor suprarenale, ficatului, colecistului și venei cave inferioare. ACȚIUNILE DIAFRAGMULUI Diafragmul este principalul mușchi inspirator, având un rol foarte important în ventilația pulmonară. Cupolele diafragmatice se contractă și coboară în inspir, determinând creșterea dimensiunilor cavității toracice și expansiunea către caudal
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
Afectarea musculaturii faciale creează o asimetrie în general evidențiată la inspecție în cazurile grave sau numai la probele dinamice în cazurile mai ușoare. Afectarea mușchilor membrelor, cefei și a trunchiului este exprimată în grade diferite, ca și pentru musculatura cu inervație bulbară. Crizele respiratorii miastenice apar, în general, în primii ani de boală, complicând o miastenie clinic aparentă sau, excepțional, constituind modul de debut. Apariția lor este dată de asocierea a două mecanisme care compromit grav funcția respiratorie: 1. hipoventilația alveolară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Cl. Bernard (1852) pe de altă parte, beneficiind de înregistrarea presiunii sanguine cu ajutorul manometrului cu mercur, imaginat de Poiseuille (1828) și perfecționat de Ludwig (1847), descrie funcția vasomotorie a nervilor simpatici, confirmată de cercetările microscopice ale lui Henle (1868) cu privire la inervația periarterială vegetativă. Secționând simpaticul cervical, Cl. Bernard obține creșterea temperaturii capului de partea respectivă ca rezultat al vasodilatației produse. La realizarea reflexelor viscerale participă, după părerea sa, atât ganglionii periferici, cât și măduva spinării. Prin celebra „piqure diabétique” practicată la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și Auerbach (1864) atrăgeau atenția asupra importanței plexurilor submucos și mienteric pentru contractilitatea intestinală. Pe baza acestor date, Gaskell (1886), ținând să sublinieze independența relativă a sistemului nervos vegetativ față de centrii motilității voluntare, îl etichetează „involuntar” și emite ipoteza unei inervații antagoniste simpatică-parasimpatică. Pentru a afirma mai pregnant această independență, Langley (1898) introduce termenul „autonom”, care n-a rezistat însă criticilor aduse, întrucât activitatea neuronilor vegetativi periferici depinde de conexiunile lor centrale. De la Langley au rămas însă numeroase date de fiziologie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau al vieții vegetative - cuprinde totalitatea formațiunilor nervoase centrale și periferice implicate în reglarea neuroumorală a funcțiilor organo-vegetative de întreținere ale organismului fără control conștient. Termenul „vegetativ” introdus de Reil (1807), la scurt timp după ce Bichat (1802) a semnalat că inervația viscerelor se găsește sub controlul unui dispozitiv nervos diferit de acela al vieții de relație, se referea inițial numai la structurile nervoase periferice de natură simpatică. Ulterior, s-a precizat însă că activitatea reglatoare a simpaticului toraco-lombar este dublată de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Astfel, în timp ce fibrele somatice cerebrospinale deservesc numai elementele motorii și senzitive ale somei, structurile vegetative se găsesc larg răspândite atât în teritoriul toraco-abdominal, cât și în sectorul somatic (aparat locomotor, organe de simț, piele, anexe etc.) cu dispoziție plexiformă difuză. Inervația exclusiv vegetativă a viscerelor, conferind acestora un oarecare grad de independență față de centrii somatici, a determinat pe Ribet (1955) să afirme că: „noi nu suntem stăpânii, ci doar spectatorii bătăilor inimii și secrețiilor digestive”. În realitate, elementele constitutive ale celor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dintre organism și mediu, iar cel de al doilea stabilește legăturile dintre organele aceluiași organism”. I.1.1. RELAȚII SOMATO-VEGETATIVE CENTRALE Larg distribuit în întregul organism, sistemul nervos vegetativ este reprezentat de centrii, ganglionii, fibrele și plexurile nervoase care asigură inervația organelor interne prevăzute cu funcții de menținere a echilibrelor homeostazice indispensabile reacțiilor adaptative de reglare, apărare și control a activității organo-vegetative variabile create de solicitările mediului extern sau intern. Aproape toate organele și funcțiile organismului uman sunt dependente de activitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mari diferențe morfo-funcționale, acestea se găsesc în relații de strânsă interdependență, asigurând echilibrul dinamic al funcțiilor somato-vegetative și comportamentale ale organismului. I.1.2. PARTICULARITĂȚI MORFO-FUNCȚIONALE EXTRANEVRAXIALE Sistemul nervos vegetativ este reprezentat de centrii, ganglionii și fibrele nervoase care asigură inervația organelor prevăzute cu funcții vegetative, de întreținere și adaptare la necesitățile variabile ale organismului. Spre deosebire de segmentul cerebrospinal somatic, al cărui principal rol este de a asigura motilitatea voluntară și sensibilitatea externă, necesară relațiilor reciproce dintre organism și mediu, sectorul vegetativ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
anatomic. Astfel, în timp ce fibrele cerebrospinale deservesc numai elementele motorii și senzitive ale somei, structurile vegetative se găsesc larg răspândite atât în teritoriul splanhnic, cât și în sectorul somatic (aparat locomotor, organe de simț, piele, anexe etc.) cu dispoziție plexiformă difuză. Inervația exclusiv vegetativă a viscerelor, conferind acestora un oarecare grad de independență față de centrii somatici, a determinat pe Langley (1898) s-o eticheteze în mod greșit „autonomă”, iar pe Ribet (1955) să afirme că: „noi nu suntem stăpânii, ci doar spectatorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fibrele preganglionare parasimpatice centrale se articulează sinaptic în ganglionii din apropierea sau intimitatea organelor efectoare cu neuronul postsinaptic. Fibrele preganglionare plecate de la nivelul nucleului mezencefalic Edinger-Westfall pe traiectul nervului cranian III se articulează sinaptic în ganglionul ciliar cu neuronul postganglionar asigurând inervația orbitei. La rândul lor, fibrele parasimpatice ale nervului VII (facial) formează nervul coarda timpanului care inervează glandele submaxilare și sublinguale, iar cele ale nervului IX (glosofaringian) asigură prin intermediul ganglionului otic, inervația mușchiului constrictor al irisului. În cazul nervului cranian X
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
articulează sinaptic în ganglionul ciliar cu neuronul postganglionar asigurând inervația orbitei. La rândul lor, fibrele parasimpatice ale nervului VII (facial) formează nervul coarda timpanului care inervează glandele submaxilare și sublinguale, iar cele ale nervului IX (glosofaringian) asigură prin intermediul ganglionului otic, inervația mușchiului constrictor al irisului. În cazul nervului cranian X (vag), fibrele preganglionare lungi plecate de la nivelul nucleului bulbar dorsal al vagului se articulează cu neuronul scurt postsinaptic în ganglionii mici situați în viscerele toracice și abdominale. În peretele gastrointestinal, fibrele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu nucleul salivar inferior și sfârșind cu nodul cardiopneumoenteric. Primul este localizat în vecinătatea fasciculului solitar și controlează prin filetele parasimpatice ale glosofaringianului și auriculotemporalului secreția glandei parotide, iar cel de al doilea, denumit și nucleul dorsal al vagului, asigură inervația vegetativă parasimpatică a viscerelor toraco-abdominale. Acesta din urmă este de fapt un nucleu bulbospinal, deoarece se întinde până la C3. Căile și distribuția extraneuronală a vagului vor fi descrise ulterior. În ceea ce privește centrii vasomotori bulbari, este de menționat în primul rând dispozitivul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]