5,765 matches
-
ani!) în al cărei cuprins să se consume atâtea complicate și vaste procese, în care să se manifeste concomitent atâtea impulsiuni divergente, în care sentimentul realcătuirii unei lumi și al reînfiripării normalității să coexiste atât de strâns cu sentimentul dezintegrării inevitabile și al anormalului instalat definitiv. Dar ce se petrecea în fond, dincolo de forme? În fond societatea democratică românească fusese atacată în chiar nucleele constitutive și se năruia implacabil. Oamenii lucizi ai epocii începuseră să înțeleagă. Iată un semnificativ tablou al
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
încă tânăr, care se luptă contra începutului de burtă cu o nutriționistă de 200 euro ședința și trei zile pe săptămână la sală și își permite vacanțe în locuri la care noi nici nu visăm. Nu-i nimic altceva decât inevitabila distanță dintre generații, îmi spun, ca să îmi domolesc puseul de antipatie de care mă jenez, singură, pentru că n-am de fapt nimic să îi reproșez lui Dan. Dimpotrivă. M-aș fi simțit la fel de departe de el și dacă nu plecam
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
funcția de primar) D. Chirtoacă, care a fost îngropat ca politician de propriul său unchi. Și atunci ce-i de făcut, exprimându-mă într-un stil leninist? „Există șanse reale să câștigăm acest scrutin din primul tur. Victoria noastră este inevitabilă, acest lucru trebui să-l înțeleagă toți”, a declarat aseară I. Dodon. Iată eu nu vreau să-l înțeleg. Prin votul acordat M. Sandu în pofida boicotării din partea colegilor ei de pe eshichierul centru-dreapta, din partea unei părți a intelectualității, Republica a fost
MEDITAŢII POSTELECTORALE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380638_a_381967]
-
de-a dreptul furibund „În grădina timpului”. Atunci când se exprimă poetul, e ca și cum se cutremură oricare urmă de stabilitate într-un derizoriu previzibil deși destul de greu de înțeles. Într-un mod cu totul neașteptat, se petrece „Vindecarea” aceea care pare inevitabilă: „Trâmbițele judecății/ deschid porțile timpului/ Cutremurătoarea faptă/ sfârșește istoria/ nașterii și morții în timp./ Ne cufundăm în noi,/ ieșim din noi, scăpăm de noi/ și cerul plesnește fulgerele/ rațiunii și harului./ Zile arse de îndoială/ dau năvală/ în amețitoarea capacitate
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI DOREL COSMA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380658_a_381987]
-
stradă un om/ steaua sa polară o măsurase” (Insomnie). Geografiei sufletului nu-i lipsește elementul erotic al sensibilității. Vajnic „Trezit”, îndrăznesc a spune, poetul se deconspiră din acea intimitate neaoșă pornită că n-ar fi avut altfel unde decât în inevitabila relativitate: „ora două a nopții/ tu dormi nu-i târziu/ în pentagrama cantatei/ elegia visului nostru// ora patru a dimineții/ tu dormi și nu-i târziu/ prin labirintul năravului/ s-au topit visele noastre”. E mult mai mult decât o
DANIEL MARIAN DESPRE DIBRAN DEMAKU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001]
-
aici într-o conjucție de înțeles, regretul, revolta, într-un fel mirare așezată deasupra întregii lumi, în care el poetul e subiectul unui experiment la granița dintre lumesc și altceva. Îndrăznim să considerăm un apogeu al relevanței ideatice și stilistice, inevitabila, infailibila și necuprinsa „Moarte”: „Urletul numelui de femeie/ Se strigă sus omenește/ Încearcă să-mpartă tristețea morții/ Coțofana geme cu vocea ei mistică/ Oamenii se apleacă lângă cel mort/ Sufletul ei trezește tezaurul Iubirii/ Lângă trupul ei absorb sângele/ Viermii
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
grijă de Dumnezeu. Coloane de cifre cu minus și cu plus Bat în ritmul inimii mele zbaterea, ruperea timpului smuls. Voi arde mai departe la plus infinit Ca o imensă iubire orizontală, Trecând cu speranță prin ruguri și ploi Spre inevitabila mea scădere finală... Naștere Dumnezeu ca o moașă mă așteaptă cu brațele întinse să mă cuprindă când ies din pământul care mă naște în Univers. Înspre ființă (fiicelor mele) Sunt unică, pentru că tu nu ești decât pentru mine. Inventăm împreună
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
și mistuitoare dispute teoretice, și cu atît mai puțin un ideal romantic ivit în imaginația naivă a unor visători incurabili, ci liberalismul este consecința firească a unei stări de lucruri în care liberul schimb al produselor a devenit un dat inevitabil. Liberalism înseamnă piață liberă și schimb liber, și abia apoi valori liberale și principii democratice. Nici un burghez mercantil nu ajunge liberal din vocație, ci din nevoie. Și nici un liberal nu ajunge imperialist din rea-voință, ci pentru că trebuie. La fel, nici o
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
Gheorghe Gheorghiu-Dej nu avusese încă loc, iar la revoluția culturală nu se gândea nimeni. În celălalt capăt al Europei, la Paris, lumea este în fierbere. Urmele baricadelor studențești din timpul revoltei din mai 1968 se văd încă, Sartre, flancat de inevitabila Simone de Beauvoir, este un soi Che Guevara bătrânel și cu ochelari, care, între două drumuri la Café de la Flore, este vedeta media și eminența cenușie a tuturor revoltelor anti-sistem. Raymond Aron îi dă, în "Le Figaro" replici de bun
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
privește, am fost atras de posibila latură artistică a unor texte științifice, nu în sensul "expresivității involuntare" pe care a teoretizat-o atât de frumos Eugen Negrici și care și pe mine m-a stimulat, ci în cel al literarității inevitabile cu care sunt învestite acestea. Mă gândesc la autori ca Lucrețiu (în De rerum natura), la Galileo Galilei, la J. Kepler, la Trigonometria lui Gh. Lazăr și la memoriile de algebră și teoria numerelor ale lui Dan Barbilian, pentru a
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
de licorne și de inorogi. E un joc al seducției, al frumuseților naturii și al artelor, un joc al minții și al simțului (artistic), care se încheie - fiindcă totul are un sfîrșit, chiar și în vise - prin consimțirea calmă a inevitabilului, dar și prin refugiul în introspecție și în reflectare. Iubirea e narcisistă, însă nu te oglindești în Celălalt, ci în tine însuți. Chiar și cînd este împărtășită și împlinită, iubirea adevărată se petrece în imaginar. Iar doamnele știu, de regulă
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
a presiunii - imaginați-vă că faceți scufundări, ce senzație aveți la schimbarea de presiune? (Athmospheres)-, aburul și indistincția depărtării spațiale și temporale surprinsă fără nostalgiile și regretele ei (Lontano), panica pe care ne-o stârnesc spațiile inumane (Lux aeterna) sau inevitabilul inacceptabil al morții (Requiem). Cum se realizează acestea? Prin mase mari de sunete, prin volume asemenea unor "zgârie-nori" muzicali (Clocks and Clouds) ce se mișcă încet, prefăcându-se pe nesimțite în altceva decât au fost inițial. O muzică ce ne
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
reconfigureze tabuuri. Dintre obsesiile constante, sexualitatea (și mitul ei) este, fără îndoială, cea mai exersată în bolgiile textuale"3. Una dintre caracteristicile de bază ale prozelor analizate este raportarea la celălalt. Relația interpersonală cu alteritatea se depersonalizează, pierzând teren în fața inevitabilei confruntări cu societatea imediată. Colectivitatea, grupul din care personajele fac parte cu sau fără voie le dictează natura comportamentală, afectându-le datele identitare, de cele mai multe ori în sens peiorativ. Presiunea exteriorului face sexualitatea ca inițiere în tainele sinelui să-și
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
a nivelului de educație care, în fond, duce la o omogenizare a competențelor lingvistice. Din această perspectivă, naționalismul este "organizarea grupurilor de oameni în unități mari, cu educație centralizată și cultural omogene". El este "manifestarea exterioară a unei profunde și inevitabile reglări a relației dintre organizarea statală și cultură"5. Este evident faptul că, la Gellner, termenii "capitalism", "societate industrială" și "modernitate" sunt interșanjabili, ca ei exprimă aceeași realitate. Este vorba, în fond, de un anumit tip de raționalitate ale cărei
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în deceniul opt al secolului trecut, Smith 13 identifica două mari curente ce au disputat pe această temă: modernismul și perenialismul. Modernismul susține că: națiunile sunt în totalitate moderne (apărute după Revoluția Franceză) și în mod necesar doar moderne, "consecințe inevitabile ale revoluțiilor care constituiau modernitatea" și, de aceea, pe cale de a dispărea odată cu condițiile modernității. Națiunea este "o comunitate politică teritorializată, o comunitate civică de cetățeni egali", creată de către elite în mod conștient, divizate în grupuri sociale cu interese specifice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
e un proces pozitiv, ci unul negativ, fiindcă se bazează pe discriminarea față de ceva; dacă creștinul se afirma prin mistuire și ura de sine, naționalistul o face prin ură de ceilalți; definirea de sine prin raportare la ceva exterior este inevitabilă, "fiindcă ceea ce se urmărește aici e transformarea unui determinism natural în reflex (căci etnii ca atare au existat și înainte de zămislirea sentimentelor naționale, ele devenind doar ulterior, prin intermediul reflecției, obiect al sentimentului național)". Ceea ce se întâmplă cu un naționalist e
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
dinamism cel puțin în măsura în care înseamnă și stabilitate - de un nou tip de înțelegere socială, de altfel de măsuri politice în acest sens, de noi tipuri de disponibilitate, de noi forme de deschidere pe care să le altoim pe propriile și inevitabilele noastre închideri, de noi tipuri de responsabilitate și rezonabilitate. Avem nevoie de toate acestea nu numai în ceea ce privește animalele, oricare ar fi acestea, ci în special în ceea ce privește oamenii. Emanuel COPILAȘ Utopia că riț integrator [Utopia aș an integrating rite] Teodora Prelipcean
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
o vor șterge din așezările lor, ei nefiind încă obișnuiți cu tunetul vocii sale; aerul răsunând de un vuiet colosal: Groaza i-ar fi cuprins pe locuitorii pădurii; toți ar fi fugit care-ncotro, toți ar fi căzut în capcana inevitabilă unde-i aștepta Leul. " N-am servit, oare, cum trebuie, în această ocaziune? se interesă fălos măgarul, luând asupra lui toată faima vânătorii? Da, zise Leul, ai zbierat cu mult curaj. Dacă nu te-aș cunoaște și nu ți-aș
La Fontaine și autocenzura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10539_a_11864]
-
rame, scuipa flegme la ieșirea din luxoasele restaurante. Asistăm la o întrecere a tatuajelor. Banul conduce. El ne ridica și tot el ne coboară. Prin trecerea bruscă de la stadiul de probabilitate și refuzând șansă, numită posibilitate, am ajuns, invariabil, la inevitabilă perversitate, treaptă inferioară a caracterului uman sau caracteristică specifică a societății de tranziție, care a creat astfel de oameni sau specimene. În tranziția anarhica a debutat cumplită perioadă de degradare a ființei umane, în care ne selectam numai în funcție de interese
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
adverbul apare ca un substitut pentru ca înzestrat cu avantajul de a nu produce cacofonii. Evitarea cacofoniilor a ajuns în ultimii ani o obsesie națională, exagerată și absurdă, în măsura în care duce la utilizarea distorsionată a unora dintre cele mai frecvente instrumente gramaticale, inevitabile în română: conjuncțiile că, ci, adverbul de comparație și prepoziția ca. Pentru a nu provoca temutele alăturări de litere și sunete (ca, că, ce, ci etc.), precum este folosit în contexte în care cu cîteva decenii în urmă ar fi
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
și pentru cîteva - două, trei - spectacole remarcabile, de aici sau de aiurea, un festival își atinge ținta. Deschide orizontul, redimensionează perspectivele, elasticizează percepția și ne pune în centrul acut al creației, ne obligă să părăsim marginea și suficiența discursurilor. Dincolo de inevitabile imperfecțiuni, bîlbe, reminiscențe în dezvoltarea cultului personalității, de dezechilibre valorice, de o neconsistentă, nu știu anul acesta, sesiune de comunicări pseudoștiințifice, care îl înmormîntează definitiv pe Shakespeare în praful unui limbaj de lemn incredibil, Festivalul Shakespeare rămîne major și vital
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
rame, scuipa flegme la ieșirea din luxoasele restaurante. Asistăm la o întrecere a tatuajelor. Banul conduce. El ne ridica și tot el ne coboară. Prin trecerea bruscă de la stadiul de probabilitate și refuzând șansă, numită posibilitate, am ajuns, invariabil, la inevitabilă perversitate, treaptă inferioară a caracterului uman sau caracteristică specifică a societății de tranziție, care a creat astfel de oameni sau specimene. În tranziția anarhica a debutat cumplită perioadă de degradare a ființei umane, în care ne selectam numai în funcție de interese
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
conduce sufletul spre uniune. Părintele bisericesc percepe Cântarea Cântărilor ca utilizând puternice imagini erotice pentru a aduce credinciosul spre spațiul lipsit de imagini al Sfintei Sfintelor, unde are loc uniunea cu Dumnezeu dincolo de orice imagine și concept. Paradoxul este oarecum inevitabil și sugerat de altfel de structura Sfintei Sfintelor. În deschiderea omiliei a doua, episcopul nyssean descrie Sfânta Sfintelor ca fiind „Cortul sacru al Mărturiei” și reflectează asupra acestei descrieri notând contrastul dintre exteriorul și interiorul său. Exteriorul constă din cortine
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
în care recreează viața lui Eliade, dl }urcanu se poate socoti scriitor. L-aș asemăna cu Serenus Zeitblom scriind despre Adrain Leverkühn, căci și Eliade este un fel de Doctor Faustus. 6. Pentru capitolul Imposibila mărturisire, legat de o întrebare inevitabilă. 7. Pentru detalii: de pildă câți știau, înainte de a citi cartea, că data reală a nașterii lui Elide este 13 martie, dar, apăsat de simboluri încă din copilărie, el a preferat 9 martie, ziua celor ,40 de mucenici". 8. Pentru
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
aproape înfiați de regim și tratați cu un amestec de respect, curtoazie și, nu o dată, severitate. În această situație se găsesc Camil Ressu, Corneliu Baba, Cornel Medrea și, într-o oarecare măsură, Romul Ladea. Întîlnirea lor cu realismul socialist este inevitabilă, dacă nu cumva mai mult decît atît, adică ceva de natura fatalității și a predestinării. Atît Camil Ressu cît și Corneliu Baba, în perspective complet diferite și în cu totul alte registre estetico-morale, sunt pictori cu vocație umanistă, narativi atîta
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]