552 matches
-
post Război Rece.365 În cartea despre Bosnia 366 Campbell aduce argumente în sensul ideii că NATO și ONU au sprijinit crearea de enclave culturale prin faptul că au promovat o interpretare exclusivistă a etnicității și a religiei, rezultând politica infamă a epurării etnice. Problematizarea prevalentă a implicat etnicizarea domeniului politic, fapt ce are legătură cu puterea.367 Ca rezultat, a devenit dificil pentru bosniaci să-și mențină tradițiile multiculturale.368 În anumite spații identitățile nu sunt esențializate, deși sunt oarecum
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și a lumii. Morvan, econom, dar și sârguincios supraveghetor și informator al poliției, află cu oarece consternare despre tinerețea desfrânată a straniului pensionar, suspect chiar și de pederastie (deși om de lume și de viță nobilă) precum și despre scrierile lui infame, ofensând bunele moravuri și religia. Indispus și revoltat de manierele și capriciile sale aristocrate, precum și de ieșirile în decor zgomotoase, Morvan este pur și simplu uluit de faptul că stăpânul său, dizgrațiosul dar înțeleptul director al ospiciului se lasă sedus
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Nimeni nu stăpânește mai bine arta complotului prin tăcere". Autobiografic vorbind, Al. Ecovoiu dă un sens revoltei sale legitime prin hipertrofierea narcisică a vocilor Romancierului și Autorului, mai ales în textele ce se țes paralel cu Stațiunea, numite fie Cronica infamă, fie Jurnal. Revoltându-se chiar împotriva propriei vocații, cea a cuvântului, Autorul ajunge la concluzii și profeții iconoclaste. Provocarea de evenimente este preferabilă scrisului, "arta complicării instantanee" ar fi, ca sistem de comunicare, visul și dezlegarea scriitorului de cuvântul ce
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
E singura tărie-n noi, Că multe-s tari cum credem noi Și mâne nu-s!” Tot G. Coșbuc oferă și alte detalii poetice privind puterea excepțională a mamei în apărarea copilului: „Nici flăcări, nici potopul, nici mii de limbi infame Nu pot să pună stăvili pornirii unei mame, Când apără cu viața pe fiu: nici lumi întregi Cu monștrii toți, nici arma cu sângele, nici regi, Cu lanț din tălpi în creștet, prin fier și aspre legi Nu pot să
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
este extrem de prețioasă mai ales în continuare, deoarece din ea reiese clar motivul principal al furiei distructive a țăranilor, profund nemulțumiți de învoielile agricole pe care erau obligați să le semneze și care nu erau, de fapt, decât un angajament infam la înfometarea lor și a familiilor lor și numai constrânși fiind de lipsa proprietății funciare. Iată ce mai relata Bercovici, „comersantul de cereale și tinichigerie”, cu referire la tema principală a revoltei de la Negrești: „...după ce au stricat dughenile s’au
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
celui de mai sus. d. „Agenții veterinari să facă parte din P.M.R.” Odată cu izgonirea regelui Mihai I din țară, forțele comuniste ce fuseseră încorsetate și incomodate, oarecum, de prezența acestuia la putere, după 1 ianuarie 1948 se dezlănțuiseră într-un infam și criminal iureș împotriva tuturor cetățenilor ce gândeau altfel sau refuzau să gândească la unison cu ei. Delațiunea devenise politică de stat, oficială, iar delatorii „adevărații patrioți ai nației”. Pentru a accede la o funcție plătită de la buget, solicitanții trebuiau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la adresa colaboratorilor săi, Eugen Barbu consemna: În redacția noastră un critic e aproape molestat de A. Păunescu, un cunoscut poet e insultat grav de alți doi cunoscuți poeți la o masă, la care e invitat și se rostesc cele mai infame cuvinte care pot fi auzite. Un prozator cu moravuri mirositoare bate cu pumnul în masă pe unde apucă: "Vă curățăm"! Pe cine adică "curățăm"?"7. Conform afirmațiilor lui Eugen Barbu, adversarii Luceafărului erau de părere că această publicație nu mișcase
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fix, dar fix de tot, deasupra marelui lor pat dublu. Toată noaptea, soții Ionescu au visat același lucru: cum sunt striviți în somn. Și cum, cu ultima străfulgerate de luciditate, înainte de a-și lua zborul spre Rai, îl zăresc pe infamul de Popescu bând bere cu macaragiii. Dimineața, Ioneștii s-au dus cu un plic direct la șeful de șantier. Și lucrurile s-au rezolvat cum nu se putea mai bine. Macaragii, roteau brațul în sensul acelor de ceasornic cu douăzeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în Opere, vol. 26, Editura Politică, București,1964, p. 50. 1115 Marx, în Capitalul descrie modul în care se raportează la problema proprietății: "Exproprierea producătorilor nemijlociți are loc în condițiile celui mai necruțător vandalism și sub impulsul patimilor celor mai infame, mai murdare, mai meschine și mai odioase. Centralizarea mijloacelor de producție și socializarea muncii ajung la un punct la care ele devin incompatibile cu învelișul lor capitalist. Acesta e sfărâmat . Proprietății private capitaliste i-a sunat ceasul. Expropriatorii sunt expropriați
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
sub numele de Nicolae Botezatul) și apoi călugărit (sub numele de Neofit). Dar este posibil să fie vorba de o stratagemă, destul de uzuală În epocă, menită să sporească legitimitatea și credibilitatea scrierii. De altfel, faptul că este vorba de o „infamă plăsmuire” a fost dovedit de Adolphe Stern În 1892 <endnote id="(754, II, pp. 87-90)"/>. Primul capitol al cărții demască, chipurile, o sinistră practică rituală și dezvăluie un mare secret, care puteau fi știute doar de „un fost rabin” : „Taină
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antisemit, publicat În 1913 <endnote id="(586 și 695, pp. 38-49)"/>. Presupusele cazuri de „omor ritual” practicat de evrei n-au fost - pentru dr. Paulescu - numai autentice „spicuiri din istorie”, ci și o metaforă a „sugrumării” românilor de către „o rasă infamă de răufăcători”. Încercând să-i convingă pe cititorii aceleiași publicații (Apărarea Națională) că „expulzarea jidanilor [din România] se impune În mod imperios”, Nicolae Paulescu scria În 1923 că „puii de jidani”, „lipitori umflate de sânge românesc”, vor ca „românii să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Probele juridice erau așa de categorice, încât chiar fără admirabilul talent al lui Horia Cosmovici - demisionat din postul de Subsecretar de Stat la Președinție pentru a putea pleda - hotărârea nu putea fi îndoielnică pentru nimeni. Tribunalul militar își rostise sentința infamă de „trădare”, pentru că se găsiseră la Căpitan câteva circulări și ordine jandarmerești privind propaganda (sau mai bine zis oprirea propagandei) legionară - ca și cum n-ar fi fost cel mai firesc lucru pentru un conducător politic să fie informat despre ilegalitățile guvernamentale
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Stamati, găsim următoarele: „Cabinetul din Petersburg, întrebuințând pe rând dezmierdările și amenințările, speranța și teama, asuprește pe inferiorii săi în putere, înșeală pe sămeni, corupe pe superiori și încearcă să facă Europa întreagă, mirată de îndrăzneala lui, cofăptașa proiectelor sale infame...” Iată acum un extract din raportul ce Comitetul de Salut Public puse să i se facă asupra memoriilor lui Stamati: Dar el înfățișează națiunea grecească sub alt raport, mai conform politicii noastre, când vorbește de seducțiunile întrebuințate de Rusia, pentru
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
în Moldova și în Țara Românească. Execut întocmai, domnule, ordinele generalului Sebastiani și îndeplinesc toate intențiunile Majestății Sale Imperiale, trăind bine cu ei toți, dar, ca om cinstit, nu pot ascunde E. V. că-i privesc pe toți ca niște infami jacași...” Adjutantul Mériage scria din București lui Champagny, la 18 februarie 1808: „... S-a pus în această provincie o dare de 30 lei de fiecare casă. Această dare dă loc la murmurele românilor de vreme ce este de cinci ori mai mare
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Moldovei și Țării Românești, sultanul rezervându-și să excludă pe acei ce s-ar arăta necredincioși Porții, atât pe ei, cât și pe urmașii lor. Mihai Șuțu, care fu numit în Moldova, era un om pierdut de reputație, de moravuri infame, favorit al lui Halet Efendi, însuși favorit al sultanului, totuși Rusia nu protestă împotriva numirii lui, dar solul rusesc reclamă împotriva neregularității numirii lui Alexandru Șuțu, care era rău văzut de Rusia încă de la 1802. O groaznică fierbere cuprinsese de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a fost nicidecum o noapte plăcută, dar În cele din urmă somnul a biruit frigul, vîntul și toate celelalte, și ne-am trezit dimineața la nouă, cînd soarele se ridicase mult deasupra noastră. La lumina zilei, am descoperit că sunetul infam fusese făcut de ruperea părții din față a șasiului. Pe moment trebuia s-o reparăm cît puteam de bine și apoi să găsim un oraș unde să sudăm bara ruptă. Prietena noastră, sîrma, a rezolvat provizoriu problema. Ne-am strîns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
reda în întregime unele pasaje, pentru frumusețea și delicatețea cuvântului scris și a trăirilor înalte și autentice pe care alte cuvinte ar fi greu să le exprime. „Nu este cuvânt să poată tălmăci cât de alinător era, într-un izolator infam, să-ți culci capul pe o metaforă de Radu Gyr, să te acoperi cu plapuma unui vers de Nichifor Crainic, să îl iei de mână pe Ciurunga și să suspini eliberat de însingurare, sărutând odată cu Vasile Voiculescu picioarele Îngerului durerii
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
în orice trecător pe care pune ochii"8. Martin van Buren a avut un ton mai tânguitor: ,,De ce au așa o dorință arzătoare să-mi facă necazuri? Eu încerc să fiu inofensiv"9. Chiar și Lincoln i-a numit ,,jurnaliști infami"10 și a replicat luând măsuri pentru a-și îmbunătăți imaginea. În Pennsylvania, Lincoln a obținut bunăvoința reportajelor din Philadelphia Press prin numirea editorului, a fiului editorului, a cumnatului și vărului acestuia în funcții guvernamentale și acordând în același timp
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
militarilor, intitulat The Professional Soldier. A scris mult despre rolul forțelor armate În politica Lumii a Treia. În plus, a studiat problemele urbane În domeniile educației, infracționalit)ții și bun)st)rii. Cunoaște acest oraș enorm, murdar, str)lucitor și infam. Sentimentele lui Janowitz fâț) de orașul Chicago constituie unul din lucrurile care ne apropie. Poate c) nu-l intereseaz) prea mult Conrad, Tolstoi sau Stendhal, dar este, cum spun cei de prin partea locului, „genul meu de om”. Admir cunoștințele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
weblog“) ca parte a rutinei mele zilnice de culegere a informațiilor. Într-un articol despre felul În care un mic grup de blogger-i necunoscuți au ajutat la dezvăluirea documentelor falsificate folosite de Dean Rather de la CBS News În articolul său infam despre serviciul președintelui George W. Bush la Garda Națională Aeriană, Howard Kurtz de la The Washington Post (20 septembrie 2004) a scris următoarele: „Parcă cineva ar fi aruncat un chibrit pe un lemn Îmbibat În kerosen. Flacăra care a urmat a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
fie judecate nu de juriu, care le achitează totdeauna și agravează prin aceasta încă injuria făcută persoanei atacate, ci să fie judecate de tribunalele corecționale, ca în țările civilizate. Pentru ca să adopți această măsură binefăcătoare, este îndestul să vă amintiți atacurile infame făcute de o parte a presei noastre nu numai în contra persoanei domnitorului, dar și în contra familiei sale, până și în contra copilului din fașă. Prin urmare, propunem ca alineatul al 2 lea din articolul 24 al Constituțiunii, care rostește: «Delictele de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu face nimic decât, din când în când, câte un slab articolaș în Mémorial Diplomatique (care nu are nici o valoare), dar ne este ostil și lucrează contra noastră trădând ce știe și ca lomniind. Toate ziarele financiare răspândesc cele mai infame neadevăruri care ne fac mare rău. Foarte multe ziare publică articole contra guvernului actual, anul 1876 311 Titu Maiorescu au refuzat să se prezinte în fața comisiei fără „mandat de aducere“ (TEL., 18 decembrie 1876, p. 1). 87. C.A. Rosetti
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, Ed. pentru Literatură, București, 1962, p. 387 și notele, p. 724). Imprudența jurnalului lui Damé și Caragiale a fost blamată de ziarele vremii, de Telegraful și Războiul (acesta din urmă considera zvonul „o glumă infamă“ în numărul său din 2/14 septembrie 1877), iar Pressa, la „Cronica interioară“ (an. X, nr. 178, 2 septembrie 1877, p. 2) publica o relatare mai largă pe care, pentru că înregistrează exact atmosfera momentului, o reproducem în întregime: „Ieri dimineață
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Iași (odinioară și azi). Schițe istorice și administrative, Tipografia Națională, Iași, 1904. Farge, Arlette, Foucault, Michel (éds.), Le Désordre des familles. Lettres de cachet des Archives de la Bastille au XVIIIe siècle, Éditions Gallimard Julliard, Paris, 1982. Foucault, Michel, Viața oamenilor infami, în Michel Foucault, Theatrum philosophicum. Studii, eseuri, interviuri (1963- 1984), traducere de Bogdan Ghiu, Ciprian Mihali, Emilian Cioc și Sebastian Blaga, ediție îngrijita de Ciprian Mihali, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, pp. 215-231. Giurescu, Constantin C., Istoricul orașului
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
sous la direction de) • Machiavelli și Renașterea italiană. Studii, William J. Connell În pregătire: Studii de istorie culturală, Roger Chartier 1 Lys, Mânia streinismului, în "Cronică", IV, 932, 29 iulie 1904, p. 1. 2 Ibid. 3 Michel Foucault, Viața oamenilor infami, în Michel Foucault, Theatrum philosophicum. Studii, eseuri, interviuri (1963-1984), traducere de Bogdan Ghiu, Ciprian Mihali, Emilian Cioc și Sebastian Blaga, ediție îngrijita de Ciprian Mihali, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, pp. 215-231 / (p. 215). Împreună cu Arlette Farge, Michel
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]