KorAP: Find »[drukola/base=inferență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...32 >

796 matches

Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565

cu toate că forma termenului funcțional este mai subtilă decât o linie dreaptă. Conform ipotezei, eroarea apare în mod aleatoriu în jurul tendinței prezise. Acest model constituie o reprezentare mai bună a realității decât o simplă descriere liniară. În plus, este preferabilă pentru inferența statistică. Dacă ne-am fi așteptat la un model liniar și am fi obținut date pentru o curbă S, studiul nostru ar fi exagerat în mod incorect gradul de eroare calculată și probabil că am fi exclus ipoteza unei legături

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
unui model mai plauzibil. Aspectul pe care doresc să-l subliniez este că, pentru a testa ipotezele, folosim întrebarea dacă datele pe care le-am colectat susțin modelul pe care-l propunem. Un model slab poate să ne conducă la inferențe incorecte în legătură cu ceea ce este adevărat în lume și ce nu. Dezvoltarea politico-economică este adesea modelată în mod non-liniar ca o creștere cu beneficii crescătoare pentru fiecare unitate marginală de investiție de infrastructură, deoarece condițiile inițiale necesare pentru o societate de

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
armată mai puternică, ceea ce le face parteneri atractivi într-o eventuală alianță. Trebuie să evaluăm puterea lor militară pentru a vedea dacă alianța are un efect independent asupra vulnerabilității naționale. Fără introducerea de variabile de control, am putea face o inferență aparentă și decide că există o relație între două variabile, când, de fapt, ambele ar fi sub influența unei a treia variabile. Aceasta constituie problema „valorilor pozitive false” în care un rezultat eronat poate apărea drept valid din pricina unei specificări

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
mai mic asupra rezultatelor examenului decât am crede, dacă nu am lua în considerare și impactul calității educației. Testul care estimează dacă o variabilă de control dată influențează conexiunea cauzală presupusă dintre variabilele dependente și independente, ridică o problemă de inferență statistică pe care o vom lua în discuție mai târziu. Deocamdată aspectul pe care vreau să-l subliniez este acela că în modelul inițial de evaluare a oricărei afirmații cauzale ipotetice trebuie incluse variabile de control relevante, dacă vrem ca

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
ipoteza pe care o propuneți este falsă, atunci e probabil că aveți un rezultat care merită luat în considerare. Variabilele de control sunt esențiale în cercetarea din științele sociale. Acestea ne protejează de simplismul excesiv și de acel tip de inferențe eronate care abundă în conversațiile uzuale. Acestea conduc la un mod diferit și ceva mai dificil de a raționa. Poate că prietenii sau rudele se vor enerva când o să le întrerupeți conversațiile despre fotbalul românesc cu comentarii de tipul: „ați

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
într-un model. Presupunerile, variabilele, legăturile și ipoteza centrală componentă trebuie prezentate precis pentru a putea fi utile. La fel de important este de reținut faptul că un test fundamentat pe o schiță de model neplauzibilă sau insuficient detaliată poate duce la inferențe greșite. Datele care corespund cu ipoteza derivată din modelul nostru ne sporesc încrederea despre faptul că această ipoteză reprezintă într-adevăr o descriere corectă a realității. Totuși, se cere o judecare atentă. Pot exista modele de descriere alternative, care să

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-ul testului, care constituie tema următoarelor trei cursuri. Testarea științifică este un proces de derivare a unor adevăruri generale din fapte particulare. Aceasta încearcă să identifice tiparele specifice datelor colectate, făcând diferența între variația aleatorie și cea sistematică și făcând inferențe din datele respective cu privire la relațiile mai ample care există în lume. Pe această bază putem compara constatările noastre cu ipoteza inițială și adăuga încă o probă la susținerea (sau respingerea) unei perspective teoretice generale pe care o considerăm importantă pentru

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
de observații întâmplătoare. Datele, prin ele însele, nu ne spun nimic; dar capătă sens numai atunci când se concentrează asupra unei probleme care este demnă de interes teoretic și când sunt închegate într-un solid design de testare care să permită inferențe valide. Acest aspect a fost subliniat inițial în Cursul 2, când am făcut critica pozitivismului simplu, dar este cazul să ne reamintim, mai ales acum, că trebuie să rezistăm tentației de a ne supraîncărca de o mulțime de date pe

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
descrierea focalizată și nu însumarea numerică drept metodă de a obține probe. Apărătorii acestor două metode sunt de zeci de ani într-o continuă dispută asupra lor, cei care o preferă pe prima, susținând că aceasta este mai potrivită pentru inferențe, și cei care o preferă pe cealaltă, afirmând că aceasta reflectă mai bine complexitatea realității. Este adevărat că există diferențe între aceste două metode de cercetare. Dar mai multe sunt elementele care le unesc, decât cele care le diferențiază. Scopul

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
suficiente, sau pentru că testele disponibile nu sunt precise. Scopul nostru, ca oameni de știință empirici, este acela de a analiza probleme importante din punct de vedere teoretic și apoi de a le analiza cât mai bine, acordând atenție convențiilor de inferență riguroasă și reținând baza limitată și provizorie a concluziilor derivate. Învățarea convențiilor de testare necesită timp și efort, o complicată instruire practică. La fel ca în cazul modelării, nu putem face presupunerea că studenții vor fi gata imediat, și că

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
importanță capitală să știm cu exactitate ce fel de date trebuie să colectăm și de ce sunt ele relevante pentru conceptele de investigat, înainte de a începe procesul de descoperire. II. Observațiiletc "II. Observațiile" Scopul testării empirice este acela de a legitima inferențele din date, pentru a putea afirma dacă există sau nu un tipar sistematic care să lege variabila dependentă de cea independentă și dacă tiparul acela este sau nu consecvent față de ipoteza propusă. Un design de cercetare solid ne permite să

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
variabile independente (conducerea, armamentul, capacitatea economică și preferința pentru o alimentație pe bază de carne) și o variabilă dependentă (succesul în războaie), dar numai două observații, nu se poate izola logic impactul nici uneia dintre variabile ca să se poată face o inferență legitimă. Din punct de vedere matematic, această situație este similară cu problema ridicată de cazul în care avem prea puține ecuații și prea multe necunoscute. În acest exemplu nu există un grad suficient de libertate pentru a fi posibilă tragerea

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
observații suficiente, tot ce putem spune este că situațiile sunt diferite, fără a putea totuși să inferăm de ce. Teoria probabilității este cea care ne indică mărimea setului de date necesar pentru captarea aspectului principal al fenomenului în studiu. Totuși, problema inferenței nu este soluționată întotdeauna prin acumularea numărului de observații minim acceptabil din punct de vedere matematic. Dorim să fim siguri că tiparele pe care le discernem în date sunt reale și nu doar aparente. În mod obișnuit, cu cât incertitudinea

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
ar examina complet presupusul impact al factorului explicativ sugerat, ci că ar căuta observații privind ceea ce vrea să explice proiectul, sperând ca tiparul cauzal total să fie și el surprins odată cu acestea. Ca atare există riscul de a se face inferențe eronate. Dacă cercetătorul depune efort să asigure întreaga gamă de variația a variabilei dependente, de ce nu ar asigura, în schimb, întreaga variație a variabilei independente evitând astfel riscul de a comite o greșeală sau o distorsiune? Celălalt aspect al principiului

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
cercetare se concentrează doar pe una sau două observații principale, autorul trebuie să consulte cât mai multă literatură de specialitate și să se folosească de percepțiile altor oameni de știință care posedă o gamă largă de observații, pentru a evita inferențele eronate. Dacă proiectul respectiv este limitat din pricina disponibilității datelor, autorul trebuie să încerce să fie ceva mai inventiv cu indicatorii posibili. Dacă proiectul este limitat din pricina evenimentelor istorice, autorul poate utiliza niște jocuri mentale și poate să-și imagineze niște

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
observații trebuie să fie ancorată în cauzalitatea proprie proiectului de cercetare. Scopul trebuie să fie minimalizarea volumului de distorsiune generat de un eșantion care s-ar putea să fie diferit de populația eligibilă și cunoașterea distorsiunilor inevitabile care apar odată cu inferența din date. Un design adecvat poate fi de mare ajutor. Observațiile nu trebuiesc colectate niciodată în scopul ilustrării ipotezei propuse. Un test trebuie să permită întotdeauna ca o ipoteză propusă să poată fi dovedită și ca eronată. Un studiu întocmit

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
povestirii o interpretare diferită. Toate aceste surse de erori posibile pot fi considerate probleme de acuratețe. Erorile de măsurare constituie întotdeauna un pericol pentru cercetarea științifică. Cu cât este mai mare acest pericol, cu atât este mai mare posibilitatea ca inferențele corecte din datele de studiu să producă, totuși, concluzii greșite care să nu reflecte relațiile empirice ce se stabilesc în lumea reală. Cercetătorii trebuie să fie întotdeauna atenți față de limitările și distorsiunile specifice din tehnicile lor legate de date. Acest

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
o procedură organizată în care observațiile sunt selectate în mod specific și în care se codifică valorile fiecărei observații pentru setul de variabile operaționalizate definite cu atenție din studiu, aplicându-se tehnici care să maximizeze șansele de a se face inferențe solide și să minimalizeze distorsiunile posibile. Există convenții unanim acceptate cu privire la ce date trebuiesc colectate, unde trebuiesc colectate și cum trebuiesc colectate, dar ideea centrală a mesajului acestui curs este aceea că în acest stadiu al proiectului de cercetare apare

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
pe care le căutăm. Ne străduim să fim ingenioși în definirea indicatorilor utili și în găsirea de materiale relevante, dar unele date nu pot fi obținute. Acest tip de eroare este adesea nealeatoriu și trebuie luat în considerare atunci când facem inferențele. Mai există o a treia sursă de erori de date, care apar din strategiile de colectare adoptate. Acestea pot apărea în faza operaționalizării, dacă s-au ales reprezentări necorespunzătoare sau incomplete pentru variabilele din model. Ele mai pot apărea în

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
se evite distorsiunile sistematice. Să ne imaginăm că datele pentru proiectul de cercetare au fost colectate de acum și că acordăm încredere volumului, tipului și exactității lor. Aceste date trebuie apoi organizate și aranjate într-o manieră care să permită inferențe valide. Trebuie să fim în stare să evaluăm variația existentă pentru fiecare din variabilele ipotezei și să apreciem măsura covariației direcționale care apare la nivelul acestor variabile. Este necesar să examinăm tendința centrală a relației observate, gradul în care această

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
acesta constituie subiectul care ne va ocupa atenția în următoarele trei cursuri. Cursul 10tc "Cursul 10" Teoria testării (I): experimente și cvasi-experimentetc "Teoria testării (I)\: experimente și cvasi‑experimente" Rezumat. Testul științific organizează datele într-o manieră care să permită inferențe empirice valide. Se vor compara patru tipuri fundamentale de teste - experimentele formale, cvasi-experimentele, comparațiile potrivite și studiile de caz. Cursul se axează mai întâi pe experimentele formale, care depind de dominația cercetătorului asupra condițiilor de testare și de modul în

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
reprezentate de către datele introduse în sprijinul ipotezei. Justificarea se află în metodologie. Datele se pot face utile susținerii sau respingerii unei afirmații, printr-o testare riguroasă. Un test empiric este o procedură ce structurează date care să permită efectuarea de inferențe. Acesta este conceput astfel încât cercetătorul să poată face afirmația că există sau nu o relație sistematică între variabilele independentă și dependentă. În cazul în care există o astfel de relație sistematică, trebuie să se verifice dacă aceasta este, în principiu

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
acestea nu poate fi susținută cu convingere apodictică. Cercetătorul trebuie să decidă, pe baza datelor colectate, dacă ipoteza oferită merită a fi susținută, sau nu. Încrederea în această decizie este sporită atunci când cercetătorul se bazează pe reguli logice solide de inferență și când încearcă mai ales să contrazică, și nu să apere poziția pe care o preferă. Citim uneori despre diverse polemici între avocații statisticii cumulative și avocații studiilor de caz minuțioase. Din perspectiva abordată în aceste cursuri, nu avem aici

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
impactului suferit de către variabila dependentă într-o serie de situații în care variabila independentă are valori diferite. Există multe moduri în care se poate face aceasta. Cercetătorul își va alege testul care este cel mai potrivit pentru a se face inferențele din date. Oare lumea, așa cum apare din datele noastre, funcționează conform unor tipare sistematice? Oare acele tipare corespund cu previziunile ipotezei, sau din contra, cu cele ale unei ipoteze opuse? Astfel de sarcini nu au o deosebită semnificație intelectuală abstractă

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
niciodată controla totul și astfel vom introduce un grad de incertitudine în toate constatările raportate. Testarea cvasi-experimentală se bazează deci pe izolarea logică (mai degrabă decât fizică) a variabilei independente, și folosește calcule bazate pe teoria probabilității pentru a face inferențe privind semnificația empirică a relației din test. Comparația potrivită este o metodă de testare utilă atunci când există doar un număr limitat de observații corespunzătoare în lume, sau atunci când anumite restricții practice ne împiedică să examinăm un număr suficient de astfel

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]