2,098 matches
-
Jocurilor Olimpice, desfășurată la Salt Lake City ( S.U.A. ) în 2002. Sud-americanul nu este însă cel mai vârstnic sportiv prezent la Torino, el fiind întrecut de americanul Scott Baird, de 54 de ani, participant la proba de curling. Sportivii acuză organizarea Ambuteiaje infernale în zona montană, grămezi de moloz, probleme cu transportul și prea puțini spectatori în jurul pârtiilor, sunt câteva dintre motivele pentru care, sportivi și organizatori deopotrivă au început să se lamenteze după doar câteva zile de la începutul actualei ediții a J.
Agenda2006-07-06-torino4 () [Corola-journal/Journalistic/284761_a_286090]
-
de la ora 18, la scena mare, lui Mihai Eminescu va fi categoric unul atipic: nu poezii, nu coruri, ci... un talk-show semnat de regizorul Sabin Popescu. Intitulată „Noi, Mihai Eminescu“, „emisiunea-spectacol“ se bizuie pe publicistica lui Eminescu, „de o actualitate infernală, aș spune. Eu am făcut selecția textelor și nu am ocolit nici una din temele majore“, declară regizorul, precizând: „dedic spectacol comunitații jurnalistice timișorene“. Moderatori vor fi jurnalistul Robert Șerban, istoricul Victor Neumann și scriitorul Radu Pavel Gheo, iar... ziaristul Eminescu
Agenda2006-02-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284618_a_285947]
-
avut grijă ca Securitatea să devină un monstru abstract fără urmași”), se simte urmărită, nu trăiește niciun moment revenirea într-o lume securizată. Poate pentru că și tatăl ei a rămas până la capăt prizonierul unei iluzii greșite. România e un spațiu infernal, nevindecat nici prin ficțiune. Totuși, ea recunoaște „această limbă românească senzitivă ce-și împlântă cuvintele cu o simplitate imperativă de-a dreptul în inima lucrurilor”. Vorbește și scrie cum puțini au făcut-o despre Blecher, Maria Tănase, Oskar Pastior și
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
vor stabili verdictele. Amare, indestructibile, hilare. Nu umori. Chipuri. Căci dușmanii lui vor purta chipul jocurilor stilistice. Iată arma lui Andrei Pleșu: capacitatea de a situa adversarul într-un decor rizibil al măștilor de cuvinte. O închisoare imposibilă. O etichetă infernală. Față către față este un manual despre trăirea eficace, despre cum se fructifică, mai ales în zonele memoriei capricioase, intelectuale, datele unor spații metafizice dificil de gestionat. Sunt zone interioare crescute alert într-un timp imposibil, după o selecție care
Portretul din portrete by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4337_a_5662]
-
aceea, uneori excesiv, pe dedublare și oglindire. „Un cer sus și unul sub ei, ca într-o sală a oglinzilor dintr-un circ pustiu”, așa arată potopul lui A. R. Deleanu. Iar romanul e, într-adevăr, un circ domestic, unul infernal, o scenetă existențialistă întreruptă de plonjări onirico-poetice. Suspansul cărții ține de mormanul de refulări dintr-o familie nefericită. Deși instabilitatea vine din dispariția Femeii, tot ea este percepută ca un agent al răului. În jurul misterului creat se țes, sistematic, ambiguitățile
Un poem apocaliptic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4267_a_5592]
-
patrulei, dârdâind de frică, ceea ce acum nu era cazul, numai că Irina-i spusese să ia cazmaua, și n-o luase și era alta spaima lui decât în depou când îi înghețau tâmplele și răgușea luându-se la întrecere cu zgomotele infernale, să strige mai tare. Se întreba ce era cu liniștea asta, de unde venea și de ce tocmai acum când zgomotele trebuiau să fie mai mari... Tresări. Încremeni locului. Urechea lui surprinse un strigăt depărtat. O chemare. Un glas. Apoi mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
aristițiu? Ce s-a-ntâmplat? Scoală-te, te rog! N-auzi ce-i jos? Vacarmul din piață urca întruna difuz, precipitat. Prin pereți, prin geamuri, strigăte înverșunate, chemări, râsete, da, ca niciodată nemaipomenit! izbucneau râsete, auzea oameni râzând, dispăruse huruitul infernal, clocotul metalic de pe drum. Ce-i chestia asta? Ce se-ntâmplă? Nu te enerva. O să afli. Dar tocmai eu să nu... Iubitule, mi-e atât de bine! Nu vreau să știu nimic. Spune-mi că mă iubești. Strânse cearșaful pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Cuvântul incendia propoziția toată. Și propoziția și fraza deveneau catastrofe. (Rondul de noapte) Sacrificarea cuvântului în favoarea obiectului numit duce la o exorcizare a acestuia din urmă din magma existenței, la o bestializare a lui: Se punea la cale o conjurație infernală a lucrurilor, fiecare te lua zălog, te îmbrâncea să-ți faci la galop testamentul, pașapoartele și rugăciunile și, odată atras în cursă, lucrurile te îndemnau să-ți îngropi hohotind capul în perne și să-ți ispășești vina de a te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
tub care-i ieșea din gât. Era singură. Se uita la un film cu Katharine Hepburn. Alb-negru. Cu sono rul dat foarte tare. Singură. Ți-am mai spus asta o dată, nu? A plâns mult. Tubul ăla scotea un zgomot îngrozitor. Infernal. M-am temut că se sufocă. Primul lucru la care m-am gândit a fost cât de tare îmi do resc să plec și s-o las acolo. Să mă fac că n-am fost. Că n-am văzut-o
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de unde plecase. Să înainteze, în ciuda pericolului de a fi lovit, de a aluneca și de a fi făcut una cu cascada, să se bizuie, așadar, doar pe agilitatea lui și pe noroc? Clipa de ezitare se dovedi salutară. În ciuda zgomotului infernal, răzbătu pînă la urechile lui un strigăt stins, nedefinit. Se încordă tot, chinuindu-se să deslușească natura sunetului și direcția din care provenea. Nu dură mult și chemarea se auzi din nou, mai anemică decît prima dată. Era posibil? Se
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
decît să strige, și Lupino îi auzea tînguirea greoaie. Totuși, nu se grăbi. Ca să reușească, trebuia să se asigure că nu-i rămîne nici un petec de blană uscat. Se înghesui mai vîrtos în firicelul de apă. Și cînd, în ciuda căldurii infernale, simți fiori reci pe șira spinării, înțelese că reușise. Se năpusti atunci, cu tot curajul lui de lup neînfricat, direct către cercul de foc. Se piti la marginea lui, închizînd ochii și adunîndu-și coada și picioarele, transformîndu-se miraculos într-un
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
dar de această dată cuvintele lui îi distrăseseră cu totul atenția de la ce se întâmpla în realitate. Locul lui nu era în realitatea ei. Coborî din autobuzul care luase și el o pauză binemeritată după o cursă lungă prin traficul infernal al orașului și încercă să descopere ceva familiar în jurul ei pentru a-și da seama în ce colț de la periferia acestuia ajunsese. Blocurile cenușii o priveau mohorâte, plictisite și inabordabile. În fața scării unui bloc, o femeie în vârstă tulbura liniștea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
fie acceptata, dorită prețuită, îngrijită. - Dacă o alung și o reneg, se răzbună? - Dacă nu e pregătită să plece și nu ești convinsă că asta îți dorești, se revoltă, dar nu se răzbună. - Iar când se revoltă face un zgomot infernal, pe care nici muzica ascultată cu volumul la maxim nu o acoperă. - Accept-o! Las-o să se simtă binevenită în inima ta și dacă va considera că prezența ei e inutilă, va pleca singură fără să fie nevoie să
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
orbind-o. Îi închise repede. Era amorțită. Ridică mâna dreaptă pentru a se apăra de invazia luminii. De cât timp stătea în fața ferestrei urmărind jocul frunzelor din copacul ce-i umbrea apartamentul? Pierduse noțiunea timpului. Zilele treceau într-o monotonie infernală în care Karina se adâncea tot mai mult. Cumpăra ziarul, analiza anunțurile, dar nu se prezenta niciodată la un interviu de frica repetării experienței neplăcute pe care o trăise descoperind adevăratul lui caracter. Străinul, care reușise să se infiltreze atât
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
greșeală este sancționată și rămâne legată nu numai de autorul ei, ci și de descendenții acestuia. Nenorocirea, din clipa în care se produce, trece prin istorie. La sfârșitul trilogiei Orestia, intervenția zeiței Athena va pune capăt suferinței Atrizilor și cercului infernal al justiției oarbe, instituind o formă mai umană, prin crearea tribunalului Areopagului. Această înscriere a personajelor în istoria lor familială explică importanța acordată de Eschil prezentării pieselor sale sub forma unei trilogii legate. Piesele lui Eschil surprind prin aspectul lor
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
a pernei, etc. Cînd totul e gata, se pare că vor adormi Efimița coboară brusc, micșorează lumina lămpii și apoi revine în poziția inițială. Cei doi adorm, sforăie. Grupul de agitație trece de cîteva ori prin scenă însoțit de zgomot infernal: alămuri, cîntece revoluționare, focuri de pistoale și puști, salve de tun, chiotele lor înșiși. La fiecare trecere prin scenă ei sînt personaje, marcate prin modificări minimale de costum, recuzită dar mai ales prin fond sonor, din altă revoluție/răscoală/rebeliune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
faptul că personajele au conștiința că se află pe o scenă) se insinuează o înlănțuire metafizică a caracterelor și destinelor. Sînt marile personaje parcă într-o lume de apoi. O lume de apoi nu foarte solemnă, nu întotdeauna edenică, niciodată infernală (așa cum și-o reprezintă, probabil, valahul), în care, însă, ele își găsesc un teren comun și comunică, refac istoria lumilor literare din cioburi și prin schimb de experiență, deapănă amintiri împreună. Pentru regie și scenografie, intertextualitatea este un procedeu recurent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
nu mai e nicăieri. Poate doar în câteva fotografii despre care nimeni nu știe nimic. N-am nici o fotografie cu tata. Un gând liniștit și în același timp disperat. Un gând care îi ordonă ca mâine să înceapă o cursă infernală, în căutarea unei singure fotografii din care tatăl ei să se uite la ea cu același zâmbet cald care i-a dat încre dere ani de-a rândul și care a ținut-o vie și luptătoare și care i-a
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
năvălesc în baie. N-au treabă cu mine. Se apleacă peste cadavrul lui Cavanosa și îi iau pulsul. Un infir mier urlă ceva. Nu înțeleg ce zice pentru că mintea mea zboară aiurea. Un al treilea infirmier apare cu o mașinărie infernală. Cadavrul e întors cu fața în sus și asist la o tentativă de resuscitare. Mă uit la ei cu milă. Prin mintea mea trece un gând stupid. Ia uite cum irosesc ăștia curentul electric. Infirmierii se mai agită un timp
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Nu-i așa că te-ai emoționat? Din câte îmi dau seama, numai noi suntem norocoșii... Oricum, este mult mai bine așa, până acum ajungeam singur pe te-miri-unde și am trecut prin întâmplări destul de supărătoare. Lipsa de comunicare îmi dădea dureri infernale de cap, de fiecare dată. Lăsă aparatul de fotografiat să atârne, spânzurat de gât, apoi întoarse privirea către locul de unde se auzise vocea. Un șevalet, în stânga, aproape lipit de zidul interior al cetății. Își dădu seama că trecuse pe sub arcada
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
scrijelind prin dâre lungi de roșu întreg decorul care dădea senzația că se chircește înfricoșat în fața stihiilor. O răbufnire de orgoliu atmosferic, încă o dovadă evidentă din care ești obligat să tragi concluzia rapidă că, atunci când alămurile celeste declanșează sarabanda infernală, tot ceea ce îți rămâne de făcut este să bagi capul între umeri și să aștepți încheierea impetuoasă a spectacolului. Zgâlțâit de mâini nevăzute, cortul sălta spasmodic, agățându-se disperat de pământ prin punctele de ancorare, iar Turistul își privi ceasul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
neatenți atunci când se joacă, îi pândesc tot felul de pericole, iar ei habar nu au, venea de undeva un miros înțepător de prăjeală, câteva hârtii dormitau lângă bordură, mototolite de pumni misterioși, claxoanele gemeau apăsate de șoferi excitați din cauza traficului infernal. În vitrine fuseseră agățate ghirlande cu globuri colorate, se apropia Crăciunul, oamenii aveau în mâini pachete de diferite mărimi, toți păreau preocupați și grăbiți, sfîrșitul de an își anunța sosirea prin reclame agresive atârnate peste fațadele blocurilor. Se decisese să
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
încât să aibă un impact cât mai mare asupra privitorului (și avea, credeți-mă), se afla un elegant pantof de damă, cu tocul cui, numai că în el exista și laba piciorului acelei nefericite, cu tot cu gleznă și jumătate (imaginea era infernal de bine prezentată) din pulpă. Pantoful era alb, iar dârele de sânge prelinse ajunseseră la piele și contrastul izbea privirile... O adevărată operă de artă, Jack. Într adevăr, doamnă, niciun alt pictor nu ar fi reușit să surprindă mai bine
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
să stea și durerea asta undeva, are nevoie de un loc unde să-și refacă forțele, m-am frecat bine de tot, până la sfârșit, iar pe urmă m-am spălat pe mâini și am plecat acasă. După toată durerea acea infernală prin care trecusem în apă, sfârșitul zilei a fost extraordinar. Nu m-au întrebat nimic despre Lord. Eu le-am spus că a văzut o cățea și a fugit de i-au sfârâit labele. Tata a râs și a dat
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pentru amândoi, o bucurie de nestăpânit. Începu, de a doua zi, drumurile la primărie, unde nu putu să rezolve nimic cu apa. Hotărî să facă treaba pe cont propriu, să sape șanțul până la el, până sus, la casă o muncă infernală. Își luă ajutoare la săpat. Îl dureau spatele și brațele. Se încinse cu un brâu și săpă mai departe. Au trecut câteva săptămâni, au venit muncitorii care au montat țevile și au ajuns până sus, în casă. A cumpărat două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]