398 matches
-
stare mai mult decât satisfăcătoare", încât Epitropul de Galați menționează că "a dovedit principiul de prosperitate nu numai ca medic, ci ca administrator, dar și ca bun creștin și bun Român care în privința umanității a dat tot concursul maladilor (sic) infirmi găzduiți de atâția deci de ani la bolnița acestei sfinte monastiri". Din mai multe fragmente ale procesului-verbal, rezultă că ospiciul a derivat dintr-o bolniță mănăstirească mai veche, care, cum se vede, există de zeci de ani. Prezintă interes datele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
obișnuit loc de recreare, înainte de înființarea Grădinii Copou. După cum rezultă din Hrisovul de fondare, din 26 iulie 1855,la data achiziționării imobilului, "casele și locul Petrachi Mavrogheni de lângă mănăstirea Galata... s-au pus în stare de a primi de îndată infirmi". Totodată, casele nefiind amenajate corespunzător, s-au făcut unele modificări: "Am poroncit alcătuirea planului pentru un ospițiu îndemănatec și chibzuit în privire cu regulile ospitalicești. Acest plan, săvârșindu-se acum de către arhitectul Kugler, după indicațiile și povățuirile Protomedicului țării, am
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
terase, cafenele și odăi, până se făcea cenușă, pulbere. Și în volumele precedente fusese invocat ochiul; un Tratat despre Ochiul Orb (1996) reprezintă un fel de "dare de seamă" extinsă incluzând peste patruzeci de poeme. Funcția unui astfel de Ochi infirm, ambiguă, se manifestă pe direcții alternante o dată orientând spre iluminări intime, alteori spre condiția umană în totul: "Ochiul Orb e atunci când / privirea se rupe de creier, se smulge din / carne, se dezlipește din arcade; golit de orice gând greoi de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
necunoscut; iar dacă ar trebui neapărat să aleg, aș prefera anonimatul (cred)” (II, 179). Paranteza aceasta din urmă spune mult despre ezitările lui Cioran. Disprețuiește gloria, îi găsește cauzele în golul interior, crede eventual în orgolioșii care sunt damnați și infirmi, dar în același timp nu-și poate anula cu totul obsesia celebrității, nemaisusținută, oricum, de chemarea spre faptă din tinerețe. N-are importanță faptul că îi este rușine de nevoia ascunsă de glorie. „Simpla idee că aș putea râvni la
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
bras. În anul 1953 F.I.N.A. omologhează prin regulament tehnica acestui procedeu, într-o formă apropiată de cea practicată în zilele noastre. Primul înotător de fluture a fost maghiarul Tumpek, recordman mondial, care a executat cu picioarele, lovituri delfin, deoarece era infirm, lipsindu-i laba unui picior. La următoarea Olimpiadă, care s-a desfășurat în anul 1956 la 63 Melbourne, toți participanții au înotata procedeul fluture dare se înoată și în zilele noastre. 3.4.1. Utilizarea procedeului: Competițional: în programul J.
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
În calitate de victimă. Care este Însă, gradul ei de participare și de răspundere privitor la actul de agresiune produs? 2. Alin,un băiat de 18 ani rămâne infirm pe viată În urma unui act de agresiune din partea unor colegi ( În fața instanței adolescentul infirm apare În calitate de victimă, iar celălalt În calitate de infractor. Se află, Însă, că actul de agresiune a fost consecința bătăilor și al umilințelor la care a fost supus În mod repetat În fața colegilor “agresorul” de către Alin (deci, anterior actului de agresiune, “rolurile
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
nu a bunăstării. Pentru Edgar Morin nu există "cunoaștere fără cunoașterea cunoașterii", după cum afirmă în volumul 3 al impresionantei sale Metode. Orice cunoaștere (și conștiință) care nu poate concepe individualitatea, subiectivitatea, care nu poate include observatorul în observația sa, este infirmă în a gîndi problemele, îndeosebi problemele etice. Ea poate fi eficace în dominarea obiectelor materiale, în controlul energiilor și manipulările viului. Dar ea a devenit mioapă în perceperea realităților umane și devine o amenințare pentru viitorul omenirii. Considerațiile filosofului ating
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
precum și la intrările în cafenele, crâșme etc. Taxa anuală percepută de primărie era în 1927 de 1.800 lei. Evident, practicanții acestei meserii erau, de regulă, persoane extrem de sărace, sau care, din anumite cauze, sufereau de diferite infirmități. Între lustragiii infirmi, documentele arhivistice amintesc de Neculai Leonte, care, într-o cerere adresată primăriei, solicita în vara anului 1927 „reducerea cu jumătate a taxei la care este impus, pe motiv că, având lipsă piciorul drept, nu câștigă la fel ca ceilalți lustragii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fără context, nici paratextul nu are sens decît în relație cu textul. Pentru a ilustra acest fapt, cea mai bună imagine ne este oferită de G. Genette: "Și dacă textul fără paratext este adesea ca elefantul fără cornac, o putere infirmă, paratextul fără text este un cornac fără elefant, o paradă prostească" (1987, p. 376). Prin urmare, studierea periferiei textului se situează între examinarea iluzoriului și a esențialului sau, mai degrabă, într-un du-te-vino neîncetat și necesar între prezența textului în
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de elaborare lent a rspunsului final. Și deci: în noțiunea de întârziere, spune Ralea, st tot specificul diferențial al omului, în comparație cu impulsivitatea nestpânit a psihologiei animale. Dup Ralea, spațiul e domeniul animalelor. În ce privește orientarea animalului în timp, acesta e aproape infirm. El își triește viața simultan, în prezent. De aici și reacția spontan, automat, pe loc, la stimul. Chiar și pentru om, conduita temporal e o achiziție recent. Dar, memoria la el e mult mai dezvoltat decât la celelalte animale și
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
în Mediterana, este capturat pe mare, împreună cu echipajul său și cu cei 400 de pasageri, de 4 pirați palestinieni care cer eliberarea palestinienilor deținuți în Israel. Ei amenință cu asasinarea pasagerilor unul cîte unul și, într-adevăr, un pasager american infirm, Leon Klinghoffer, este omorît. Nava ancorează în Egipt, și în acord cu guvernul italian un Boeing 747 al flotei egiptene trebuia să-i transporte pe cei 4 pirați de la Cairo la Tunis: autoritățile algeriene, apoi cele tunisiene refuză aterizarea. În
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
pentru sine, pentru bănuiala că poate să comită o greșeală ireparabilă: de ce ai fost numit director al unei școli în care peste trei sute din cei mai buni copii ți-au fost încredințați? Mă simțeam rău în fața acelui bărbat, care deși infirm, avea un chip cu trăsături energice și hotărâte, înnobilate de o gândire matură și îndrăzneață, care medita în singurătatea gândurilor sale cum să facă să rămână curat și drept față de un elev care, în mod vag, îi sugera că îi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
o discotecă, Îl cunoaște pe Lucas, un român bănățean stabilit În Germania care vine să-și petreacă vacanța pe litoralul românesc. La prima vedere, Între cei doi se aprind luminițele..., după care, la aflarea veștii că Lucas este cu soția infirmă la Neptun, Diana are remușcări... Printre prozele aprinse de scânteia zâmbetului se remarcă: Au venit americanii și Gigilică. Confesiunile Încorporate În cele șaisprezece proze scurte suscită atenția. Parsonajele par și chiar sunt din lumea realului contemporan. Ele se mișcă dând
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
trebuie să preia deja îngrijirea bolnavilor netransportabili". Totodată, corespondentul opinează că "mortalitatea determinată pe semestrul 1853-1854 (sfîrșitul lunii aprilie) [în rândul trupelor ruse] s-a ridicat la 41% și aceea a lunii mai la 63% din totalul bolnavilor, răniților și infirmilor"387, subliniind astfel pierderile deosebit de ridicate suferite în timpul campaniei din Dobrogea și a luptelor de la Silistra. Părăsirea Principatelor s-a desfășurat, în general, fără incidente notabile, cu excepția unor ciocniri la Giurgiu, între 23 - 25 iunie/5 - 7 iulie, defavorabile rușilor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
forfota, se înălța o dimineață luminoasă. La capătul digului, marea și cerul se împreunau în aceeași strălucire. Yvars nu vedea însă nimic din toate astea. Înainta cu greu pe bicicletă, de-a lungul bulevardelor care domină portul. Își sprijinea piciorul infirm pe pedala fixă, în timp ce cu celălalt se chinuia să învingă pietrele caldarâmului, ude încă de umezeala nopții. Fără să ridice capul din pământ, aplecat pe șa, ocolea șinele fostului tramvai, se ferea, sucind repede ghidonul din calea mașinilor ce veneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
ăștia voinici ar trebui folosiți la altceva, dar nu pot fi convinși. Mai e și obișnuința, desigur. Chiar și plăcerea, să recunoaștem. Nu veți mai fi, vă asigur, maltratată ! Nici ei nu mai au interes să muriți sau să deveniți infirmă. Vor face concesii ! — Așadar, ați fost arestată într-o miercuri după- amiază. La orele nouăsprezece și șaisprezece minute. În fața casei cu numărul 7 de pe aleea Mandicevschi. La câțiva pași de stația de autobuz, unde tocmai ați coborât. Vă aflați în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
clipa. Mi-am amintit de estetul Neagu, furișându-se printre cenzori și demagogi, de Crist, regizorul, pe care îl aștepta exilul, de Balaurul închinând ode stăpânilor pe care îi ura... generație trăindu-și eșecul, duplicitatea și amânările într-un prezent infirm, mocirlos. Am tras cartea despre Piero di Cosimo, am tras paginile peste mine, ca un scut. Fiul, fiul... clovnul micului prezent, doar atât ? Spune, fată nebună, doar atât, doar atât ? Să ne amintim iarăși de portretul Simonettei, de la muzeul Condé
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și departe de sine ? Supliciul o adusese aproape de abandon și demență, o apropiase - să admitem -, chiar dacă doar temporar, nu numai de propriile încă nedeslușite obsesii, ci și de predispoziția inițială a jocului, în care se afla șansa ei de fericită infirmă, precum Piero claustrat în unica sa menire. Cartea acestui fiu ar fi un lung interogatoriu asupra mamei, dar și despre Cosimo, ca și despre sine ? Pe cine să întreb dacă atunci când, peste mai mulți ani, Sia se grăbea să-și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
prezentului, a mascaradelor care m-au născut. Nimeni n-ar accepta că monstrul care a devenit - în anii care au urmat închisorii - s-a născut, poate, chiar în acele luni. Atinsese doar pentru scurtă vreme tărâmul vrăjit. Apoi, a rămas infirmă, umilită. A întrerupt, de altfel, curând această experiență. Ultimele luni de lehuzie ratată, un coșmar. A suportat golirea de tot ce crescuse tiranic într-însa, împotriva ei, dezgustând-o, umi lind-o. Atâtea forme de aservire și tulburare a simțurilor care
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
arate pe oameni prostia deliberată. Îți amintești când obișnuiai să ai astfel de gânduri Bruce? Te gândeai la cât de mult se lasă să decadă băiatul ăsta fără să fie cu adevărat conștient de asta. — Bruce Robertson, Cel Care Fute Infirme! Undii puicuța handi azi? — S-a dus... — Io bucățică meserie frățâne, zice alt tip, — i-aș tragio șiio! Du-te-n măta puțoi pervers, râde Meldrum. — Nema, spune tipul mai mare, io păpușică pizdoasă. Numa fiincă voi, puțoi ce sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Caragiale, Urmuz și Eugen Ionescu se definesc unii pe ceilalți ca într-o ecuație reversibilă, presupusă de "jocul cu mărgelele de sticlă" al intertextualității" etc. În structura de profunzime, studiul Un veac de caragialism argumentează perenitatea creației lui Caragiale și infirmă, adiacent, opinia negativă, exprimată de E. Lovinescu în eseul Caragiale "considerabil prin lungime și sinteză" cum însuși îl caracteriza -, publicat în "Convorbiri literare", la cinci ani de la trecerea scriitorului în neființă. Creația caragialiană i se părea criticului "săpată într-un
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care n-a reușit încă în mintea mea s-o cuprindă, încă nu mi-am primit pantalonii și tot în halatul de baie, întoarsă acum spre mine, și-n ochi parcă am tone de nisip, întinde blugii spre mâinile mele infirme, lipsite de controlul atotputernic al ochilor și e nevoie ca ea să preia inițiativa îmbrăcării, știu că sunt la doi pași de pat, dar las să-mi alunece halatul de baie pe jos, ea îl prinde, o simt din adierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu tine. În timp ce vorbește, o urmăresc și mă urmăresc: orice cuvânt al ei despre celălalt e o autocondamnare fără apel și simt cum mă Îndepărtez fulgerător de dorință, cum corpul meu se baricadează În totala indiferență). Înțelege-mă, un om infirm ce se dă un mare artist, un ales, Începe să mă urmărească În permanență, zi și noapte, pe stradă, la facultate, cu telefonul, oriunde, intoxicându-mă cu dragostea lui bolnăvicioasă, spunându-mi că doar el știe să mă iubească așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
unul dintre cele trei sate ale insulei - și afirma „sus și tare“ că fusese coleg de școală cu mine la Danzig. Heinrichs îl chema, da, Wolfgang pe numele mic. Când am pus și eu întrebări, mi-a fost confirmată mâna infirmă, precum și faptul că omul cânta bine - „Încă mai poate, dar din ce în ce mai rar de-acum.“ După asta, discuția nu s-a mai purtat decât între el și Ute, despre istorii de pe insulă, în care morții și viii trăncăneau în dialectul local
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
drumul de câmpie, Ute și cu mine am căutat în Vitte casa din spatele dunei în care locuiau Heinrichs și soția lui. Ne-a deschis un bărbat înalt și masiv, care respira greu și pe care eu îl recunoșteam după mâna infirmă. După o scurtă ezitare, prietenii din școală s-au strâns în brațe și au fost un pic emoționați. Apoi ne-am așezat pe verandă, ne-am prefăcut veseli și am mâncat toți patru pește: cambule prăjite, crocante. Să cânte, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]