1,208 matches
-
departe, soluționarea acestei contradicții se caută În structura diferită a țesuturilor rădăcinii și tulpinii care generează tensiuni diferite, rezultate diferite, și silește cele două părți ale plantei să crească În direcții opuse. Astfel, prin emiterea succesivă a unor ipoteze și infirmarea altora, elevii ajung la explicația corectă (M. Skatkin). Privită În această accepție, rezolvarea de probleme este cu totul altceva decât un simplu exercițiu de aplicare a unor achiziții anterioare. În concepția problematizării, expresia „rezolvare de probleme” Înseamnă un efort de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o vom reda mai jos: Fig. 18. Programarea ramificată (după J.M. Galli) Spre deosebire de programarea liniară, care evită greșelile, cea ramificată acceptă ideea că se poate Învăța și din greșelile comise și, ca atare, conexiunea inversă se poate realiza și prin infirmarea răspunsului. Acest tip de programare nu tinde să prevină sau să lichideze cu orice preț greșelile care pot apărea; În același timp reușește să intensifice eforturile elevilor, să prevină o Învățare mecanică și să asigure o motivație adecvată Învățării. Mijloacele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
din mai multe direcții, toate solicitând corecții ale teoriei în aspectele ei fundamentale. Realitățile economiei și ale societății contraziceau presupozițiile simple ale funcționalismului tehnologic și ale școlii capitalului uman. Șomajul, mai ales cel din rândul tinerilor, era văzut ca o infirmare serioasă a modelului funcționalist tehnologic, deoarece indica o necorelare între competențele tehnice furnizate de sistemele școlare și nevoile piețelor muncii. Pe de altă parte, lărgirea accesului la educație în țările occidentale nu a dus la o îmbunătățire semnificativă a egalității
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
supraordonată. Drumul gândirii de la posibil către real este deschis, realul fiind una dintre variante, dar nu singura (în viziunea lui Piaget, în acest salt cognitiv își are rădăcinile idealismul adolescenței). Modelul piagetian a primit, în timp, numeroase confirmări, dar și infirmări parțiale. Principalele critici care i se aduc se axează pe: a) limitarea studierii ontogenezei cognitive la perspectiva logicii clasice, care nu acoperă, totuși, spațiul cogniției; b) neluarea în calcul a interacțiuni sociale ca mediator cognitiv între realitatea fizică și construcția
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
valori numerice pe o scală care va exprima valoarea factorului sau intensitatea experienței investigate. Odată ce a obținut aceste rezultate cantitative, istoriometristul poate trece la următoarea etapă a analizei, când supune variabilele la o analiză statistică ce îi permite confirmarea sau infirmarea ipotezei de lucru. Cele mai utilizate metode statistice în istoriometrie sunt regresia multiplă, analiza factorială, ecuația structurală, modelul variabilelor latente și analiza secvenței temporale; subiecții evaluați în investigația istoriometrică sunt individualități istorice, și nu elevi sau sau subiecți voluntari. În
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Feminismul constructivist este al patrulea curent teoretic important în studierea relațiilor internaționale, caracterizat în principal prin abordarea problemelor identității în politica internațională, a mecanismelor de producere a identităților colective și instituționale și a implicațiilor interacțiunii internaționale pentru construirea, recunoașterea sau infirmarea identităților asumate pe plan extern. În literatura constructivistă a relațiilor internaționale găsim cercetarea unor probleme precum identitatea statelor ca Mari Puteri, neutralitatea istorică a unor state, statele „buni cetățeni internaționali” (de exemplu, statele scandinave) - în general, discursul despre stat ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Factorii situaționali, chiar dacă sunt luați în considerare, au o importanță explicativă secundară pentru problema consistenței. Multă vreme s-a presupus că personalitatea dispune de toate aceste forme de consistență. Cercetările efectuate în perioada anilor ’60-’70 au fost convergente în infirmarea acestei asumpții, excepție făcând tipul A de consistență, singurul care a putut fi validat în baza dovezilor empirice acumulate (Mischel, 1968; Vernon, 1964). Mai bine de două decade, disputele care au urmat au dat substanță paradoxului consistenței. Prezentarea succintă a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
lipsă oric)rui efort de a defini variabilele, așa cum erau ele definite în teoriile cu care se presupune c) s-a lucrat. Se poate că autorii s) fi ajuns la unele rezultate, ins) acele câteva rezultate nu înseamn) confirmarea sau infirmarea aștept)rilor nici unei școli. În fața unor astfel de eșecuri, putem considera c) e greu de crezut c) nici în acest caz, așa cum se întâmpl) atât de des în eforturile de stabilire a unor corelații asumate de cercet)torii politicii intenaționale
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Săraru, Un spectacol experimental, LCF, 1968, 12; Radu Popescu, Atelier ’68 și ciclul doi de dramaturgie originală, RMB, 1968, 23 mai; Valentin Silvestru, Dramaturgi originali la Atelier ’68, CNT, 1968, 26; Dan Cristea, Noi formule de teatru. Între confirmare și infirmare, TTR, 1968, 7; Ovidiu Constantinescu, Noi căutări în dramaturgia românească, VR, 1968, 8; Paul Everac, O dorință numită cenaclu, CNT, 1970, 27; C. Isac, „Punctul”, ATN, 1973, 4; Laurențiu Ulici, Fetișul replicii , RL, 1973, 29; Ulici, Prima verba, I, 212-214
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
următoarea problemă: „Pe un râu înoată o rață în susul apei, rămânând mereu lângă un vas cu grăunțe care se află pe un mal; rața este în mișcare sau nu?” (Okon, apud Cerghit, 1997). Astfel, prin emiterea succesivă a ipotezelor și infirmarea unora dintre ele, elevii ajung treptat la explicația corectă a fenomenelor pe care le studiază. În problematizare se poate utiliza cu succes ceea ce se numește „dilema socială”. În direcția rezolvării acestora, se poate folosi atât o strategie de tip cooperare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Fixarea problemei de investigat; 2. Formularea ipotezei / ipotezelor ce urmează a fi verificate prin actul investigativ; 3. Stabilirea resurselor materiale necesare; 4. Identificarea modului de lucru; 5. Colectarea și înregistrarea datelor (acțiunea practică propriu-zisă); 6. Formularea concluziilor; 7. Confirmarea, respectiv infirmarea ipotezei / ipotezelor propuse. De obicei, demersul investigativ se realizează în grup, neexcluzând însă și situațiile în care se poate desfășura individual. În cadrul grupului, elevii vor avea sarcini precise legate de furnizarea materialelor, de colectarea și înregistrarea datelor, de organizarea acestora
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
și deci ale schimbării sociale au ceva în comun: apartenența la paradigma tranziției. Gloria paradigmei tranziției și, implicit, a sociologiei dezvoltării a fost atinsă în cadrul teoriilor modernizării. În spatele acestor teorii ghicim un sistem de gândire de o extraordinară persistență, în ciuda infirmărilor spectaculoase atât a teoriilor, cât și a ideologiei dezvoltării prin modernizare. Teza de bază a teoriilor modernizării este aceea că un contact, cât de ocazional între societățile relativ modernizate și cele relativ nonmodernizate acționează ca o cauză care imprimă schimbărilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
privat (reprezentanții medicali) în sensul că angajații care lucrează la privat (reprezentanții medicali) au scoruri semnificativ mai mari la factorul stres comparativ cu angajații care lucrează la stat ( profesorii.) O parte din ipotezele formulate nu s-au confirmat. La baza infirmării ipotezelor ar putea sta necesitatea utilizării unor instrumente de măsurare mai exacte și rafinate și urmărirea unui alt lot experimental. Interesant ar fi continuarea acestui subiect de cercetare, luându-se în calcul și alte variabile, printre care satisfacția profesională, performanța
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
scăzut de stres. Ipoteza 1.5.” Există o legătură invers proporțională între factorul inteligenței emoționale dezirabilitatea socială și stres “. Această ipoteză nu s-a confirmat. Nu există nici o legătură între factorul inteligenței emoționale dezirabilitatea socială și stres. Observație: La baza infirmării ipotezelor ar putea sta necesitatea utilizării unor instrumente de măsurare mai exacte și rafinate și urmărirea unui alt lot experimental. Ipoteza de 2.1 “Angajații care lucrează la privat (rezentanții medicali ) au scoruri semnificativ mai mari la factorul înțelegerea emoțiilor
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
tutore),reședința.Ca variabilă dependentă, am utilizat atitudinea față de eficiența educațională. Atitudine favorabilă = eficiență educațională (scoruri mari). Atitudine nefavorabilă = ineficiență educațională (scoruri mici). Obiectiv urmărit prin aplicarea chestionarului : Identificarea diferențelor de eficiență educațională dintre părinte și bunicul-tutore. Pentru verificarea confirmării / infirmării ipotezelor de cercetare : 1,2,3,4,5,6,7,8,9, am apelat la procesarea datelor cu ajutorul programului SPSS 13 și am aplicat testul T pentru eșantioane independente. H.1. Există diferențe semnificative între tutorii de sex feminin și
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
nesemnificativă (am greși doar în 17,6% din cazuri dacă am respinge ipoteza de nul și am accepta ipoteza de cercetare). Deci nu apar diferențe semnificative între atitudinile tutorilor din mediul urban și a celor din mediul rural. Pentru confirmarea / infirmarea ipotezelor de cercetare propuse pe factori, avem un plan experimental cu o singură variabilă independentă (Tutori), cu două modalități : 1. părinți; 2. bunici-tutori. Este un plan experimental cu două grupe de subiecți. H.5 .Există diferențe semnificative între părinți și
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
și nu bunicilor; bunicii se adaptează mai greu la cerințele situației de maximă tranziție; distanță mare între generații, bunicii țin la ideile lor preconcepute, modificări specifice bătrâneții (înclinație spre stări anxioase, depresive, starea de sănătate precară, schimbarea ierarhiei scării valorice) . Infirmarea celei de-a patra ipoteze evidențiază că nu există diferențe semnificative între turorii din mediul urban și cei din mediul rural. Infirmarea acestei ipoteze se datorează faptului că: părinții și bunicii își exercită rolurile parentale identice, în ambele reședințe, atitudinile
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
lor preconcepute, modificări specifice bătrâneții (înclinație spre stări anxioase, depresive, starea de sănătate precară, schimbarea ierarhiei scării valorice) . Infirmarea celei de-a patra ipoteze evidențiază că nu există diferențe semnificative între turorii din mediul urban și cei din mediul rural. Infirmarea acestei ipoteze se datorează faptului că: părinții și bunicii își exercită rolurile parentale identice, în ambele reședințe, atitudinile și comportamentele tutorilor, în vederea atingerii obiectivelor sunt aceleași. Există diferențe semnificative între atitudinea părinților și cea a bunicilor față de eficiența educațională, în
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
unic, care, după E. Minkowski, se caracterizează prin următoarele aspecte: a) ruperea dialogului uman; b) ruperea contactului vital cu realitatea; c) aspectul dramatic al suferinței psihice; d) ruptura existenței cu schimbarea cursului vieții și a sensului destinului persoanei bolnavului; e) infirmarea caracterului afirmativ al vieții; f) schimbarea naturii umane, în sensul că „a fi bolnav” înseamnă „a fi diferit”; g) modificarea calitativă a personalității prin prezența fenomenelor psihice morbide în componența acesteia. Din cele expuse mai sus se poate vedea că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin natura lor, revizuibile în perspectiva acumulării de cunoștințe. Mai mult, el se dedică dezvoltării de cunoștințe și tehnici de tip științific în jurul opțiunilor „utopice”. Spiritul științific critic îl împiedică să transforme idealul într-o schemă rigidă, dogmatică, imună la infirmare. Știința aduce activității practice nu numai cunoștințe și instrumente, ci și spirit critic, oferindu-i prin aceasta mobilitate, flexibilitate, deschidere spre dezvoltare. Tipuri și grade de integraretc "Tipuri și grade de integrare" Integrarea sociologiei în viața colectivității este un proces
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
socială structurală. Teza cu privire la caracterul limitat al democrației burgheze, din acest punct de vedere, este o teză al cărei adevăr este derivat din însăși teoria formațiunii sociale capitaliste. Ea nu este o teză deschisă, în ea însăși, verificării empirice particulare. Infirmarea ei empirică ar atrage după sine infirmarea întregii teorii... Juridicul, morala, religia, arta, știința etc. au funcții specifice, ireductibile. Aceste funcții nu sunt legate direct de economic. După cum politica nu reprezintă o expresie exclusivă a economicului, cu atât mai puțin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
democrației burgheze, din acest punct de vedere, este o teză al cărei adevăr este derivat din însăși teoria formațiunii sociale capitaliste. Ea nu este o teză deschisă, în ea însăși, verificării empirice particulare. Infirmarea ei empirică ar atrage după sine infirmarea întregii teorii... Juridicul, morala, religia, arta, știința etc. au funcții specifice, ireductibile. Aceste funcții nu sunt legate direct de economic. După cum politica nu reprezintă o expresie exclusivă a economicului, cu atât mai puțin celelalte elemente. Funcția lor trebuie înțeleasă în cadrul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
general al altor observații precedente și teoriilor standard pe care tindem să le acceptăm. Apoi, aplicăm metode riguroase pentru a le stabili valabilitatea. Scopul este acela de a elabora ipoteze specifice și testabile și de a le obține confirmarea sau infirmarea prin colectare de date și inferență. Drept rezultat, unele teorii vor fi respinse, iar altele acceptate condiționat, sub rezerva continuării cercetării. Întrebarea esențială care totuși se pune este: ce înseamnă să testezi o teorie prin raportarea la date? În mod
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și sistematică în formă bivariată liniară, ar putea căpăta semnificație statistică dacă ar fi testate în contextul unor specificații diferite. Totul se bazează pe model, acea reprezentare abstractă a realității de bază pe care o propunem lumii spre confirmare sau infirmare empirică. După cum am văzut în Cursul 5, modelul pentru afirmația cauzala singulară, conținând o variabilă independentă și una dependentă într-o relație liniară omogenă este deosebit de simplu și foarte adesea nerealist. Problema pe care o ridică specificarea modelului este deosebit de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pentru estimarea variantei explicate și neexplicate, sau pentru determinarea gradului de încredere cu care poate fi susținut un rezultat față de alternativa nulă. Exista un pericol real de a se exagera importanța unei observații singulare, atât la confirmarea, cât și la infirmarea unei ipoteze propuse. În concluzie, alături de selectarea unei perechi potrivite dintre observații, de decizia privind care anume variabilă merită să fie controlată, de determinarea semnificației unei similitudini sau/și diferențe suficiente, comparația calitativă ca metodă de producere a unui test
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]