979 matches
-
degete". Frunzele atacate se culcă la pământ, iar cepele rămân mici și nu rezistă la păstrare în timpul iernii, putre zind sau încolțind mai devreme. În culturile semincere, tulpinile florifere de la plantele virotice sunt deformate, cu dungi galbene, mai scurte, cu inflorescențe mici și aproape în totalitate cu flori sterile (fig. 126). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite de la plantă la plantă numai prin sucul adus de afide. Transmiterea de la un an la altul se face prin bulbii de arpagic și butașii pentru sămânță
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Petre și I. Ploaie în 1973. Simptome. Frunzele tinere ale plantelor bolnave se îngălbenesc în partea bazală, apoi toate frunzele se îngălbenesc și se răsucesc. În culturile semincere, tulpinele florale se adâncesc, în loc de flori apar bulbili care dau frunze albe. Inflorescențele prezintă o creștere anormală a elementelor florale care dau aspectul de "capete mițoase" (fig. 127). Florile nu dau semințe. Transmitere-răspândire. Transmiterea micoplasmei se face prin cicade dar și prin cuscută. Prevenire și combatere. Se recomandă eliminarea plantelor bolnave din culturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și prazului Alternaria porri Agentul patogen produce în fiecare an pagube atât în culturile de ceapă și praz de consum cât și în culturile semincere. Simptome. Boala poate fi semnalată pe toate organele cepei și prazului, pe frunze, tije florale, inflorescențe și bulbi. În zonele atacate ale frunzelor apar pete mici, albicioase, cu un inel galben. Zona centrală a petelor devine brunroșiatică, iar pe vreme umedă se acoperă cu un strat catifelat brun-negru Frunzele atacate se usucă înainte de vreme, iar dacă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acoperă cu un strat catifelat brun-negru Frunzele atacate se usucă înainte de vreme, iar dacă sunt condiții atacul trece pe bulbi, pe tunicile de la suprafață sau chiar în interior, dacă acestea sunt rănite și apare o brunificare și putrezire a bulbilor. Inflorescențele atacate, brunificate, vor da naștere la semințe fără capacitate germinativă bună. Atacul poate continua și în depozite dacă acestea sunt prost ventilate și au temperatura și umiditatea peste limitele admise(fig. 130). Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la bază, urmată de putrezirea părții superioare a bulbilor. Pe zonele atacate apar scleroți negri, mari de 2-5 mm, de culoare neagră (fig. 132). Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime la temperaturi de 22-23șC putând distruge frunzele, bulbii dar și inflorescențele. Semințele pot fi infectate în procente variabile. Transmiterea ciupercii se face de la an la an prin scleroții din sol sau sporii rămași pe resturile vegetale dar și prin semințele infectate. In timpul vegetației infecțiile sunt asigurate de sporii duși de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în diametru), iar în centrul lor apar puncte mici, negre, fructificațiile cu spori (fig. 135). Aceleași pete, dar de formă alungită, de culoare brun-negricioasă pot fi observate pe cozile frunzelor și tulpini. În culturile semincere a fost semnalat atacul pe inflorescențe și chiar pe semințe. Transmitere-răspândire. Ciuperca este favorizată de temperaturile de 1820șC și de umiditatea atmosferică peste 95 %. Transmiterea ciupercii de la un an la altul, este asigurată de sămânța infectată sau de sporii din fructificațiile de pe resturile vegetale rămase pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Dithane M 45-0,2 %, Captadin 50 PU0,2 %, Merpan 50 WP-0,2 %. 8.7.8. Cercosporioza morcovului Cercospora carotae Boală frecvent întâlnită în culturile de morcov, poate produce desfrunzirea rapidă a plantelor și scăderea producției. Simptome. Frunzele, tulpinile și chiar inflorescențele atacate prezintă pete mici, de 1-3 mm în diametru, circulare, cafenii, înconjurate de o dungă fină, brună (fig. 136-a). Pe vreme umedă petele devin aproape negre, apoi cenușii din cauza fructificațiilor ciupercii. În dreptul petelor de pe cozile frunzelor și tulpini, țesuturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gălbui, difuze, variabile ca dimensiuni, în dreptul cărora, pe fața inferioară, apare un puf cenușiu violaceu. Pe vreme umedă și răcoroasă petele se întind, țesuturile se brunifică și devin sfărămicioase. În culturile semincere atacate se semnalează desfrunzirea plantelor, oprirea creșterii, iar inflorescențele produc puțină sămânță, de slabă calitate. Transmitere-răspândire. Ciuperca activează în condiții de umiditate mare și temperaturi între 3 24șC, temperatura optimă fiind de 9șC. Boala este gravă în zonele unde există rouă puternică, ceață sau ploi frecvente și temperaturi între
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se usucă înainte de vreme lăsând tulpinile florifere golașe. Acestea pot prezenta și ele pete alungite, brune ușor scufundate, cu o multitudine de puncte mici negre. În condiții optime de dezvoltare, ciuperca poate produce pete brune chiar și pe semințele din inflorescențe. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin sporii duși de vânt și apa de ploaie. De la un an la altul rezistă ca fructificații cu spori în resturile vegetale sau ca miceliu de infecție în semințe. Prevenire și combatere. Măsurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se înnegresc, în special la păr apar pete brune, transparente, care extinzându-se vor duce la distrugerea întregului frunziș al pomului. Frunzele nu cad de pe pom, nici când ramurile sunt puternic scuturate. Atacul arsurii comune se manifestă mai frecvent la inflorescențe, dar nu progresează către cozile florilor și rar se extinde în scoarța ramurilor mai groase. Așa se explică răspândirea relativ slabă a atacului în comparație cu cel al focului bacterian. Lăstarii atacați prezintă pete cu o separare clară între partea vie și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În primul an de la semnalarea bolii au fost distruse deja circa 300 ha de pomi din speciile, păr, gutui și măr. Simptome. Focul bacterian al rozaceelor, prezintă o serie de simptome pe părțile aeriene ale pomilor atacați, începând cu frunzele, inflorescențele, lăstarii, scoarța ramurilor tinere și fructele. Arsura inflorescențelor apare primăvara devreme, florile au aspect umed, se ofilesc, se brunifică și apoi se înnegresc. Infecția progresează către coada florii, care apare umedă și apoi se înnegrește. Pe timp umed și călduros
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
distruse deja circa 300 ha de pomi din speciile, păr, gutui și măr. Simptome. Focul bacterian al rozaceelor, prezintă o serie de simptome pe părțile aeriene ale pomilor atacați, începând cu frunzele, inflorescențele, lăstarii, scoarța ramurilor tinere și fructele. Arsura inflorescențelor apare primăvara devreme, florile au aspect umed, se ofilesc, se brunifică și apoi se înnegresc. Infecția progresează către coada florii, care apare umedă și apoi se înnegrește. Pe timp umed și călduros pe codițele atacate apar picături de lichid ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ofilesc, se brunifică și apoi se înnegresc. Infecția progresează către coada florii, care apare umedă și apoi se înnegrește. Pe timp umed și călduros pe codițele atacate apar picături de lichid ce conțin numeroase bacterii. Acestea trec foarte repede de la inflorescențe la lăstari și apoi la ramuri, intrarea făcându-se prin lenticelele, osteolele (deschideri naturale) din scoarță, sau prin răni. Frunzele se brunifică, apoi se înnegresc și nu cad de pe pomi. Arsura lăstarilor este forma de atac cea mai periculoasă, fiind
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la ramuri, intrarea făcându-se prin lenticelele, osteolele (deschideri naturale) din scoarță, sau prin răni. Frunzele se brunifică, apoi se înnegresc și nu cad de pe pomi. Arsura lăstarilor este forma de atac cea mai periculoasă, fiind urmată de cea a inflorescențelor. Lăstarii pot avea infecții generalizate și atunci mugurii lor se colorează în galben sau oranj, sau se infectează extern și apare ofilirea a 1-3 frunze de la vârful acestora și îndoirea lor în formă de cârjă, iar pe lăstari pot apărea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spori ce asigură infecția primară urmată apoi de cele secundare. Prevenire și combatere. În perioada repausului vegetativ, odată cu tăierile din livezi, se îndepărtează lăstarii infectați care se văd ușor datorită culorii lor argintii. În perioada de vegetație se recomandă îndepărtarea inflorescențelor atacate și arderea sau îngroparea lor. Recomandăm aplicarea în doze moderate a îngrășămintelor chimice și în complex (NPK). Se știe că potasiul mărește rezistența pomilor la atacul de făinare, pe când azotul sensibilizează plantele. La înființarea noilor plantații trebuie să se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
multe țări de pe glob. La noi, bacterioza nucului a fost găsită în anul 1941 în localitatea Sebeș (Hunedoara), apoi s-a răspândit în zonele mai umede ale regiunii subcarpatice din sudul țării. Simptome. Bacteria atacă frunzele, cozile lor, ramurile tinere, inflorescențele și fructele. Pe frunze apar pete mari, colțuroase care se întind în special de-a lungul nervurilor. Frunzele se deformează puternic, se înnegresc pe suprafețe mari prin unirea petelor de atac și cad. Deseori, coloniile bacteriene se dezvoltă în țesutul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unor pete alungite de culoare brună, ce apar în preajma nodurilor, în dreptul cărora scoarța este moartă. Coardele atacate nu se maturează (fig. 189). Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitații abundente. Infecția are loc prin cozile inflorescențelor, prin flori sau prin partea mai dezvoltată a codiței boabelor. Ciorchinii mici, pe timp umed se îngălbenesc și se acoperă cu miceliu și spori de culoare albă, "putregai gri" sau se brunifică și se usucă, pe timp secetos. Bobițele se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
creșteri vegetative slabe, comparativ cu cei sănătoși, lăstarii fiind mai mici și cu internodiile mult scurtate; frunzele sunt mici, deformate sau ușor răsucite, decolorate iar în cazul unui atac avansat apar arsuri pe marginea frunzelor (I. Mirică și col., 1989). Inflorescențele se dezvoltă normal până la înflorire, iar uneori după ce au legat, florile avortează. Strugurii formați prezintă adesea fenomene de meiere și mărgeluire, dezvoltându-se inegal și având un conținut redus de zahăr. În cazul atacurilor puternice, pe tulpini și brațe apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
centru. Frunzele atacate se răsucesc de-a lungul nervurilor iar petele brune pot fi observate uneori și de-a lungul nervurilor secundare. Frunzele puternic atacate se veștejesc și cad, dar cozile rămân în general fixate pe lăstari (fig. 193). Codițele inflorescențelor sunt uneori atacate și pe acesta se formează răni identice celor de pe lăstari, care duc la uscarea ciorchinilor. Uneori, în timpul verii, la butucii puternic atacați, lăstarii cu frunze și ciorchini se ofilesc și mor. Transmitere răspândire. Ciuperca se transmite de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fi observată o brunificare a nervurilor. La ochiul boului, în afară de mozaicarea frunzelor apare o scurtare a internodurilor ceea ce dă simptomul de piticire, însoțit de deformare apetalelor. La nemțișor, pe frunze, apar benzi decolorate paralele cu nervurile și decolorări ale marginilor. Inflorescențele au florile foarte apropiate cu aspect de “mături de vrăjitoare”. La petunii, frunzele plantelor virozate apar gofrate din cauza creșterii încetinite a zonelor mozaicate, zone pe care apar în scurt timp pete de arsură. La flox, se remarcă o reducere accentuată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bulbilor cu Mirage 75 WP-0,5%, ca și măsurile de igienă culturală previn instalarea bacteriei 11.3. Bolile crizantemelor Viroze 11.3.1. Aspermia crizantemelor Chrysanthemum aspermy virus Simptome. Pe frunzele tinere apar simptome de mozaicare slabă, iar creșterea stagnează. Inflorescențele care apar sunt mici, deformate, au petalele centrale încrețite. Florile sunt inegale ca mărime, parțial înverzite sau pătate, fără valoare comercială. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide și prin butașii infectați. Prevenire și combatere. Se recomandă recoltarea de butași de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
asigurată de spori. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală previn instalarea atacului iar tratarea semințelor cu fungicide sistemice specifice face ca apariția bolii să fie mult întârziată. 12. 2. Bolile coriandrului Boli produse de ciuperci 12.2.1. Brunificarea inflorescențelor și înnegrirea fructelor Gloeosporium acheniicola Boala a fost semnalată de Tr. Săvulescu și col., în 1958 și apoi în repetate rânduri din diferite zone ale țării, de alți cercetători. Simptome. În timpul înfloritului, pe codițele florilor se observă pete izolate apoi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pete izolate apoi unite, la început de decolorare apoi brune. Codițele atacate și brunificate se usucă, iar pe pete se observă un puf alb-roz. Boala se extinde pe timp ploios și se pot observa vetre de atac în care, pe inflorescențe, apare o brunificare și apoi înnegrirea fructelor, care vor avea semințe cu putere germinativă redusă și conținut în ulei scăzut. Transmitere-răspândire. Răspândirea bolii în cursul vegetației este asigurată de sporii duși de vânt și picăturile de apă. De la un an
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
stația Poptelec, trecut Popeni pe imobil, dubletul din politica interbelică de românizare, casa bătrînească părăsită, vopseaua de ulei cărămizie, stîlpii groși la tîrnaț, prea rotundă suma de activități din ziduri și se îngroapă înăuntru cînd să mai lase treburile, gardurile inflorescență alb-verzuie, metri de liane, nu este hamei de floră spontană, troița pe temelie de beton, mulțime de flori au scos în fața casei, șir de glastre roșii, bătrînul la masă lăsat pe ele, pădure din pornirea dealului, șesul aduce frigul umbrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pînă la zona verde spre vîrf. Învelișul se usucă, pocnește și cade. Apare teaca, e cam de 60-70 cm lungime și groasă cam cît un picior de copilandru. Teaca se usucă și ea și deodată explodează. Din ea iese o inflorescență și o mulțime de flori (ca cele de soc) care se împrăștie peste tot. Florile se transformă într-un fel de cireșe care sînt căutate de păsări. Dar cînd cad jos, mai ales pe gazon, nu-i prea plăcut. Cît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]