72,719 matches
-
menghină. Nu mai auzeam nimic. - Hai, du-l! Du-l tu, că ești bărbat, ce Dumnezeu! - m-a Îndemnat Elena În timp ce mia pus În mână ditamai hangerul. Câteva clipe mai târziu, bietul animal mai grohăia Înfundat. Ghici Îi Înfipsese cuțitul În inimă, Îi tăiase beregata; valuri de sânge țâșneau fierbinți În afară, peste mâna sa. Am tras cu coada ochiului spre Elena. Câteva clipe, și ea Își acoperise cu podul palmelor ochii, chiar dacă privea ritualul ca pe un firesc anume. Tocmai În
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
acum, zbâc! - mă Înduioșau. O simțeam, de fiecare dată, Încă un copil și, de cele mai multe ori, mă bucuram. Alteori, un freamăt interior, de om matur, mă Întrista. Simțeam, fără să vreau, mai tot timpul, o greutate pe umeri și-n inimă. Când priveam În juru-mi, dar mai ales În suflet, eu parcă-mi pierdusem definitiv raiul, În care ea părea, pe drept cuvânt, prințesă. M-am Întrebat, de ce? Câțiva ani mai târziu, m-am gândit că diferența dintre noi ținea de
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
mai tîrziu, romanele, dînd adevărata măsură a înzestrării sale de fin analist al sufletelor "simple și adevărate". Tot acum, în 1884, începe lunga și "aristocratica" misiune diplomatică în Italia, și cîștigă totodată în Titu Maiorescu un valoros corespondent pentru minte, inimă și literatură. Ca "epistolier", Duiliu Zamfirescu beneficiază pînă în 1903 de sfaturile și îndreptările aceluia pe care P. Constantinescu îl socotește "ecoul de conștiință critică a timpului". Fără providențiala înrîurire maioresciană e greu de presupus încotro s-ar fi îndreptat
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
Petrescu e la fel de demitizant, de nervos, de curajos în fiecare rînd al acestor două cărți, încît publicarea lor era fără îndoială un act necesar, fie și numai pentru că tinerii nu prea citesc ziare și era păcat să nu ajungă la inimile lor sensibile un așa exemplu de rebeliune. Pentru că, fără urmă de ironie, Dan Petrescu este un model în acest sens. Nu sînt mulți cei care ne reamintesc azi că trăim într-o țară liberă și că putem să spunem ce
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
și astăzi, cînd artistul a învățat bine cărările care duc direct la rentabilitatea economică, dacă top modelul unei familii îmburghezite proaspăt are proasta inspirație de a spune, la cină, că vrea să cerceteze altarul cu nu știu ce actor, pictor sau poet, inima genitorului său are și ea neplăcutul prilej de a se preschimba subit în cord. Și asta din pricina unei duble neînțelegeri, la fel de romantice. Nubila aspirantă la celebritatea Lindei Evanghelista, în cazul, foarte probabil, că nu-i chiar căpiată de amor, se
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
din destul, gineri, nurori așăjderea, cinste mare și în boieriea lui, și în domniia lui, ci au domnit nici o lipsă nu va fi avut. Și acest domn ar fi putut să zică cuvintele lui Solomon că orice i-au pohtit inima nu i-au lipsit. Acestea și ca acestea văzând înaintea ochilor lui, numai să veseliea". Dar efortul de a nu provoca destinul, de a menține cu orice preț un echilibru fragil, este total iluzoriu; deși dintre toate cel mai lipsit
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
cu drag instituțiile muzicale ale locului. Meritele i-au fost recunoscute și de Universitățile de Muzică din Brașov și București care i-au conferit titlul de Doctor Honoris Causa și de Fundația Culturală, pentru propagarea culturii românești în lume, dar inima ei de "ploieșteancă", cum îi place să precizeze, bate mai tare pentru urbea natală, unde este primită cu mare căldură. Așa a fost atmosfera și la concertul aniversar; autoritățile locale și mai ales publicul meloman, care a umplut Sala Filarmonicii
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
a însoțit-o în meandrele dureroase ale do minorului mozartian. Iar la Muzeul "George Enescu" și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor s-au adunat laolaltă personalități muzicale marcante, prieteni vechi și tineri interpreți cărora le stă aproape cu sfatul și cu inima, pentru a-i dedica un medalion aniversar și a ciocni în sănătatea ei o cupă de șampanie. Anul trecut Primăria din Ploiești (secondată de Filarmonica și Muzeul care perpetuează numele unui alt maestru ploieștean, Paul Constantinescu, precum și Casa de Cultură
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
europenismul ei, ca dl Iliescu, azi n-o mai considerăm bună și îi lăsăm să ofteze de dorul ei pe vrednicii parlamentari ai puterii și pe amicii lor de la UDMR și PRM care au votat-o cu deplină tragere de inimă. Legea n-a fost abandonată, cum își închipuie naivii, ci a fost pitită, potrivit principiului că mai trebuie și altă dată. Am ajuns chiar în situația neverosimilă ca persoane care au votat pentru forma cea mai dură a legii acum
Presa a fost păcălită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15121_a_16446]
-
urlă presa că proprietarul ei vrea să-și ia tălpășița din România." Cum nu-și poate pune asemenea întrebări, Cronicarul nu poate decît să-l deplîngă pe SOV că e proprietarul unei gioarse al cărei motor l-a lăsat în inima Deltei, de s-a văzut el, ditamai miliardarul, cu șalupa remorcată pînă la Tulcea. Dar asta nu rezolvă chestiunea accidentului. Nici un ziarist din județ nu se află la originea știrii despre accident - după cum a reieșit din cercetările ulterioare. Nu ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
un lucru care nu le trece prin cap bolnavilor de telefobie. Nici un alt mijloc de informare nu permite o plajă mai largă de opțiuni. Avem peste treizeci de programe, din care jumătate non-stop, la care ne putem uita după pofta inimii. Fiecare se uită la ce vrea. Butonatul a devenit, de altfel, o meserie. Bernard Pivot, pe care, în absența televiziunii, nu l-am fi "întîlnit" niciodată, făcea un elogiu acestei continui alergări pe claviatura telecomandei. Ce bucurie, bucuria de a
CRONICA TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15141_a_16466]
-
am visat să fim, ce n-am reușit să fim sau ce n-am îndrăznit să fim. Mie mi-e greu acum, când un cititor îmi cere amănunte cu privire la unele pasaje din cărți mai vechi, să spun cu mâna pe inimă dacă-i vorba de amintiri sau de ficțiune. Căci, cu cât lucrez mai mult la un anumit text, cu atât mă identific mai strâns cu acțiunea descrisă și, ca urmare, rămân cu certitudinea că lucrurile au fost trăite de mine
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
numele Andronescu și la prenumele alintător Cati. De la " Fetița cu chibrituri" a lui Andersen și de la "Cuore" al lui de Amicis nu s-a mai plâns pe plaiurile europene cu atâta avânt. D-na ministresă plânge de ți se rupe inima și te simți ca un criminal c-ai putut s-o aduci într-o situație atât de umilitoare. Cineva - un răuvoitor, firește - insinua, însă, că doar Elvira Godeanu și Lucia Sturza-Bulandra ar fi depășit-o în privința talentului actoricesc. într-adevăr
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
plânge de i se zguduie coafura foarte potrivită cu decorul comunistoid în fața căruia își joacă mascarada P.S.D.-ul. Se va găsi, probabil, cineva care să contabilizeze comportamentul iresponsabil al acestui partid pentru care "protecția socială" e doar șperaclul de deschis inima prostimii. Dacă editorii s-ar fi oferit să cotizeze la partid, probabil că situația s-ar fi rezolvat ca prin miracol. Dar pentru că manualele au rămas singura afacere pe care mafia puterii n-o controla, a sosit vremea să se
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
XIX-lea. în jurul meu se zbat umbrele prozei Virginiei Woolf, ale lui Joyce, dar problema mea este de a crea un personaj complex, emoții complexe în proză, asta e responsabilitatea mea ca romancier. Ar mai fi și Conrad. M.T.: în inima întunericului... C.T.: Da. Nostromo, Lord Jim. încercarea de a găsi stilul care să aibă semnificație la nivelul sentimentului. M.T.: Credeți că romancierul a rămas un creator de mituri? Ca Joyce în Ulise? C.T.: Creator de mituri. Nu știu, nu m-
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
spectralizat), cînd s-a produs întîia dată întîlnirea cu cartea de care a rămas, cumva, îndrăgostit: " Ca și zăpada de pe o carte a lui Bergotte pe care micul Marcel a citit-o într-o zi de iarnă, cu durerea în inima de copil că nu o va vedea pe Gilberte, și pe care ani mulți, mai tîrziu, cînd va lua din nou în mînă cartea o va vedea troienind intrările de pe Champs-Elysées și acoperind volumul, tot astfel, pentru mine, peste primele
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
că, în ce mă privește, cu cât plăcerile trupului se ofilesc, cu atât crește în mine plăcerea de a conversa... Pe Kephalos, dacă aș avea norocul să-l întâlnesc într-o zi pe una din Câmpiile Elizee, mi-aș lua inima în dinți și l-aș întreba ce spunea eroul unui roman pe care l-am ratat... dacă a îmbrățișa femeia mult dorită nu depășește, ca voluptate, orice argument picat la țanc în toiul unei conversații animate...
Carnetul roșu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15197_a_16522]
-
una a nașterii aceluiași, dată de el însuși într-o discuție cu Vlahuță, și pe care, ŕ juste titre, Șerban Cioculescu o socotea neplauzibilă. Mulțumim revistei pentru salutul adresat noii formule a României literare. * "În secretul ființei lui, în tainițele inimii sale nemîngîiate, presimțim că este Nicolae Manolescu un nostalgic al Epocii de Aur", scrie dl Luca Pițu în FAMILIA din martie. Ce putem spune decît, cu titlul articolului dlui Pițu, Vorbe de șpriț? Așa se îmbată unii, cu vorbe, deși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
-n interstiții/ când a-nceput dan cipariu ca să-și îndulcească traiu')". Din celălalt registru al poemelor de amor, cel grav, să zicem, mi-a plăcut www.Dalila.ro : "iute, mă iubește eu o iubesc vine și toamna, cu legarea de inimi/ de mâini cu nuntirea pentru povestași/ dar timpul se dilată prăpăstios fără ea, dar zilele se topesc halucinant în vene/ cu mâna pe inimă și urechea pe eternitate/ ea e prima pagină web a dragostei/ www. Dalila.ro." Citez pentru
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
plăcut www.Dalila.ro : "iute, mă iubește eu o iubesc vine și toamna, cu legarea de inimi/ de mâini cu nuntirea pentru povestași/ dar timpul se dilată prăpăstios fără ea, dar zilele se topesc halucinant în vene/ cu mâna pe inimă și urechea pe eternitate/ ea e prima pagină web a dragostei/ www. Dalila.ro." Citez pentru dumneavoastră alt poem frumos din Virusul romantic, intitulat cântec pentru dalila : "un butic de margarete - un botic/ pistil al interiorului/ imaginar exploziv/ de tine
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
dragostei/ www. Dalila.ro." Citez pentru dumneavoastră alt poem frumos din Virusul romantic, intitulat cântec pentru dalila : "un butic de margarete - un botic/ pistil al interiorului/ imaginar exploziv/ de tine-ți sunt avid/ îți caut ochii și buzele/ în rețeaua inimii la bariere/ dalila iubito/ cu nume de operă/ marș triumfal al senzorilor al poemului eliberator/ dragostea mea lasă urme/ grafitti pe genunchi/ dragostea mea lasă semne/ firele din lăuntru te cuprind." Interesante sunt cărțile lui Dan Mircea Cipariu și din
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
cărții are în centru tipul bucureșteanului, în altul autorul deapănă cîteva din amintirile despre Cristian Popescu și Bucureștiul fabulos din poemele sale; observația lui Andrei Pleșu despre pierderea armoniei și unității ființei se completează cu un dosar despre memoria celulelor inimii și energia L proprie acesteia. Imaginea lumii de mîine se realizează prin trecerea în revistă a noutăților tehnologice și a problemelor puse de acestea în noul mileniu (clonarea, organismele transgenetice, Internetul, civilizațiile extraterestre etc.) sau a considerentelor despre bogăția țărilor
Eleganța stilului jurnalistic by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15261_a_16586]
-
naționalism - , dar are în timp mai puține șanse de durată. Desigur, rădăcinile nu pot lipsi, este insuficientă "apartenența la lumea întreagă" și respectarea principiilor democratice, oamenii au nevoie de imagine, de culoarea memoriei, și de retorică, arta de a vorbi inimilor, dar asemenea talente nu pot înflori în pustiuri lipsite de liberate și practici democratice. Cartea lui Viroli ne redeșteaptă interesul pentru această vigoare morală, virtutea civică, "armă împotriva celor puternici sau desfrânați care nu vor să accepte modestia și cumpătarea
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
La Santa Caterina te căutam printre călugării pontificali,/ ogivele îți strîngeau capul în menghina rece,/ inelul emailat licărea precum ochiul de pește mort./ Dintre mucarnițele stinse te auzeam cum rîzi la decalog,/ ți se spunea La Malcontenta,/ țineam pumnalul pe inimă și poruncă aveam să-ți iau viața./ Dar cînd să ucid leoaica de catifea,/ pielea începu să-mi plesnească, gura să huruie,/ biserica-ntreagă se zguduia,/ căci venea de sub lagună,/ mireasma femeii de doge, nebună./ Aveai un singur sîn de
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
femeii de doge, nebună./ Aveai un singur sîn de tîrfă și el tremura,/ bancherii puseseră preț zeiesc pe carnea ta./ Din păr, cerșetoarele aveau să-mpletească o rochie de mireasă,/ din unghii, vrăjitoarele rîvneau să facă talismane./ Strălucea pumnalul de pe inima mea" (A șaptea scrisoare venețiană). Scenariul livresc se cumpănește astfel cu verva spontaneității cu tentă suprarealistă, mărturie a unei vitalități de fond ce "nu-și încape în piele"... Dar, ca o încununare a divorțului său de lume, pronunțat pe planul
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]