374 matches
-
1966 devine secretar al centrului românesc al PEN-Clubului. Este primul redactor-șef al „României literare” (1968-1970). A semnat consecvent și cu ecou în epocă rubrica „Poșta redacției” la „Flacăra”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a., conferindu-i o personalitate inimitabilă. În 2003, revista „Adevărul literar și artistic” îi acordă Premiul de Excelență. Câteva dintre temele din Aritmetică și Libertatea de a trage cu pușca, volumul care l-a consacrat pe D. ca voce particulară în cadrul generației sale și al grupului
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
Arghezi, Bacovia, Barbu și Blaga, S. este cel care schimbă într-o măsură considerabilă limbajul, temele și miturile lirismului românesc. Există la Nichita Stănescu un remarcabil farmec al „vorbirii”, al articulării discursului, al transparenței oraculare sau al obscurității oraculare, o inimitabilă, princiară gesticulație, un ceremonial de zile mari, un mod de „a face ordine” și de a stabili ierarhii printre cuvinte, printre lucruri, un mod de a veni în întâmpinare și în același timp de a sfida așteptările; nu se poate
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
la Premiul „Năsturel” Nevestele lui Moș Dorogan (1913). E. Lovinescu îl aprecia ca fiind „unul dintre cei mai expresivi povestitori populari de astăzi, înzestrat cu o rară putere verbală de a reproduce realitatea și de a însufleți printr-un joc inimitabil toate amănuntele unei memorii inepuizabile”, a identificat în verva naratorului și în comportamentul personajelor sale „vioiciunea, șiretenia și erotismul”, ca trăsături specifice țăranului muntean. Criticul a ținut, de asemenea, să precizeze că talentul lui V. de a reproduce viața rurală
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
se reazemă, totuși, pe realitățile unei istorii trăite nemijlocit. Din cadrele ei coboară personaje ca Irimie Honcu și Tulie Radu Teacă, portretizat în nuvela care îl propune drept erou titular. Elevul de altădată își petrecuse o vară la stâna acestui inimitabil mucalit, mocan în Brețcu, care îi oferă prozatorului prilejul să realizeze admirabile efecte umoristice, bazate pe comicul de limbaj, pe relatarea amănunțită a unor gesturi și obiceiuri ieșite din obișnuit. Cel ce se visa actor avea, se pare, însușiri scenice
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
s-a aventurat în scrierea cărților fără a-și lua inclusiv precauții ce ni-l înfățișează într-o lumină destul de puțin simpatică. Limbajul e decisiv, dar nu pentru motivele invocate mai sus, ci pentru construirea acelui indefinibil abur, insesizabil și inimitabil, numit stil. Dacă în subsolurile sale limba engleză e victima construcțiilor lingvistice seci de la reuniunile cluburilor Rotary, ramificațiile superioare pot conduce la crearea a ceea ce constituie „cel mai durabil lucru în scris: stilul”. Firește, va trebui să plătească pentru asta
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Vreme trece, vreme vine” din Revedere și din Glossă este adesea transcris „Vremea trece, vremea vine”. I. Funeriu arată că tot astfel se găsește textul În interpretarea vocală a lui Nicolae Herlea și David Ohanesian, respectiv În lectura, de altfel inimitabilă, a lui Mihail Sadoveanu. În general, opțiunea lui Eminescu este pentru nearticulare. I. Funeriu (1995) afirma: Hotărât lucru, opțiunea eminesciană are resorturi estetice serioase, motivația fundamentală fiind aceea că substantivele nearticulate sunt mai vagi, mai puțin precizate, mai tainice, mai
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de ... (1973), publică Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu (1977), unde analiza țintește semnificațiile fundamentale, văzute prin prisma unor concepte bine delimitate, în raport cu viziunea scriitorului asupra existenței. În capitolul intitulat Cosmos, B. descifrează în opera lui Sadoveanu „un simbolism cosmic inimitabil”, primul element constituindu-l Soarele. Solaritatea sadoveniană se manifestă pe toate coordonatele existenței umane, de la contemplarea astrului până la răsfrângerea razelor lui în cele mai tainice unghere ale minții și sufletului omenesc. Pe de altă parte, spațiul și timpul sunt categorii
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
tipar narativ cu final fericit. Poveștile lui Creangă se dezvoltă din același orizont fabulos în care se proiectează întreaga sa operă literară. Procesul creației este complex, ca și arta scriitorului, căci, în majoritatea poveștilor, se toarnă într-o formă nouă, inimitabilă, originală, un fond preexistent de motive și de idei universale, caracteristice tuturor basmelor lumii. Ion Creangă nu este un simplu "povestariu", cum s-a spus (Vladimir Streinu), care, în narațiune, se lasă condus de simpla succesiune de motive, de "funcții
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
la capacitatea lor, albastrul curat din privirea ei, rivaliza cu Însuși „Albastrul Cerului” În timp ce ochii incredibili de săgetători propulsa În relief, albastrul curat Într-o așa manieră Încât, acel albastru de (Voroneț*) era eclipsat instantaneu, comparativ cu Însăși compoziția acestei inimitabile culori...!! Înciudat de Întâlnirea ratată, se trezi vorbind singur. „Frumosă fată...Cine poate ști ce soartă o așteaptă...!?” Deodată Înlemnind, rămase pironit locului! Inima s’a oprit iar el este Învăluit Într’o iluzie optică! Închise ochii iar când Îi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
voiam să bucur și eu pe alții, la fel cum mi se întîmpla mie îndată ce deschideam o carte. Experiența însă s-a dovedit nefericită: în artă, ca și în viață, poți deveni ridicol. În această retragere totală și exaltat de inimitabilele întrulocări, sorbeam cuvintele cu voce tare. Trebuie să adaog că, în asemenea plăceri, nu mă potriveam cu nimeni. Tulburat de lectură, seara ieșeam pe străzile pavate cu bolovani. Din mahalale ajungeai ușor în centru. În calda atmosferă a zilelor de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pateu și o bere. În iarna rusească, pe care am început să o așteptăm ca niște tipi etern contra timpului și mai ales masochiști, întârziam seara în drum spre casă până la o oră printre tarabele șubrede cu măști grotești, producția inimitabilă a studenților de la Arhitectură, înșirată pe Calea Victoriei, în Pasagiu, sub coloanele anoste de la Romarta. Pentru expoziția asta făcea să coborâm la Primărie, să parcurgem un drum pe jos pe bulevard, care nu mai avea nici unul dintre reperele studenției noastre, făcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
le despacheta și le Înghițea cu nonșalanță, cu noduri, arunca o privire neliniștită spre uriașul ceas electronic și o altă glumă tandră, o tachinărie galantă verișoarelor, mătușilor, surorilor, cumnatelor, de pe eterna canapea de vinilin albastru, În acel fel al lui inimitabil de a face pe grozavul, ironizându-se, umilindu-se singur. Și imediat s-a auzit și glasul de mezzosoprană al mamei. Pisăloaga Casandra prezenta sfaturi medicale laolaltă cu buletinul de sănătate al soțului ei, Întrerupte de mici amănunte revelatoare privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
stau tot timpul bot în bot cu ea. Jenny ne-a trimis și-o felicitare cu ocazia logodnei, ba chiar îi croșetează nu știu ce ăstuia mic! Ce mama naibii! Deci eu sunt singura amărâtă de pe-aici? a sărit Julia cu inimitabila ei concizie. Fiul vitreg și de coșmar al Fionei s-a transformat într-un băiat-exemplu, socrii de coșmar ai lui Susan au devenit niște bunici de poveste..., femeia s-a întors către Alison, ...și probabil că acum o să mai vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
se lasă bătut, parcă ar vrea să ne facă în necaz nouă: nouă, prietenii și admiratorii lui!..." Antim deschisese de mult ochii, dar nu îndrăznea s-o privească. Ușor aplecată asupra violoncelului, Maria zâmbea trist, ca în somn. Aceste măsuri inimitabile, care pregăteau finalul fără ca totuși să-l anunțe, întrecuseră tot ce înțelesese el până atunci, și când ecoul ultimei note se stinse, sări brusc în picioare, se apropie de fată, o sărută pe amândoi obrajii, apoi îi sărută mâinile. - Ai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
seama și de ea, pentru că formele la care ea poate ajunge la noi tocmai aceasta arată : un înspăimântător, da, da, un înspăimântător dispreț de sine. Noi înșine găsim cuvenit să spunem despre un lucru prost făcut : treabă românească ! Cu acea inimitabilă intonație, cu acel inimitabil zâmbet batjocoritor... Făcând să-i scârțâie botinele de lac, Margot se ridică de pe canapeluță. Ce rost are să mai rămâie la această conversație, lungită ca o peltea ? Blague ennuyeuse ! Doar vorbe goale, printre care nu ai voie
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pentru că formele la care ea poate ajunge la noi tocmai aceasta arată : un înspăimântător, da, da, un înspăimântător dispreț de sine. Noi înșine găsim cuvenit să spunem despre un lucru prost făcut : treabă românească ! Cu acea inimitabilă intonație, cu acel inimitabil zâmbet batjocoritor... Făcând să-i scârțâie botinele de lac, Margot se ridică de pe canapeluță. Ce rost are să mai rămâie la această conversație, lungită ca o peltea ? Blague ennuyeuse ! Doar vorbe goale, printre care nu ai voie să plasezi niciun cuvânt
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se împletește cu biografia unor personaje, mai reale decât cele întâlnite în viață. Și care dintre cititorii Gabrielei Adameșteanu va putea să pretindă de acum înainte că n-a cunoscut-o personal pe memorabila Madam Delcă, zisă și Coana Vica, inimitabila mahalagioaică peste care a căzut istoria și într-un fel rolul de martor al unui sfârșit de veac în București, sau pe supraviețuitoarea marii burghezii de ieri, Ivona, care a trăit des trămarea propriei familii până la capăt, sau nu a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
își punea asupra firii romanului și sorții României întrebări mai actuale azi ca oricând ? O a doua caracteristică a Dimineții pierdute : în ciuda faptului că nu e în nici un fel vorba de un roman politic, veracitatea tuturor detaliilor, cât și libertatea inimitabilă a tonului fac din el unul dintre romanele cele mai adevărate din câte ne-a fost dat să citim și prin care urmașii noștri vor putea reconstitui probabil aceste ultime decenii din Bucureștiul sfârșitului nostru de veac. Romanul nu e
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lui Golu s-au trezit, ca un om în pielea goală, afară,în toiul unei ierni cu ger cumplit. Șomeri. Știau să facă ce învățaseră, și ce făcuseră, bine, două decenii la rând. Acum? Acum, fiecare,întreba pe fiecare. Același inimitabil răspuns: ridicări din umeri. S-au apucat, dintru început, cu toții, de colectare de fier vechi, de prin incinta fostului combinat, și de livrarea lui la depozitele de profil. Bani - ca la chiori! Dar, de o pâine, tot ajungeau! Incinta combinatului
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Enache, întrun ajun de existență pământeană. Și aș vrea să subliniez tenacitatea acestui veteran care a fost capabil să aștearnă 350 de pagini A4, cu o grafie aruncată din condei în multiple rotocoale și îmbinări artistice de consoane și vocale, inimitabile, așa cum am întâlnit prin Arhivele Statului pe documente caligrafiate chirilic sau latin, lăsate prin hronici de cronicarii vremurilor sau copiștii curților domnești, semne ale unor talente deosebite, sau semnături greu de imitat întro vreme când începuse să se practice falsul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
la Lima. Era imposibil să rezumi totul așa, În cîteva cuvinte. O să aibă tot timpul să-i Întrebe. Tot ce-ar fi putut povesti era puțin pe lîngă ce văzuseră, În sfîrșit, de asta se vor ocupa cronicile mondene cu „inimitabila lor neghiobie“, cum spunea Juan Lucas. O să tot vorbească despre călătoria lor pînă cînd ceilalți o să se sature să-i tot asculte... În chestiunea asta nu mă amestec: aparține eului profund al locuitorilor Limei; niciodată nu va fi perfect lămurită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de o oarecare abundență În viață și nu prea suferise de foame. Purta o pălărie veche și murdară, din fetru cafeniu, un pardesiu cenușiu ponosit și un fular roșu zdrențuit -, iar aceste veșminte aveau un aspect Învechit, uzat și obosit, inimitabil, pe care nici cel mai mare creator de modele al lumii nu l-ar fi putut realiza intenționat. Pe aceste veșminte era gravată viața a milioane de oameni. Aspectul lor lăbărțat, diform și mizer vorbea despre viața amărîtă a milioane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
micilor ateliere în care trudeau meșteșugarii și calfele lor. Dezindustrializarea Parisului a eliberat unele spații, prea ieșite din comun pentru a atrage clientela obișnuită, dar pe gustul păturilor mijlocii intelectuale și al artiștilor. Mansardele și cafenele reamenajate conservă un specific inimitabil. La Boulangerie, restaurant frecventat situat pe strada Panoyaux, simbolizează această revenire la origini prin cîteva basoreliefuri, datorate artiștilor din cartier, care fac să reînvie semănăturile, secerișurile și munca brutarului la vatra sa. O evocare care, în această epocă a vacilor
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
fi adaptată în așa fel încât să dezintegreze dintr-o singură împușcătură un corp cu diametrul, de un metru optzeci. Aveți așa ceva? Bătrânul se întoarse către o vitrină, de unde scoase un revolver solid, care strălucea în toate culorile blânde ale inimitabilului plastic "Ordin". Apoi rosti cu multă precizie în glas: - Observați că flanșele acestei țevi nu sunt niște simple bulbucături. Este modelul ideal pentru a fi purtat într-un toc la subțioară, pe sub haină. Poate fi scos foarte repede, deoarece, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
eleganței europene. Și Rosamund gândea la fel. I‑am explicat că sub această fațadă se ascundea un soi de atrăgătoare stângăcie. Dar prestigiul ei, reputația de care se bucura În ramura ei de fizică, salariul gras cu care era plătită, inimitabila ei vrajă amețitoare constituiau prea multe atuuri pentru ca vreo femeie să cuteze a competiționa cu ea. Rosamund spunea: - Ce femeie frumoasă - ce talie, ce picioare, totul! - Adevărat. Dar toate astea au un dram de artificialitate. E un fel de stratagemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]