787 matches
-
origine divină, iar dacă legile elaborate de oameni intră în conflict cu aceste principii, ele nu sunt o parte validă a dreptului. Reprezentanții ius naturalismului îl citează frecvent și pe Augustin, care a refuzat recunoașterea apartenenței la drept a legilor injuste decretând: lex injusta non est lex192. Pentru Toma d'Aquino, binele comun, concept de importanță centrală în filosofia sa, stă la baza clasificării legilor în juste sau injuste 193. Legea pozitivă, act al rațiunii, este reglată de legea eternă. Justețea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dacă legile elaborate de oameni intră în conflict cu aceste principii, ele nu sunt o parte validă a dreptului. Reprezentanții ius naturalismului îl citează frecvent și pe Augustin, care a refuzat recunoașterea apartenenței la drept a legilor injuste decretând: lex injusta non est lex192. Pentru Toma d'Aquino, binele comun, concept de importanță centrală în filosofia sa, stă la baza clasificării legilor în juste sau injuste 193. Legea pozitivă, act al rațiunii, este reglată de legea eternă. Justețea legii pozitive trebuie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și pe Augustin, care a refuzat recunoașterea apartenenței la drept a legilor injuste decretând: lex injusta non est lex192. Pentru Toma d'Aquino, binele comun, concept de importanță centrală în filosofia sa, stă la baza clasificării legilor în juste sau injuste 193. Legea pozitivă, act al rațiunii, este reglată de legea eternă. Justețea legii pozitive trebuie apreciată în funcție de trei criterii: scopul, originea și conținutul ei. Astfel, pentru a fi justă, legea trebuie să servească obținerii binelui comun, să nu depășească puterea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
criterii: scopul, originea și conținutul ei. Astfel, pentru a fi justă, legea trebuie să servească obținerii binelui comun, să nu depășească puterea celui care o adoptă, iar sarcinile să fie impuse supușilor după o egalitate proporțională 194. Legile pot fi injuste în două feluri: atunci când sunt contrare binelui uman și atunci când sunt contrare binelui divin. Sunt contrare interesului uman legile care urmăresc interesul sau gloria deținătorilor puterii, cele care depășesc puterile încredințate legiuitorului și care repartizează inechitabil sarcinile supușilor. Aceste legi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în două feluri: atunci când sunt contrare binelui uman și atunci când sunt contrare binelui divin. Sunt contrare interesului uman legile care urmăresc interesul sau gloria deținătorilor puterii, cele care depășesc puterile încredințate legiuitorului și care repartizează inechitabil sarcinile supușilor. Aceste legi injuste devin obligatorii, doar în cazul în care prin respectarea lor s-ar evita scandalul sau dezordinea 195. Prin urmare, Toma d'Aquino admite respectarea legilor injuste dacă în acest fel este conservată unitatea corpului social și este evitată anarhia, dar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cele care depășesc puterile încredințate legiuitorului și care repartizează inechitabil sarcinile supușilor. Aceste legi injuste devin obligatorii, doar în cazul în care prin respectarea lor s-ar evita scandalul sau dezordinea 195. Prin urmare, Toma d'Aquino admite respectarea legilor injuste dacă în acest fel este conservată unitatea corpului social și este evitată anarhia, dar condamnă acceptarea injustiției din lașitate ca fiind contrară ordinii naturale. Legile sunt injuste și atunci când sunt contrare binelui divin, astfel de legi fiind cele care incită
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
evita scandalul sau dezordinea 195. Prin urmare, Toma d'Aquino admite respectarea legilor injuste dacă în acest fel este conservată unitatea corpului social și este evitată anarhia, dar condamnă acceptarea injustiției din lașitate ca fiind contrară ordinii naturale. Legile sunt injuste și atunci când sunt contrare binelui divin, astfel de legi fiind cele care incită la idolatrie sau la orice alte manifestări îndreptate împotriva ordinii divine. În cazul acestor legi însă, respectarea nu mai poate fi justificată, deoarece datoria de supunere este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
multe cazuri, ele devin mult mai puternice. Pentru că dreptul uman se circumscrie legii naturale, concluzia lui Locke este că normele edictate de oameni nu pot fi bune și valabile atunci când sunt contrare legii naturale 198. Rousseau a susținut imposibilitatea legilor injuste. Potrivit gânditorului francez, legile naturale sunt simple deziderate raționale, lipsite de forța de a se impune, care consacră binele pentru omul rău și răul pentru omul drept, pentru că acesta respectă regulile față de toată lumea, fără ca ceilalți să le respecte față de el199
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și răul pentru omul drept, pentru că acesta respectă regulile față de toată lumea, fără ca ceilalți să le respecte față de el199. De aici apare necesitatea legilor statului, care leagă drepturile de datorii, pentru a asigura reciprocitatea lor. Mergând pe firul acestui raționament, legile injuste devin imposibile, deoarece legile sunt făcute de popor, pentru popor și nimeni nu poate fi nedrept cu sine însuși 200. Germenii concepției pozitiviste, care pledează pentru includerea în sfera dreptului a legilor injuste, pot fi găsiți în teoria lui Bentham
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
lor. Mergând pe firul acestui raționament, legile injuste devin imposibile, deoarece legile sunt făcute de popor, pentru popor și nimeni nu poate fi nedrept cu sine însuși 200. Germenii concepției pozitiviste, care pledează pentru includerea în sfera dreptului a legilor injuste, pot fi găsiți în teoria lui Bentham relativă la datoria cetățeanului de a se supune legii. Filosoful englez admitea faptul că o lege poate fi rea, caz în care obligativitatea ei devine problematică: "Dacă legea nu e ceea ce trebuie să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
201. Bentham consideră că, într-un stat liberal, cu legi înțelepte, avantajele supunerii față de legi sunt considerabil mai mari decât ale nesupunerii sau ale rezistenței la ele. Urmând tradiția lui Hobbes, care definea justul ca fiind ceea ce poruncește legea, iar injustul ca ceea ce interzice ea, formele radicale ale pozitivismului pun semnul egalității între ideea de justiție și "conformitatea cu legea". Această idee însă nu poate fi susținută dacă se admite că, în orice sistem de drept real, există și legi injuste
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
injustul ca ceea ce interzice ea, formele radicale ale pozitivismului pun semnul egalității între ideea de justiție și "conformitatea cu legea". Această idee însă nu poate fi susținută dacă se admite că, în orice sistem de drept real, există și legi injuste. În cea mai cunoscută lucrare a sa, Conceptul de drept, H. L. A. Hart face o amplă a analiză a acestei probleme. El arată că refuzul recunoașterii juridice a normelor nedrepte poate suprasimplifica în mod grosolan problemele pe care acestea le
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
face ceea ce îi cere morala, nu mai contează dacă el analizează această normă din perspectiva validității. Dar, în afara acestei probleme legată de obediență, există și alte probleme care nu pot fi soluționate doar prin refuzul de a recunoaște validitatea normelor injuste, cum ar fi dilema lui Socrate, dacă trebuie să se supună pedepsei sau poate scăpa cu fuga, ori problema pedepsirii celor care au săvârșit fapte odioase la adăpostul unor norme nedrepte aflate în vigoare 202. "Ideile, fără îndoială, influențează viața
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
una singură. Instanța supremă într-un stat se numește Curte de Justiție, în orice guvern întâlnim un minister al justiție, un infractor este "adus în fața justiției". Cei doi termeni nu pot fi totuși confundați, dată fiind posibilitatea apariției unor legi injuste. Acolo unde sistemul de drept în vigoare contrastează cu exigențele elementare de justiție apare rezistența legitimă față de astfel de legi. Dar nu trebuie uitat nici faptul că, de prea multe ori, s-a abuzat de numele justiției pentru realizarea unor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să îi aparțină", iar datoria justiției comutative sau reparatorii era "de a veghea ca părțile care intră într-o relație să se găsească în condiții de paritate reciprocă, dovedind, prin aceasta, o obiectivitate impersonală și o mediere între două extreme injuste"219. Dimpotrivă, Cicero aprecia că nu tot ce se cuprinde în legile pozitive este bun și just. Ignoranța și alte defecte omenești se pot amesteca în făurirea legilor, așa că sunt unele legi care nici nu își merită numele acesta. Numai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Mill a realizat o amplă clasificare a celor mai întâlnite accepțiuni ale noțiunilor de just și injust, fără a viza o anume ordonare a lor. Urmând o procedură inductivă, el pleacă de la tipuri de acțiuni considerate, de regulă, juste sau injuste, având drept finalitate reliefarea trăsăturile lor comune. Scopul declarat al acestei clasificări este analiza specificului sentimentului justiției. În primul rând este considerată injustă privarea de libertate sau deposedarea unui om de bunul pe care îl are în proprietate. Prin urmare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a lor. Urmând o procedură inductivă, el pleacă de la tipuri de acțiuni considerate, de regulă, juste sau injuste, având drept finalitate reliefarea trăsăturile lor comune. Scopul declarat al acestei clasificări este analiza specificului sentimentului justiției. În primul rând este considerată injustă privarea de libertate sau deposedarea unui om de bunul pe care îl are în proprietate. Prin urmare, just înseamnă a respecta, iar injust a încălca drepturile legale ale unei persoane. De la acest raționament se admit unele excepții: spre exemplu, persoana
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
lor comune. Scopul declarat al acestei clasificări este analiza specificului sentimentului justiției. În primul rând este considerată injustă privarea de libertate sau deposedarea unui om de bunul pe care îl are în proprietate. Prin urmare, just înseamnă a respecta, iar injust a încălca drepturile legale ale unei persoane. De la acest raționament se admit unele excepții: spre exemplu, persoana care este privată de posesia unui bun, poate să fi pierdut anterior dreptul asupra bunului respectiv. În al doilea rând, drepturile legale de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
modifica prin intermediul unei autorități competente. Susținătorii acestei poziții afirmă că interesului general impune ca respectul față de lege să se mențină intact. Cei ce susțin opinia contrară afirmă că orice lege considerată rea, poate fi încălcată, chiar dacă nu este apreciată ca injustă, ci doar neoportună, în timp ce alții consideră că nesupunerea trebuie aplicată doar în cazul legilor injuste. Dincolo de această diversitate de opinii, se pare că este general admis faptul că, pot exista legi nedrepte și, prin urmare, legea nu este criteriul de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
față de lege să se mențină intact. Cei ce susțin opinia contrară afirmă că orice lege considerată rea, poate fi încălcată, chiar dacă nu este apreciată ca injustă, ci doar neoportună, în timp ce alții consideră că nesupunerea trebuie aplicată doar în cazul legilor injuste. Dincolo de această diversitate de opinii, se pare că este general admis faptul că, pot exista legi nedrepte și, prin urmare, legea nu este criteriul de bază în stabilirea a ceea ce este just, căci ea poate conferi unei persoane un beneficiu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
baza întemeierii realțiilor interumane. "Justiția este un fel de echilibru între părți, de aceea ea poate juca rolul unui termen mediu care să aducă la același nivel orice manifestare excesivă. În societate, acolo unde ceea ce este just întâlnește foarte adesea injustul, acest termen mediu îl reprezintă legea"229 Capitolul II Normele morale și normele juridice 2.1. Conceptul de normă și structura sintactică a normelor Pornind de la etimologia cuvântului normă, în limba greacă nomos 1 însemnând ordine, putem spune că normele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
normelor juridice, dar și stări de injustiție socială. Absența dreptului din anumite domenii ale vieții sociale pe care ar fi trebuit în mod normal să le reglementeze, poartă denumirea de non-drept. Non-dreptul nu trebuie confundat nici cu anti-dreptul sau dreptul injust, nici cu subdreptul, adică dreptul aparținând unor subculturi sau grupuri sociale marginale. Principalele forme de manifestare a non-dreptului sunt autolimitarea dreptului, autoneutralizarea dreptului și rezistența faptului la drept. Autolimitarea dreptului, poate fi atât spațială, cât și temporală, în societate putând
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
obligatorie, indivizii putând adopta anumite conduite tacite sau manifeste care conduc la inaplicabilitatea legilor respective. Aceste manifestări față de o lege nedreaptă nu implică recurgerea la mijloace violente, ilicite sau nelegitime, acestea nefiind modalități dezirabile de înlăturare a unor legi considerate injuste, ci mai degrabă adoptarea unor forme de rezistență legitime (pasive sau active) din partea opiniei publice. Dreptul represiv (opresiv) se referă la acele situații din istoria umanității în care dreptul a fost utilizat ca un instrument pentru impunerea forțată și abuzivă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de aici nu rezultă că un om este de condamnat, din punct de vedere moral, de fiecare dată când face ceva interzis de lege. Este posibil ca acțiunile acestuia să nu fie condamnabile deoarece legea este atât de nedreaptă sau injustă încât obligația normală de supunere față de lege dispare. Noi credem, din obișnuință sau convingere, că între vinovăție și pedeapsă există o corespondență biunivocă: dacă ești pedepsit, înseamnă că ești vinovat, iar dacă ești vinovat, trebuie să fii pedepsit. Experiența practică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
umană ca valoare în sine reprezintă un numitor comun al celor două teorii. Conform teoriei lui Hegel, pedeapsa este dreptul celui care o voiește, pentru că cel care încalcă legea își asumă în mod liber și voluntar pedeapsa, recunoscând astfel caracterul injust al comportamentului său. Kant pledează pentru o pedeapsă eliberată de orice valoare instrumentală. Omul trebuie considerat întotdeauna scop, el nu poate fi folosit ca mijloc pentru atingerea altor scopuri. Retributivismul apără necesitatea unui răspuns represiv, susținând că reacția represivă este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]