854 matches
-
a-mi zădărnici planurile? se întrebă pregătindu-se să tragă apa. Cît de simple și complicate în același timp sînt unele mecanisme, se gîndește, și cu o mișcare bine calculată apucă mînerul de plastic care atîrnă la capătului lănțugului din inox. De aceea pot să-ți trec cu vederea că mă spionezi pe gaura cheii. Ce altceva ai putea să observi în afara mișcărilor fizice? Ce rost ar avea să-ți răpesc plăcerea asta pe care numai o femeie ar înțelege-o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
sau anulat dincolo, un prânz - măcar o dată fără vin -, apoi scările abrupte spre birou și, la etaj, mărginitul și lealul Joyce verificând conturile. Și În tot acest interval, În apartamentul acela modern, doamna Eckman va sta pe sofaua ei de inox, Împletind hăinuțe de bebeluș pentru misiunea anglicană, iar Biblia aceea mare și ferfenițită, prima impostură a domnului Eckman, va aduna praf pe paginile neîntoarse. Q.C. Savory apăsă butonul storului cu arc, iar lumina lunii Îi atinse fața și cuțitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Eckman Își mângâia mustața și bătea darabana cu stiloul pe birou, În timp ce un păianjen Își trăgea sforile plasei peste o călimară uscată. Lumina electrică era slabă și fereastra era murdară de funingine, iar Într-un colț, pe o sofa de inox, doamna Eckman ședea și croșeta hăinuțe de copii. — Recunosc totul, spuse domnul Eckman. Brusc, scaunul lui se ridică până când acesta ajunse sus, deasupra lui, și bătu cu un ciocănel de licitație. Răspunde-mi la aceste Întrebări, spuse domnul Eckman. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Myatt. — Oh, sărmanul Eckman și cu mine am fost destul de apropiați În ultima vreme, spuse domnul Stein, deschizând larg o ușă care dădea Într-un salon mare și strălucitor, unde un pian, un bol de flori și câteva fotolii de inox erau scăldate În aerul galben-pal. Iată, Emma, spuse domnul Stein, l-am convins pe domnul Carleton Myatt să vină să te vadă. Nu existau colțuri Întunecate În Încăpere și n-aveai unde să te ascunzi de lumina blândă și generoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
legătura cu cineva. Apoi femeia Îi invită să ia loc. Începu să dosească Într-un coș de lucru mare gheme de bumbac și lână, bucăți mari de flanelă și ace de croșetat. Domnul Stein privi stânjenit la acele fotolii de inox. — Nu Înțeleg de ce o fi cumpărat sărmanul Eckman toate chestiile astea, Îi spuse el În șoaptă lui Myatt. Myatt răspunse: - Nu trebuie să vă Îngrijorați, doamnă Eckman. N-am nici o Îndoială că astăzi veți primi vești din partea soțului dumneavoastră. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ea cu un mic gest de Întărire și scăpă jos un ac și doi nasturi de sidef. — Cu asta sunt de acord, remarcă domnul Stein și-și dezumflă obrajii. Nu Înțeleg ce vede soțul tău În toate chestiile astea de inox. Mie mi-ajunge să am câteva piese bune din mahon și două fotolii În care omul să poată trage un pui de somn. — Oh, dar soțul meu are foarte mult bun-gust, șopti disperată doamna Eckman, iar ochii ei speriați cătară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
în bucătărie. Chiuveta este plină de farfurii murdare. Când mă întorc în redacția de știri locale, Duncan, șeful departamentului meu, mă întreabă: — Chiuvetă simplă sau dublă? Un alt fapt în legătură cu Duncan e că scuipă când vorbește. Dublă, îi spun. De inox. Cu robinete separate pentru apă caldă și apă rece, tip pistol, din ceramică. Fără duză de pulverizare. Frigiderul ce marcă era? mă întreabă Duncan. Stropii de salivă sclipesc în lumina becurilor din birou. — Amana, îi răspund. — Calendar aveau? Stropii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
zac în mijlocul camerei. Helen stă în colțul celălalt al camerei, într-o rază firavă de lumină, în marginea conului de lumină pe care-l aruncă o veioză. Se sprijină de un dulăpior de oțel inoxidabil. Degetele-i sunt rășchirate pe inox. Își lipește obrajii de dulăpior. Pantofii mei plesnesc și zdrobesc culorile de pe jos, și Helen se întoarce. Peste rujul roz este mânjită de sânge. Pe dulăpior e un sărut în roz și roșu. Acolo unde zace e un geam cenușiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
un țipăt scurt. Și, încovrigată pe linoleumul rece, printre nestematele sparte și bucățile din Patrick, zice: — Carl? Își duce mâna la gură, pipăie pietrele incrustate acolo. Se răsucește și se uită la mine: — Carl? Carl, unde suntem? Vede dulăpiorul de inox, fereastra cenușie, spartă. Mai întâi vede brațul cel mititel și albăstrui. Apoi picioarele. Capul. Și zice „Nu“. — Nu! Nu! Nu! zice Helen, împroșcând cu sânge, și, târându-se printre așchiile ascuțite ale culorilor sparte, cu vocea groasă și încețoșată de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
este acoperit în pluș, cel din stînga, lucrat în piatră cioplită; cîteva fotolii risipite prin colțuri, un bar de stejar în partea din spate, iar după bar, pe perete, întregesc decorul capetele cîtorva butoiașe, în care strălucesc robinetele din metal inox, bine șlefuit. Săteanu acționează luminile, pe rînd, de la albul viu pînă la clar-obscurul în care obiectele din jur par umbre. Trece în spatele barului și pornește magnetofonul, făcînd să răsune, din pereți, o melodie la modă apoi, de pe cealaltă pistă, acordurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de mai înainte, cînd șoferul, ajutat de doi călători, a adus de la cursă cele două geamantane, plutește acum aerul optimist, reîmprospătat continuu, odată cu valurile mirosului de la friptura ce se pregătește în bucătărie, unde, pe masa acoperită cu tablă lucitoare, din inox, bucățile mari de mușchi de porc stau ca la expoziție, spre stupefacția celor ce îndrăznesc să se avînte pînă în ușă. Din clipa cînd a deschis geamantanele, șoferul a preluat comanda tuturor acțiunilor. Cu o sfințenie oarbă, toți se supun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
măcelărie. Descuie ușa și-i lăsă să intre pe cei doi vânzători care îl așteptaseră sub un copac. Nu după mult timp, unul dintre vânzători, acum purtând un șorț pătat din abundență de sânge, ieși cu o tavă mare din inox, pe care o spălă la o cișmea. Apoi sosiră doi clienți, unul pe jos, iar celălalt cu un microbuz care oprise aproape de locul lor de pândă. — În magazin intră clienți, notă unchiul. Apoi pleacă cu pachete, probabil cu carne. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
adânc înspre Alexe, care se urni de pe scaun leneș, cu o grimasă pe chip apărută la auzul cuvântului "boier" și se duse să-i strângă mâna. În timpul acesta Nina apăru cu patru cești de cafea aburind pe o tavă de inox. Cam acesta ar fi spațiul de desfășurare, spuse și-i arătă omului camera zâmbind larg... Dar pe dumneata eu te-am mai văzut pe undeva. Nina se apropie de el, îl studie cu deosebită atenție și frecându-și unul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
din minți. Și Ovidiu, Ovidiu, băiatul acesta al meu? Niciodată n-o să scap de ideea că-i sunt mamă și trebuie să-i port de grijă? Va aduna de pe covor cioburile ceșcuței de cafea, le va depune pe tava de inox. Se va șterge de zaț frecându-și palma una de alta. Doamne, Dumnezeule, va spune, n-aș fi crezut niciodată că se va întâmpla așa ceva. Își va strânge mâinile una în alta. Carmina va sta nemișcată lângă perdea, cu spatele la fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cârlionțat al lui Grațian arunca asupra peștelui o lumină piezișă. Cei care o vedeau, o puneau pe seama soarelui parțial ascuns printre nori. După toate calculele jetul de apă putea ajunge la o Înălțime de doi metri. Țâșnind prin rozeta din inox anume confecționată În acest scop, va desena o mică ciupercă fluidă. Se câștiga În acest fel În frumusețe dar se pierdea din Înălțime, ceea ce nu era atât de grav, având În vedere că primarului Îi plăceau ciupercile. În special cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
lucrurile primite, Încercând să le dea și un preț cât mai bun, onorant pentru toți, Flavius-Tiberius se spăla sub jetul de apă potrivit de tare și potrivit de cald care curgea din boilerul nou, instalat de curând deasupra chiuvetei de inox, nouă și ea, cumpărată tot la insistențele doamnei Moduna pe banii de la Caritas. La boiler nou, chiuvetă nouă. Așteptând sfârșitul „abluțiunii”, domnul Moduna Își Încălță de probă șosetele din lână țigaie și acum Își privea fără teamă degetul mare al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de gard, cum o numise, pentru că orice foaie de tablă galvanizată, de pe acoperișuri, de la aticele blocurilor de vizavi, de streașină, de uluci, de manșon pentru copacii seculari, ea o numea tablă de gard; simbol al închisorii, cerul era de tablă inox, uneori de cupru, alteori de oțel. După cum se schimbă ziua pe timp de secetă, tablă de gard era și Dunărea, e drept, topită, pentru că înconjura granițele atâtor țări deci era o pavăză, un zid culcat și curgător, dar tot un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
șobolani tocați în mațe de porc, găini bolnave, moarte prin refrigerare, câini jupuiți în loc de miei la colțuri de stradă, struguri din import cu gust de țâță bătrână, portocale grecești injectate cu ură, brânză închegată cu aracet, bere în butoaie de inox cu spumă de la pisoarul cârciumilor poiana lui Iocan din Moromeții, unde se discută dimineața fotbal, după amiază fotbal, iar seara consumatorii fideli se droghează în fața ecranelor TV cu anunțuri sportive, fiecare stradă fiind trasă la xerox, semănând cu oricare alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mira copilotul, atunci să ocolim ruta aceasta pe direcția V-V-N, să nu-l bruiem! Scriam versuri matematice, ecuațiile se înșirau luminoase, vântul foșnea printre blocuri cu 100 de etaje, muzica perdelelor fluturând la geamurile fără flori, obeliscul de inox strălucea în fața clădirii înalte până la Lună. În jurul lui nicio pasăre nu zbura, decât vineții serafimi ai dorințelor tinereții pierdute și ielele, femei tinere și înrobitor de frumoase, voalurile transparente le dezveleau sânii opulenți, le urmăream de la etajul 100 al clădirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fiecare literă, cifrele anilor, altcineva mi le aduna pe ABAC, fiecare bilă avea esența amprentată de mine, eu îi dădusem formă și culoare, chiar dacă pe sârme majoritatea erau negre. Moșule, strigau ielele goale, înnebunitor de frumoase, vâjâind în jurul obeliscului de inox, ca vântul prin frunzișul lanurilor de porumb, tu abia te naști, abia te naști, totul începe cu sfârșitul. Atunci e bine, îmi spuneam. Și continuam să casc pentru că în echinocțiul de toamnă teza la matematică urma să aibă loc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a-mi zădărnici planurile? se întrebă pregătindu-se să tragă apa. Cît de simple și complicate în același timp sînt unele mecanisme, se gîndește, și cu o mișcare bine calculată apucă mînerul de plastic care atîrnă la capătului lănțugului din inox. De aceea pot să-ți trec cu vederea că mă spionezi pe gaura cheii. Ce altceva ai putea să observi în afara mișcărilor fizice? Ce rost ar avea să-ți răpesc plăcerea asta pe care numai o femeie ar înțelege-o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
se umezea, pielea de porc căpăta elasticitatea necesară prelucrării artistice. Ionel calcula Îndelung, măsura și tăia Îndemânos cu „custurea” (un cuțit rămas sau dăruit de către nemții aflați fie În retragere către Jdogină, fie În atac spre ruși, un cuțit din inox și bine ascuțit pe o piatră de râu de către „maistrul” Ionel) de pe o parte și de pe alta a caiușului două curelușe de lungimea porcului Ghiță din anul trecut și abia apoi tăia „porții” de o anumită lungime, lua o jumătate
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de lâncezit, ci prielnică de muncit și dănțuit în hora mare. Mai întâi, a reparat digurile de la Iazul Morii, că așa se numea de-acuma locul cu pricina, unde rușii cu muscalii au săpat decuncuri; apoi a adaptat câteva piese inox de la niște tunuri părăsite pentru activitățile lui pașnice de morărit pe care le-a ridicat la cote destul de performante. Și valțurile erau acționate de-acum de motoare Diesel, recuperate de la două motorizate aducătoare de moarte. Și rândul se forma din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
odată cu mica poză din casetă. Acesta era împachetat într-o hârtie imaculată cât foița de țigară pe care scria un singur cuvânt: ADIO! Ridicându-și privirea albastră a constatat că, în loc de șnur, torentul bazinului era acționat de un lanț de inox. Fără să stea prea mult pe gânduri, Georgică și l-a înfășurat în jurul gâtului și s-a slobozit cu toată greutatea trupului în lanțul ucigaș. Apa a țâșnit cu horcăieli bine cunoscute care s-au asociat cu horcăielile de muribund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
prepeleac, pîndind cu pușca la ochi sosirea unui urs cvasidomestic, deprins de mult să-și capete, prin grija tandră a cabanierului, tainul hranei cea de toate zilele; paralel cu scara prepeleacului, ar fi strălucit în soare un magnific tub de inox, destinat să răspundă cu promptitudine urgențelor fiziologice ale președintelui. Am fi putut contempla apoi o pictură murală de mari dimensiuni - Ceaușescu survolînd Carpații la bordul unui helicopter și trăgînd cu pușca-mitralieră într-o turmă de capre negre. Ne-ar fi
Epistolă către Odobescu (XI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7689_a_9014]