8,706 matches
-
mare, la băi, și Pompi... cum îi ziceau ei lui Pompilian Vidrimiloiu, superiorul lui, șeful de organizație, binecunoscutul profesor în teologie... Daaaa? se răsuci ea mirată, în timp ce își dădea cu cremă la oglinda de bâlci a coanei Lenuța. Era un ins singuratic, ursuz. Amândoi se priviră fără să spună nimic. În cele din urmă, gânditor, el spuse că acela știa că se aflau aici și că prescis avea să le facă o vizită. Sisi nu zise nimic, ci doar strîmbă din
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
părut șocant ca într-un roman extrem de delicat al lui Tracy Chevalier, inspirat de biografia lui Vermeer, Fata cu cercel de perlă (Polirom, 2002), eroina principală să se mărite cu un măcelar. Trăim mereu cu spaima de moarte și orice ins care caută scurtături spre ea ne crează o stare de inconfort. În discuțiile prilejuite de măcelul de la Balc, mă mir că nimeni n-a invocat bestialitatea meseriei de pescar. Să smucești firul de nailon la capătul căruia se află un
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
a țării noastre este evident, servit de o compactă, largă, uimitoare în straturile ei, masă de informații, de o inestimabilă valoare, venind de la un martor - și anume al vieții social-culturale, politice, din România pe eșichierul a șase decenii, trăite de insul lucid. Dări de seamă, cu caracter memorialistic, despre starea de lucruri din România interbelică s-au mai efectuat prin forța împrejurărilor, mai cu seamă de către cercetători născuți după decesul acesteia, tot mai puținii supraviețuitori au preferat să felieze o tematică
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
din categoria minorilor scuturați de praf pentru a ține din nou companie lui Bacovia. Stăruitor în detalii, Constantin Călin ajunge la concluzii incitante, aforistice, despre percepția bacoviană a timpului, chiar dacă invocă explicații prozaice, din zona biograficului și a geograficului: "Un ins epuizat prematur, Bacovia percepe timpul ca un bătrân (l-au îmbătrânit eșecurile și celibatul prelungit), locuitor al unui târg de provincie dintr-o regiune cu climă aspră. Pentru bătrâni, provinciali, ânordici> timpul trece greu, âmonoton și chinuit>. Sentimentul de âtârziu
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
și bani, e adevărat! Dar... când ai un poet ca Ion Mureșan - un exemplu printre altele, nu foarte multe! - e admisibil oare ca acesta să fie cunoscut doar de cercul cam îngust al microcosmosului nostru literar, de câteva mii de inși?! Ani de zile Clujul nu a avut o editură, iar când Vădan a cumpărat Dacia și a inițiat câteva colecții de carte românească contemporană, m-am bucurat! Dar... se pare că a fost un foc de paie, eu însumi i-
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
el nu ar fi răsunat dacă, dincolo de ardența stilului, amintindu-ni-l pe Stefan Zweig, și de acea insistentă chemare la generozitate și toleranță, nu am fi descoperit un fin analist, stăpân în deplinătate pe uneltele sale. Și - iertare! - pe insul senzual, deschis bucuriilor vieții, râsului, nu doar celui interior, sprintenelor întorsături de condei. Care este maniera de lucru a lui Henri Zalis, ca să nu zicem strategia? Portretul pe care-l trasează nu este niciodată negativ, cei selecționați fiind modele și
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
fiind modele și artistice și de caracter. Dar ei au firi omenești în care studiul atent află contraste ce s-ar numi și scăderi - pentru alții inacceptabile. Portretul făcut lui Zaharia Stancu este, în acest domeniu, exemplar. în luptător, în insul dintr-o bucată cu reflexe de cremene, martorul îl descopere pe actor - pe un mare actor. Iată-l pe Camil Petrescu, "Om descurajant și dificil", de o "umoare delicat instabilă" - sună ca un diagnostic în termenii unei profesiuni ce nu
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
altă trăsătură pe care Lucian Raicu o detectează la E. Lovinescu și anume un "infantilism" ce s-ar manifesta în conduita sa literară pînă tîrziu, practic pînă la sfîrșit, constînd într-o hipersensibilitate la contrarietăți, într-o vulnerabilitate "imatură", de ins fără apărare: "Orice contrarietate de natură literară, se confesează criticul într-o scrisoare, mă mîhnește cu mult mai mult decît ar trebui". Să fie o deficiență sau o virtute? Dl Raicu socotește că sîntem în măsură a indica aci mai
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
în valută. Cine reușește primul primește un premiu 1milion de leușori (lei ușori) din partea României literare. Din buzunarul Cronicarului, care nu va ezita să-și dezvăluie identitatea. l Alt slogan stupid (n-ar trebui oare ca în publicitate să lucreze inși ceva mai școliți ?) ne-a mîncat nervii de sărbători: La ProTv totul e prosibil! Dacă tot au uitat să vorbească normal și se maimuțăresc ca preșcolarii sau ca proșcolarii - că tot sîntem încă în anului maimuței - Cronicarul e pro pro-punerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
Constantin Țoiu Au fost miniștrii, care, direct ori indirect, au amenințat cu moartea oameni ai scrisului. În felul lor, de bestii joviale, ajunse. Inși cu educație precară. Vagmiștrii ai puterii, instalată, cică, pe veci... Ei, nu-i așa! Și Dumnezeu, se știe, nu bate cu parul... Alți dregători, duioși, sentimentali, însă prefăcuți, nu te amenință cu dispariția fizică. Ei încearcă să te câștige de
Bruta la putere și scriitorul neonest by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12158_a_13483]
-
mai marii puterii, brutele parvenite, de nu ar fi legea, i-ar ucide pur și simplu, incapabili de cea mai mică remușcare, înaintea hoției dată în vileag. Ei ar fi în stare să tragă, să-l omoare pe loc pe insul cutezător. Neputând face aceasta, îl calomniază pe omul scrisului, îl atacă în fel și chip... Nu sunt ei capabili,... de fapt nici pomeneală... să fi auzit ei de André Gide, care spunea că a fi scriitor, înseamnă a fi oarecum
Bruta la putere și scriitorul neonest by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12158_a_13483]
-
târându-se pe șleauri istovite diagnostichează reaua poziționare a eului față de gravitația ce se pregătește să-l centrifugheze. Când energicul "visător" de altădată, acum cu o tot mai subțire aură în jurul genunchilor, împinge cu tot mai multă greutate pereții văzduhului, insul nemaidorindu-și decât ca ziua de astăzi să nu fie mai păcătoasă decât cea de ieri, cea de mâine, decât aceea de azi. Când magnificelor vise colorate, muzicoase, parfumate, sacru carnale și triumfal aeriene ale tinereților și chiar ale stabilei
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
de momentul oportun. Pe scaune, în picioare, tovarășii de călătorie erau bine dispuși ducând la gură sticle de jumătate litru de apă plată, o jună îmi întinse un biscuit pe care-l ronțăi, remarcând că n-are nici un gust, un ins în uniformă de vânător și cu mustăți ŕ la Franz Josef îmi prinse de rever o insignă și-mi aduse, pe un cartonaș, două chiftele. Tremuram ușor, binevoitorul însoțitor mai îmi puse în spinare o scurtă de plastic de culoarea
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
miriști acoperite de zăpadă se luminau când se risipeau norii, în depărtare șiruri de munți se profilau printre perdele de ceață. "- Cum ziceți că vă cheamă?", mă chestionă un altul, ce ținea în mână o listă. Mi-am deconspirat numele, insul îl trecu pe hârtie și-mi întinse un plic. Erau înăuntru cincizeci de mii, o bancnotă încă neîndoită. Brusc mi-am reamintit din care cauze grăbisem să prind un autobuz către centru: ca să ajung la timp la Banca Tuturor Noroacelor
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
de presă, năzuind a deveni un pamfletar temut. Jocul rațional ca și scrupulele morale erau date la o parte: "Cît despre tehnica sau Ťmetodať" sa în rapot cu adversarii literari, aceasta era cît se poate de simplă: pamfletarul este un ins care stă rezemat în coate pe marginea gardului și-l înjură pe omul care trece pe drum. Dacă acesta, în loc să-și astupe urechile și să treacă netulburat mai departe, răspunde, eventual se și oprește, i-a făcut jocul celui dintîi
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
a-l copia. Barbu nu se simțea bine decît într-un climat în care putea aplica lovituri după bunul său plac (se cuvine a desluși aci și o revanșă a servilismului în fața ierarhiei partidului-stat) și în care putea domni peste inși obedienți, lipsiți de personalitate, capabili de necurmate umilințe. Plăcerea sa de-a umili de cîte ori i se ivea ocazia îl reprezenta. îmi aduc aminte cu amuzament de cele două vizite pe care i le-am făcut, în jurul anului 1970
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
ecuația, pînă la a transforma necesarul partener de dialog, personajul cu semnul minus, într-o emanație tenebroasă de roman-foileton". "Ura de melodramă" a autorului ce-l stigmatizează pe ex-procurorul Constantin Redman scade semnificația uman-estetică a temei pe care acest "satanic" ins e pus a o ilustra. Paginile critice ale lui Cornel Regman au o alură de expertiză. }esătura lor artistă pregnant individualizatoare nu răspunde niciodată în intemperanța pamfletului, după cum investigația minuțioasă ce le distinge nu posedă un substrat malițios. Exegetul se
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
paște, dacă nu ne-am deștepta... Să ne trezim; și-atâta tot. Fiecare la libera alegere... Nu știu dacă, după orele 24 noaptea, ea, noaptea fiind refugiul, scăparea săracului, mai merge să arunci în văzduh mesajul înfricoșător, întrucât sunt și inși subțiri, rari, dar sunt, a căror minte abia după căderea întunericului se trezește de-a binelea. Nu știu; zic. Dar stau și mă gândesc... Anume, dumnealor, cetățenii în sfârșit,... dacă dânșii, dormind din greu, o dată și-odată, cine știe cum, se trezesc
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
să o pună pe hârtie, i se va mai da un pumn în creștet, o mai nouă lovitură de patruzeci de mii de miliarde de lei? - totul este până-ți faci mâna. Educația cetățenească nu a ajuns încă acolo unde insul prestator al unor activități salariale având de acoperit prin contribuție individuală aceste pierderi, să simtă și mândria că e parte la o operație de excepțională anvergură, demnă să figureze în cartea recordurilor. Recte, o inginerie de fără precedentă amploare, întrecând
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]
-
posibilitatea de a lucra cu șirul de zero-uri ale zecilor de mii de miliarde. Este numai o jucărie pentru țânci (scuze: bebeluși!) între doi și patru ani, ideală, pentru că nu poate fi introdusă în fosele nazale și nici înghițită. Insul dotat cu măcar un grăunte de imaginație are de ce rămâne visător vis-ŕ-vis de lungul convoi cifric al zecilor de mii de miliarde de lei. Duse pe apa sâmbetei, dar în fapt judicios împărțite între factori responsabili, aflători, bineînțeles, în posesia
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]
-
asta? Numai el dă de lucru, de mâncare? Numai el oferă distracție românilor? N-or mai fi și alții, mai puțin buni de gură, dar mai eficienți? Numai politicienii, și numai în campanie electorală, sunt interesați de soarta boborului? Numai inșii cu acces nelimitat la posturi de televiziune au ceva de spus? Nu și-o mai fi pierzând nimeni altcineva somnul de grija sănătății fizice și psihice a populației? Numai secta politicienilor și-a talk-show-men-ilor să conteze? Firește că nu. Dar
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
cu pași moi ca să-mi facă pe neașteptate mîinile de vată și inima gata să ierte. Doar durerea nu e în secole, în veacurile lungi, ci în eul meu scurt, hic et nunc. Ce folos că va fi cu un ins defăimat mai mult sau mai puțin, cînd ei în anale sînt zeci de mii? Omuleții nu vor descifra în veacul vecilor aceste liste pestrițe, kilometrice. Cum a spus un chinez: numai să uităm. A început sughițul; mă enervasem. Unul dintre
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
pe stradă, să strige și să te înjure din urmă, să facă scandal. Nu, nu, într-un loc liniștit. ș...ț Ciubisov a pornit-o întins spre blocul cel mai apropiat. Planul era simplu și putea fi citit de oricare ins căruia i s-a întîmplat, împiedicîndu-se, să caute noaptea un adăpost. În blocurile astea (de pe vremea lui Hrușciov), la etajul ultim, la al șaselea (mai bine zis, deasupra etajului șase), este încă o jumătate de etaj, unde nu mai există
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
umor", după cum ne-a anunțat cu modestie fermecătoarea actriță Emilia Popescu, am râs cu Haralampy până să leșinăm. Noroc că au venit la noi în sufragerie nevastă-mea Coryntina și frumoasa lui moldoveancă și ne-au întrebat ca pe niște inși aflați în convalescență: -Ce-aveți, mă ? Ați bolunzit ? Abia atunci am simțit cârceii de la degete de cât ne gâdilasem ca să putem râde...3) Concluzie: Doamnă TVR 1, vă rugăm frumos nu mai amenințați pe nimeni să vă scrie texte umoristice și
Alte file de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12614_a_13939]
-
lor, pe Sfîntul pristol, se arată de față Trupul și Sîngele Mîntuitorului" (Psalmul 8). Avem a face astfel cu o estetizare a hierofaniei. Menționăm că aci opiniile teologilor sînt împărțite. Dacă unii se arată dispuși a vedea în artist un ins ce imită paradigma divină inclusiv, sub raportul capacității sale creatoare, alții îl suspectează de o trufie cu luciferice tangențe. Ultimii se pot bizui și pe următoarea glosă a Fericitului Augustin: "Dumnezeu nu ne-a spus: învățați de la Mine cum au
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]