1,347 matches
-
ceea ce privește averea unei persoane, ca dobândirea ilicită a acesteia să fie dovedită“. Totodată, în considerentele Deciziei nr. 799/2011, instanța de contencios constituțional a reținut că, „în absența unei astfel de prezumții, deținătorul unui bun ar fi supus unei insecurități continue întrucât, ori de câte ori s-ar invoca dobândirea ilicită a respectivului bun, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmația, ci deținătorului bunului“. Cu toate acestea, așa cum a reținut Curtea Constituțională în Decizia nr. 453/2008, „prezumția
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
în limitele și în concordanță cu Legea fundamentală și, totodată, să asigure calitatea legislației. Având o structură complexă, principiul securității juridice exprimă, în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați „contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze“. Acest principiu a fost consacrat și a cunoscut o continuă îmbogățire în dreptul european, atât la nivel general comunitar, cât și în materia protecției drepturilor omului
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
în Cauza Stanca Popescu împotriva României). Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, «odată ce Statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții (...)», prin Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată în Cauza Beian împotriva României (a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
omogene este esențială având în vedere importanța realizării unor sisteme, respectiv proiecte informatice care necesită o atenție sporită din perspectiva intereselor de securitate ale statului, având în vedere riscurile și vulnerabilitățile sistemului informatic al M.F. amplificate de contextul actual de insecuritate internațională și luând în considerare că M.F., prin sistemul său informatic, este sursă de date pentru toate instituțiile administrației publice centrale și locale, precum și ale sistemului financiar, întrucât în lipsa unor reglementări specifice, imediate și efective ale pieței serviciilor
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 109 din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277148]
-
obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 24. Referitor la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție cu privire la principiul securității juridice, se arată, în esență, că acest principiu se referă la faptul că cetățenii trebuie protejați contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze. Prin urmare, legiuitorul trebuie să se asigure că activitatea de legiferare se realizează în limitele Constituției și în concordanță cu aceasta și, totodată, să asigure calitatea
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
sub aspectul principiului securității raporturilor juridice, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale, modificarea art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 prin Legea nr. 219/2020 încalcă condițiile privind stabilitatea și previzibilitatea legii, fiind creată o stare de insecuritate cu privire la drepturile persoanelor îndreptățite la măsurile reparatorii instituite prin Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1954-22 decembrie 1989 și cele din materia fondului funciar. ... 20. Curtea de
DECIZIA nr. 251 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287908]
-
sens Decizia Curții Constituționale nr. 196 din 4 aprilie 2013. ... 7. În final, se arată că norma criticată încalcă și principiul securității juridice, care prevede că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze. Această regulă, ridicată la rang de principiu al ordinii juridice europene, a fost reglementată în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că principiul
DECIZIA nr. 11 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285239]
-
regula generală cuprinsă în actul-cadru incident. ... 77. Prin urmare, chiar dacă actul normativ criticat a fost adoptat cu mai puțin de un an de la data alegerilor, chiar dacă modifică modul de compunere a Biroului Electoral Central, acesta nu produce insecuritate juridică pentru competitorii electorali. Dimpotrivă, decizia politică de desfășurare a celor două categorii de alegeri la aceeași dată a determinat necesitatea stabilirii unei set de reguli comune și omogene pentru buna desfășurare a alegerilor. Adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
electorală - precizarea noastră) constituie o expresie a principiului securității juridice, instituit implicit de art. 1 alin. (5) din Constituție, principiu care exprimă în esență faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă“. ... 14. Or, Legea nr. 33/2007 a suferit modificări cel mai adesea cu puțin timp înainte de scrutinuri europarlamentare
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
impune ca atât exigențele de ordin procedural, inclusiv obținerea avizelor, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării, acestea fiind instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică (Decizia nr. 139/2019 sau Decizia nr. 29/2020). Totodată, învederează instanței că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 2.579 din 20 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 720 din 28 octombrie 2010, a anulat
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituțiile prevăzute de lege nu sunt însă scopuri în sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică. În același sens Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 8 martie 2019, când a reținut că, «în ansamblul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituțiile prevăzute de lege nu sunt însă scopuri în sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică. În același sens Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 8 martie 2019, paragraful 32, când a reținut că
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 au fost emise cu încălcarea flagrantă a principiului securității juridice, principiu ce exprimă, în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați „contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze“. Această regulă, ridicată astăzi la rang de principiu al ordinii juridice europene, a apărut și s-a dezvoltat în practica instanțelor internaționale (pe cale pretoriană). Curtea
DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283856]
-
referiri exprese, clare și concise privind procedura de retragere a titlului de doctor în ceea ce privește nerespectarea standardelor de calitate și de etică profesională la momentul obținerii titlului de doctor și aduc o gravă atingere stabilității raporturilor juridice, introducând insecuritate în circuitul civil prin posibilitatea revocării/retragerii actului administrativ de către autoritatea emitentă. Lipsa de claritate și precizie a normei criticate a determinat aplicarea diferită de către instanțele de judecată a textelor din actele normative emise în executarea Legii nr. 1/2011
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
viitor constituie o încălcare a irevocabilității actelor administrative individuale, cu consecințe grave asupra drepturilor subiective născute ca urmare a intrării în circuitul civil a respectivului act. Posibilitatea revocării actului administrativ de către autoritatea emitentă încalcă principiul stabilității raporturilor juridice, induce insecuritate în circuitul civil și lasă la dispoziția subiectivă a autorității emitente existența unor drepturi ale persoanei care a dobândit titlul științific. ... 28. Curtea a subliniat că, în contextul Deciziei nr. 624 din 26 octombrie 2016, intrarea actului administrativ în circuitul
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
și au produs efecte juridice, atât titlul de doctor, cât și înscrisul constatator pot fi desființate numai prin hotărâre judecătorească, pentru că, altfel, dacă desființarea titlului se lasă la îndemâna instituției emitente a actului, se imprimă și se induce o insecuritate asupra raportului juridic deja stabilit. ... 36. Pentru toate cele anterior expuse, Curtea a reținut că art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 1/2011 încalcă art. 21 și 52 coroborate cu art. 1 alin. (5) din Constituție cu referire
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
pentru aspecte ce țin de legalitatea desfășurării procedurii de conferire/atribuire, cu respectarea termenelor prevăzute de lege pentru anularea/revocarea acestora, precum și a condițiilor de legalitate în vigoare la momentul acordării lor. Altfel s-ar ajunge la arbitrar și la o insecuritate juridică permanentă în privința deținerii titlului de doctor. ... 40. Curtea a concluzionat că toate aceste aspecte țin de interpretarea și aplicarea legii, revenind autorității emitente sarcina de a face aprecierea in concreto a motivelor invocate pentru revocarea titlului de doctor
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99). Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, „odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabilă pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții“ (în acest sens sunt Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92, și Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată
DECIZIA nr. 78 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280101]
-
a îndeplinit obligația prevăzută de art. 1 alin. (5) din Constituție de a asigura un cadru normativ previzibil din perspectiva coerenței și stabilității dispozițiilor legale edictate, adoptând soluții legislative succesive diferite într-o perioadă relativ scurtă, cu consecința generării unei insecurități juridice și a incertitudinii subiectelor de drept vizate prin măsurile de aplicare a acestor soluții sub aspectul conduitei de urmat. ... 43. În continuare, Curtea observă că în prezent legea stabilește, printre condițiile de autorizare a unei persoane de a procura
DECIZIA nr. 78 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280101]
-
286/2009 privind Codul penal persoanele vulnerabile care au formulat plângere prealabilă, dar sunt tentate să o retragă pe parcursul procesului penal sub presiunea directă sau indirectă rezultată tocmai din starea de vulnerabilitate în care se află, generată de teamă, intimidare, insecuritate locativă sau financiară, alte cauze. ... 46. Natura relațiilor protejate prin incriminarea distinctă a formei agravate a infracțiunii de „lovire sau alte violențe“, prevăzută de art. 193 alin. (2) din Codul de procedură penală, impune autorităților judiciare sarcina de a veghea
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
nr. 286/2009 privind Codul penal, persoanele vulnerabile care au formulat plângere prealabilă, dar pot să o retragă pe parcursul procesului penal, sub presiunea directă sau indirectă, rezultată tocmai din starea de vulnerabilitate în care se află, generată de teamă, intimidare, insecuritate locativă sau financiară ori alte cauze. ... 56. Punerea în mișcare din oficiu a acțiunii penale, în situația în care sesizarea organelor de urmărire penală s-a realizat prin plângerea prealabilă a persoanei vătămate, nu lipsește persoana vătămată de dreptul de
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
26). Referitor la principiul securității raporturilor juridice, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile, pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept vizați de măsurile de aplicare a acestei soluții (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92; Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată în Cauza Beian împotriva României, paragraful
DECIZIA nr. 478 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284710]
-
necesitatea urgentă de consolidare a capacității administrative a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale în ceea ce privește personalul de specialitate corespunzător supravegherii și controlului activităților miniere, operațiunilor petroliere și stocării geologice a dioxidului de carbon, luând în considerare situația privind insecuritatea juridică apreciată la nivelul actelor de concesiune minieră și de autorizare a începerii lucrărilor miniere, cu consecințe negative majore în buna desfășurare a acestor activități economice, având în vedere că, în lipsa unor măsuri urgente de ordin legislativ, există riscul
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284699]
-
activități economice, având în vedere că, în lipsa unor măsuri urgente de ordin legislativ, există riscul de agravare a situației privind capacitatea administrativă a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, cu consecințe privind gestionarea bunurilor aparținând statului român, precum și perpetuarea insecurității juridice a actelor de concesiune minieră, în ceea ce privește modificarea acestora și/sau autorizarea începerii lucrărilor miniere, cu consecințe negative majore în buna desfășurare a acestor activități economice, ținând cont de nevoia urgentă de modificare și completare a unor articole
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284699]
-
art. 308 din Codul de procedură civilă se pot utiliza orice mijloace de probă. În continuare, invocă principiul securității juridice, care exprimă în esență faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze. ... 11. Apreciază că principiul securității juridice face parte din ordinea juridică unională și trebuie respectat atât de instituțiile unionale, cât și de statele membre. De asemenea
DECIZIA nr. 71 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287582]