302 matches
-
Esențialul este să vezi legătura, de la înălțimea talentului. De unde vine această preferință pentru consolare? Fără îndoială, din zona muzicii de divertisment. Prin translație, caracteristicile perceptive ale acestei muzici - delăsarea sufletească, abandonul vremelnic în brațele unei percepții amorțite, detensionarea gândului și insensibilitatea la schimbare - devin reflexe de percepție care se aplică și muzicii "serioase" (inclusiv jazz-ul). Să fie însă aceasta singura cauză? În fond, muzică de divertisment a existat întotdeauna și trebuie să existe în continuare. Este o formă de a
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
s-a evaporat: a rămas doar o carcasă care semnalizează. Un "bec" auditiv. O etichetă pe care nu scrie decât prețul. Consecința acestor stimuli muzicali diverși este tocirea treptată a sensibilității. Prin repetiție identică și obstinată, se va instala treptat insensibilitatea la schimbarea sonorității. Să luăm, de pildă, un șir de reclame: fiecare are altă muzică, implică o cu totul altă sensibilitate și stil, e așadar un colaj a cărui lege de funcționare constă în lipsa totală de relație între muzicile respective
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
În rîndul celor cărora li se acordă un spațiu mai mare, "unitatea de măsură a valorii declarată în chip repetat", apar mulți semnatari în coloanele Săptămînii lui Eugen Barbu, "căci Marian Popa a fost și el un locotenent al acestuia". Insensibilitatea pentru poezie a istoricului literar în cauză îl face poet pe... Traian Iancu, unicele caracterizări din inimă la acest capitol fiind cele referitoare la "poeții militanți" de soiul lui Adrian Păunescu sau Corneliu Vadim Tudor. Criticii sunt minimalizați, începînd cu
Expertize convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7806_a_9131]
-
un semn de întrebare cu privire la vechimea acestei dispute: „a-i osândi pe românii de astăzi, care se plâng că nu au ce mânca și găsesc alimentarele pustii și nu au căldură și lumină ș.a.m.d., (...) e o dovadă de insensibilitate crasă ori de «fals idealism». Iar de Calvin să nu aud!”. Un lucru e cert: mâncarea, hrana de zi cu zi, nu mai e privită cu ochii burghezului sau ai gurmandului de altădată, ci redusă la esența ei sacră: pâinea
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
moleșeala care sufocă emoția, raționamentul care o minimalizează, gândul apter care strânge de gât uimirea, impostura care vrea să violeze inefabilul. Multă vreme s-a vorbit de o alchimie a sincerității. Dar ce facem cu sentimentele mediocre, cu lenea și insensibilitatea individului care nu vrea să-și sacrifice bietele certitudini? Și măcar dacă lumea «pozitivă» ar fi atât de fermă și bine cimentată prin raționalitate! Căci, iată, aceiași fizicieni perplecși se întreabă de nu cumva uriașe efecte de oglinzi încețoșează reprezentarea
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
de violență verbală sau fizică; situația când una dintre părți și-a epuizat argumentele de a convinge pe cealaltă parte să accepte condițiile puse de ea pentru împăcare și pentru a o scoate pe această din urmă din starea de insensibilitate și inflexibilitate în care se află; când părțile au ajuns într-un impas care pune în pericol iminent finalitatea procedurii de mediere; când din necunoaștere sau din lipsă de experiență, una dintre părți nu știe să deceleze din situația dată
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
dumneata să faci mi-a zis să învingă viața, ca săracul tânăr să reacționeze, să iasă din pedagogie, să se căsătorească și să fie fericit? Dacă îl faci dumneata așa, îți promit că traduc romanul în engleză, căci dată fiind insensibilitatea, nu cred că ar plăcea în Anglia". Am avut un moment în care, meditând asupra argumentelor pe care mi le-a spus prietenul meu, și în fața ispitei în care ar putea intra romanul meu la publicul englez, am gândit că
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Indolenta, plictisită și renunțând a analiza cazul, mânca. Arhitectul, om inteligent, nu putu să nu observe comicul împrejurării. Ar fi putut curma scena intrând pur și simplu în sufragerie. Însă amorul propriu, curiozitatea psihologică de a vedea până unde merge insensibilitatea Indolentei îl opri. Speră într-un minim de gingășie. De altfel, acum Ioanide trecea printr-o criză de entuziasm pentru madam Ioanide, după obiceiul care-l făcea ca atunci când era cu o femeie să tânjească după cea pe care o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pat. De astă dată ea îl aștepta în sufragerie, rece. Indolenta, fără intenții rele, din obtuzitate psihologică, nu voia să exacerbeze un om "supărat". Arhitectul deveni brusc misogin, făcu asupra Indolentei un examen moral amar, exagerând din exces de fineță insensibilitatea femeii. Nu se atinse de cafeaua cu lapte rece, iar spre douăsprezece, ca să evite privirile servitoarei la masă, coborî în stradă, cu gândul de a merge la un restaurant apropiat. Chiar pusese piciorul în pragul localului, când Gulimănescu îl acostă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu ea tot ce fusese inteligibil în fratele ei, substanța comună a celor doi gemeni înrudită cu formula sufletească a lui Ioanide fusese absorbită de umbra Pichii. Tudorel rămăsese fără sânge familial, un străin purtând juridic numele Ioanide. De unde completa insensibilitate a arhitectului. Epica probabilă a evenimentului o află Ioanide de la Hangerliu. Acesta exprimă prin Gaittany dorința de a face o vizită arhitectului, în scopul de a-i comunica informații importante relative la Pica. Ioanide îl primi. Hangerliu era tot așa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
rezultate (figura 2.41):rezistență optimă la stress - cracking cu fiabilitate mare în timp a conductelor sub presiune; - excelenta rezistență chimică; - protecție ridicată la raze UV;siguranță totală și într-o plajă largă a normativelor de toxicitate naționale și internaționale;insensibilitatea la fenomenele de coroziune electrochimică; - rezistență bună la temperaturi mai scăzute de - 40°C; - flexibilitate mare; 118caracteristici hidraulice optime care se mențin constante în timp; - rugozitate foarte scăzută; - rezistență la abraziune; - masă scăzută;siguranța și simplitatea sistemelor de îmbinare; - înaltă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
întrebat de ce și mi-au răspuns că s-ar fi creat presiuni asupra lor. La fel și ziarele și revistele. Când am transportat sicriul la Ueno erau mulți reporteri de la televizor și transmiteau scena. Nu aveam nevoie de așa ceva. Câtă insensibilitate! Voiam să fim lăsați în pace... În Honboku toți oamenii știau. Treceau pe lângă noi și ne arătau cu degetul. «Uite-o pe soția ăluia care a murit din cauza sarinului!» Parcă mă înjunghiau în spate. Nu am mai suportat și ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
meu „german“, doar că acesta din urmă avea mai multă carne etalată În galantar. Uneori eram surprins de indiferența mea totală la vederea celor Înjughiați, Înecați, accidentați, Împușcați, arși sau omorâți În bătaie, deși știam prea bine de unde venea această insensibilitate. După ce văzusem atâta moarte pe frontul turcesc și cât timp lucrasem la Kripo, aproape că Încetasem să mai văd un cadavru ca fiind Încă În vreun fel uman. Această cunoștință cu moartea continuase de când devenisem detectiv particular, căci adesea urmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
să mă bată, fetița îmi lua apărarea cu o îndrăzneală de cloșcă mică și ageră, care mergea până la temeritate oarbă când agresorii erau în număr mare. O singură dată prietenia noastră a fost puțin umbrită, câteva ceasuri, din cauza stupidei mele insensibilități la avansurile ei delicate. Domnul M... întîmpinîndu-mă la sosire cu niște vești rele pentru el, n-am dat Adelei atenția cuvenită, am fost distrat și rece. Atunci ea și-a lungit buzele, și albastrul ochilor i s-a întunecat. Apoi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de chinuitoare durere (Adela făcuse pasul cel mai important din viața ei, fără măcar să mă poată preveni!) și cel mai insuportabil sentiment de rușine din viața mea. Am răspuns printr-o telegramă de scurtă felicitare banală. Căldura ar fi fost insensibilitate cinică! Pe urmă am auzit că s-a despărțit, imediat după căsătorie. Între noi stau acum, izolante: purtarea mea incalificabilă și căsătoria ei neizbutită. Ea poate păstra tăcerea (o femeie are dreptul să tacă asupra vieții ei intime). Mai ales
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și nu penetrându-i interiorul. Dar se pare că era destul de eficientă. Căci după primele câteva nopți o dorea. O dorea, chiar dacă nu arăta limpede că e trează. În timp ce o Îmbrățișam, În timp ce ne mișcam și ne Înnodam languros, atitudinile de insensibilitate ale Obiectului includeau poziționarea favorabilă. Nimic nu era oferit sau mângâiat. Nimic nu era țintit. Dar exercițiul a creat În Împerecherile noastre nocturne o gimnastică fluidă. Ochii Obiectului rămâneau Închiși tot timpul. Adesea capul Îi era Întors ușor Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
deschis Clinica de Disfuncții Sexuale și Identitate de Gen. Luce Îi trata pe toți: pe adolescentele cu gâtul lăsat care sufereau de sindromul Turner și care aveau un singur cromozom sexual, un X singuratic; pe frumoasele cu picioare lungi și insensibilitate la androgeni; pe băieții XYY, care aveau tendința să fie visători și singuratici. Când erau aduși la spital bebeluși cu organe genitale ambigue, doctorul Luce era chemat să discute problema cu părinții dezorientați. Tot Luce se ocupa și de transsexuali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
spuse Zora. ― Cum am adunat banii, cum Îmi pun târtița la punct. Și-atunci vedem noi. O să fiu mai femeie ca tine, Z. ― Mie-mi convine, Îi răspunse Zora. Eu nu vreau să fiu nimic În mod special. Zora avea insensibilitate la androgeni. Corpul ei era imun la hormonii masculini. Deși era XY, ca și mine, se dezvoltase Într-o linie feminină. Dar Zora o făcuse mult mai bine decât mine. Pe lângă faptul că era blondă, era bine proporționată și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sânii de doică, abdomenul de campioană la Înot, picioarele de atletă sau de dansatoare la Martha Graham. Chiar și dezbrăcată, Zora părea femeie În toată regula. Nu exista nici un semn vizibil că nu avea nici uter, nici ovare. Sindromul de insensibilitate la androgeni creează femeia perfectă, Îmi spusese Zora. Câteva top-modele Îl aveau. ― Câte femei sunt de un metru optzeci și opt, slabe și cu țâțe mari? Foarte puține. E o chestie normală pentru cineva ca mine. Frumoasă sau nu, Zora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Caraghios!” Eroul are și o mai mare voluptate imaginându-și propria înmormântare în detaliu. Călugării au chipuri fantomatice, coborâți parcă din pânzele lui Tintoretti, iar spre cimitir au loc tot felul de incidente grotești care au rolul de a sugera insensibilitatea oamenilor în fața morții. Întâlnirea convoiului funebru cu o căruță cu purcei și cu un automobil în care se află un personaj important, se soldează cu un embouteillage care este rezolvat dupa o ceartă între șoferi. Eroul notează cu satisfacție că
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
continue (întrebare fără conținut, doar din plăcerea de a prelungi jocul): <<Și dacă aș pleca?>> <<Aș muri.>> Rețin după atâția ani: erau 27 de franjuri.” Sandu dă o motivație proustiană pentru acest fel ciudat de a participa la mărturisirile iubitei: “Insensibilitate? Nu. O simplă întâmplare, un capriciu al memoriei de a reține un lucru neînsemnat.” Romanul O moarte care nu dovedește nimic poate fi rezumat printr-o singură propoziție: “Romanul bărbatului care nu voia să ia pe eroină în căsătorie.” <footnote
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
cu vârsta le punem între noi și ceilalți, astfel încît nu orice dramă a lumii să devină automat a noastră, ușa sufletului întredeschisă cu măsură pentru ca înăuntrul nostru să nu intre mai multă nenorocire decât putem duce, gradul necesar de insensibilitate reglat în fiecare zi pentru a putea să trecem prin viață ― din toate aceste ferecături, carapace și straturi protectoare în ființa unui copil de 3 ani nu s-a înfiripat încă nimic. Așa încît povestea a pătruns în mine ca și cum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este modul cel mai ciudat prin care femeia ne face să credem că a fost cândva tovarășa noastră în Rai. Melancolia este o religiozitate fără nevoia Absolutului, o lunecare din lume fără atracția transcendentului, o slăbiciune pentru aparențele cerului egală insensibilității la simbolul acestuia. Posibilitatea ei de a se dispensa de Dumnezeu - deși îndeplinește condițiile inițiale ale apropierii de el - o transformă într-o voluptate, care se satisface creșterii ei proprii și slăbiciunilor ei repetate. Căci melancolia este un delir estetic
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lor? Omul nu-și poate tîrî toată viața în plictiseală, deși aceasta nu-i o boală, ci o absență de intensitate. Golul consecutiv unei suferințe sau amintirea rece a unei nefericiri; curgerea tăcerii căreia nu-i putem proiecta un conținut; insensibilitatea erotică și regretul de a n-o învinge - sânt stări ce alcătuiesc degradarea conștiinței și care succed unor emoții intense, ce nu le mai putem atinge. Nu te doare nimic, dar ai prefera un chin precis vagului de neliniște. Însăși
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
prin atenția noastră. Neantul e atenție absolută. Bucuria e reflexul psihic al purei existențe - al unei existențe ce nu-i capabilă decât de ea însăși. Dorința de a muri ascunde prea multe garanții de absolut și de perfecțiune, prea multă insensibilitate la eroare, încît setea de-a trăi câștigă în farmec prin prestigiul nedesăvârșirii și prin atracția greșelilor aromate. Nu e mai ciudat să îndrăgești imperfecțiunea? Predilecția straniului salvează viața; moartea se scufundă în evidență. Nu există măreție în viață și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]