1,822 matches
-
reglementare din partea CNA prin care să devină imposibilă tranzacționarea unei licențe, consider că este o reglementare necesară pe piață și pe care o susțin - întrucât noi dorim să ne facem meseria, nu să facem bișnița cu licențe, așa cum s-a insinuat. Alexandru Răducanu, Fondator Canal 33
Motivul pentru care CNA nu vrea să dea licență postului Canal 33 () [Corola-journal/Journalistic/42595_a_43920]
-
al cavernelor, dezumanizându-l până la un grotesc nimicitor, lăsând doar erzațul ordurier al bășcăliei. Și m-aș întoarce la o scenă care nu poate să nu îți stârnească râsul, dar care are acea doză de ambiguitate prin care tragicul se insinuează în filmul lui Giurgiu. Muncitorii îmbrăcați corect cu costum, cravată și pantofi se adună cu aceeași plăsuță caraghioasă pentru a porni în marș către banca de spermă unde urmează să-și plaseze unicul capital rămas. Pentru majoritatea, inițiativa este un
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
premierul Victor " Domnul Ponta vrea să meargă la Bruxelles. Da, sigur, acolo este locul oamenilor de stat maturi, nu al șefilor de hoardă de partid. Ați observat, poate, astăzi domnul Ponta a găsit timp să-l atace pe președintele Băsescu insinuând că președintele ar face lobby pentru o companie străină. Este specialitatea domnului Ponta plagiatul. E plagiat din Ion Iliescu de pe vremea când ne temeam de companii, de străini", a afirmat Ungureanu, conform Agerpres. Pe de altă parte, Ungureanu a precizat
Traian Ungureanu: CE e locul oamenilor de stat, nu al şefilor de hoardă () [Corola-journal/Journalistic/44863_a_46188]
-
pe aproape toți gânditorii mai interesanți ai vremii. Nicolae Bagdasar observă că, în primul său curs de logică, Nae Ionescu expunea idei din Die Gleichförmigkeit in der Welt (1916-1919) a lui Karl Marbe, fără să-i pomenească numele. Dimitrie Gusti insinuează la un seminar că acesta nu face decât să repete Das Heilige (1917) a lui Rudolf Otto, autor pe care îl citase de mai multe ori în cursul de filozofia religiei din 1924-1925. C-tin Rădulescu-Motru vede în cursul de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
spital" Nocturnă). Altarul cerului se prăbușește peste poet, conștiința lui este terorizată de surpări apocaliptice. Natura dușmană provoacă o prăbușire în microcosmos. Poetul nu-și găsește refugiul decât în sine: În mine însumi să încerc a mă strecura, a mă insinua în gol. (Aproape novembre) Dar în sine nu-i decât un gol, o temniță fără ieșire. Trupul, capul devin spații de claustrare: Și boiul meu pământiu și elixirul ochilor mei și aceste coaste-garduri cu parii smulși ( Umbra) Era un cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
deveni orice 26. Acesta este cauza pentru care Emil Botta își cultivă această stare, care îi oferă noi șanse de a mima, dar și de a fi. Trântorul poate deveni orice, stând întins pe patul său de "șmecher crai". Poetul insinuează că întreaga lume poate deveni orice, altceva decât este: Lumea e un pat în care se transpiră. (Meridian) De altfel, evenimentele nu îl ocolesc pe Trântor, ci i se oferă, îl asaltează chiar în somn: Piratul din Mările Chinei a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
și până seara, drepții proclamă adevărul și exclusiv adevărul? Pentru că minciuna presupune inteligență, disimulare, memorie. Minciuna îmi slujește să trăiesc voluptuos libertatea și să uit că are și ea o limită. Adevărul dimpotrivă, înseamnă constrângere, prezență și meschină confruntare. El insinuează mereu că noi suntem doar doi copii exaltați și isterici... (Mab) Poetul apără cu îndărătnicie iluzia, atunci când aceasta este amenințată de adevăr: Mă apropii, lipesc buzele de geamul mat: "Vrei să știi motivul, adevărata cauză pentru care s-a sinucis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
S-a răsfrânt crinul la picior și mirosul mă-ngroapă ușor. Muzica de sfere leagănă iarbă și flori. Niciodată nu te-ai gândit c-ai să mori?! La treizeci de ani, tot liniștea o căutai! Din toate părțile venea. Se insinua ca o neîmplinire într-o lacrimă mare, arcuind brațele în așteptare. Devora rafinat clipele ce trec neizbândă a sufletului întreg; s-a viclenit în lumină și ceară așteptând ca cerbii apa de izvoară. Rugăciune sau ca o tăgadă te apasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
cu adevărat important în viață, nu pătrunde în astfel de suflete, în schimb, întâmplări mărunte, ba chiar nesemnificative, le pot provoca stări de criză acută. Dacă Manuela e ușor indispusă și trece pe dinaintea vitrinei unui armurier, gândul morții i se insinuează brusc în minte și începe să o obsedeze. Niște priviri dornice de bărbat, surprinse pe stradă, o fac să își imagineze o întreagă aventură erotică. Universul acestor prime cărți ale autoarei, prin caracterul lor pretențios și luxos, și prin unghiul
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
forță pe care i-o dă în primul rând înțelegerea și asumarea deplină a „misiei” sale de mamă, ei bine! tânăra femeie cu care i-a fost dat să se întâlnească (într-un tren accelerat...) a început să i se insinueze în suflet (oare bănuiește ceva?), să îl captiveze tot mai mult cu vorba ei calmă, cu felul cum îl privește drept în ochi, deschis, oferindu-i cu generozitate și încredere gândurile și trăirile ei imediate. Domnul R. se surprinde admirându
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
era important. Cu această nouă paranteză nu am descifrat mai multe din viața Teodorei. Dar cred că am reușit să ghicesc câte ceva din „condiția de mediu” ce ar fi putut să-i marcheze viața: provincia. Este monstrul invizibil ce își insinuează tentaculele unei moralități îndoielnice până în sufletele cele mai pure. Provincia are voluptatea maculării, a nivelării tuturor indivizilor având drept reper mediocritatea liderilor. Este vorba tot de un „genius loci”, cum ar zice Domnul R., dar unul negativ. Nu-l vezi
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ei de vedere!” - admite Domnul R. A acceptat soluția femeii „ca pe ceva de la sine înțeles”. Teodora are dreptatea ei. Pentru el lucrurile nu sunt atît de simple. Poate și pentru că îi place „să complice” totul... În suflet i se insinuează încet neliniștea în fața unui viitor incert. De când se întâlnesc mai rar, iar trupul ei iubit se îndepărtează treptat de mângâierile lui, devine tot mai „posac” și, culmea!, chiar și suspicios! Îi vine greu să se recunoască în „omul serios” (?!), gata
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pe lume: și îi venea să-i dea și cheile lui proprii, să o mute la el în casă, în pat, sub aceeași plapumă, numai să tacă. Mătușa Pamela însă uitase desăvârșit toate cele întâmplate și parcă de atunci se insinuase în viața lui și mai dihai. O privea cum ronțăia, cu fiecare treaptă urcată, din intimitatea lui și își imagina cum ar fi dacă i-ar pune piedică. Cum el, Gigi Pătrunjel, prostănacul familiei și bătaia de joc a tuturor
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
nostru, spunea la desert, în timp ce spărgea nuci lui Sinforiano, admiratorul său; nimeni nu știe ce se va putea face cu ea... Poate cineva va crede că se va ajunge să se facă oameni în eprubetă, prin sinteză chimico-organică, îndrăznește să insinueze Sinforiano, care este înscris la științele naturale. Nu spun nu, pentru că omul care a făcut zeii după chipul și asemănarea sa, este în stare de orice; dar este evident că se va ajunge să se facă genii prin intermediul pedagogiei sociologice
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ne trag de fire alții când credem că acționăm singuri, nu simțim această acțiune mai mult decât ca acționar; recităm rolul învățat așa, în negurile inconștienței, în tenebroasa noastră preexistență Sufleurul ne ghidează; marea mașină de schimbat decorurile astea... Preexistență? insinuează Carrascal. Da, despre asta vom vorbi în altă zi; la fel cum moartea noastră este o dez-naștere, nașterea noastră este o dez-moarte... Aici e permutarea. Și în acest teatru cutremurător este eroul... Eroul? Eroul, da, el care își joacă serios
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
are importanță că nu știi încă cine este, doar reține-i numele, Spencer, repetă-l, Spencer... Spencer... Așa... așa! Nu, nu poți să-ți dorești asta.... Da, papá, vreau să fiu general! Și dacă te împușcă în război, fiul meu? insinuează dulce Marina din fundul visului său. Carrascal privește la soția sa și la fiul său, coboară capul și zice: Lasă-l!, lasă-l!, să-l lași... dar acest om... acest om.... Trebuie să mă comport cu energie!". Capitolul VI Filosoful
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ani don Avito fidelului Sinforiano, după masă, în casa doñei Tomasa; nu există problemă feministă; nu e mai mult decât o problemă pedagogică și în asta se refondează toate... Dar veți avea o problemă pedagogică aplicată femeii... a îndrăznit să insinueze Sinforiano. Pîs! Iată așa, faptul... Răul e, prietene Sinforiano, că i-au făcut oamenii loc într-un altar și o au acolo, subiect în altar, într-o postură rea, deranjând-o cu tămâie... Ah, foarte bine, foarte bine!... Scopul femeii
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
se poate ca el s-o consacre. Dincolo de ironia și comicul pieselor lui Gârbea (cele mai multe sînt comedii) și de aspectul lor manifest autoreferențial (finalurile asigură de fiecare dată faptul că personajele au conștiința că se află pe o scenă) se insinuează o înlănțuire metafizică a caracterelor și destinelor. Sînt marile personaje parcă într-o lume de apoi. O lume de apoi nu foarte solemnă, nu întotdeauna edenică, niciodată infernală (așa cum și-o reprezintă, probabil, valahul), în care, însă, ele își găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
sus. Ne citește de atâta vreme aceeași peltea. Ce, suntem aici la cenaclu sau la psiholog? Băi, tu să taci! Securistule! Și s-a făcut dintr-odată liniște, de parcă apoplexia tă cerii Îi lovise pe toți, unda amenințării parcă se insinuase În inimile lor care mimau veselia, care Încercau să uite epoca pe care o străbăteau fără vină. Costan a rămas și el cu gura căscată, uimit că Îndrăznise să strige așa ceva, apoi a râs; hohotul lui sinistru accentua și mai
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de la fabrica de geamuri, negri pe mâini și aduși de spate, măcar să-și fi dus În cârcă Himera, cum ar fi zis Baudelaire. Și această tristețe l-a cocârjat și pe el, Vasile Moare, l-a strivit și s-a insinuat În el ca o statuie de ciment, pentru câtă viață va mai avea el de trăit. „Mizeria materială este imaginară, și-a zis, iar dacă te simți nefericit pentru că ești sărac, asta vine din faptul că porți În tine o
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
în streșinile indiferente și la hârjonire hibernală cu termometrele timorate. Câteva mese mici, rotunde, îmbrăcate în alb, pe care chelnerul de serviciu așezase boluri roșii din interiorul cărora pulsau flăcările unor lumânări parfumate. O părere de fum, albastră, șerpuitoare, lascivă, insinuându-se printre clienții pierduți în gânduri, mângâindu-i pe umeri, invitându-i să se ridice și să se miște pe ritmul leneș, sub ochii închiși ai saxofonistului care dădea senzația că se contopește cu instrumentul său, transpus într-o altă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de explicație exhaustive, de la domeniul cunoașterii până la cel al acțiunii, a căzut în dizgrație, luându-i locul gândirea postmodernă în calitate de apologet al atomizării valorilor generice, al parcelizării unității"21. În 1979, când apare lucrarea lui Jean-François Lyotard Condiția postmodernă, se insinuează în filosofie conceptul de postmodern, prezent în mediul cultural francez fie ca deconstructivism sau neostructuralism, fie ca postheideggerianism. Termenul, caracterizează o stare aflată sub semnul multiplicității, diferenței, eterogenității, deconstrucției acelor viziuni explicative unificatoare, cu pretenție de universalitate. Criza marilor narațiuni
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cu o tradiție politică recentă, de multe ori demonizata cu temei, aceștia ar fi putut rata adevăratul centru de interes al discuțiilor. Din fericire, distincția a fost repede înțeleasă. Prea puțini dintre vorbitori au lăsat că imediatul să li se insinueze inabil în discurs. După două sesiuni de dezbateri, moderate de Nicolae Manolescu și de Ion Bogdan Lefter, efervescenta întrebărilor a depășit, si statistic, si calitativ, ariditatea eventualelor răspunsuri. Chiar și cele mai categorice intervenții au reprezentat, în definitiv, foarte interesante
Festivalul Internațional „Zile și Nopți de Literatură” ediția a VIII -a by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7214_a_8539]
-
citez o confesiune a autorului mai mult decât elocventă pentru modul în care înțelege raportul dintre realitate și ficțiune, în existența sa socială și literară. "Am uneori impresia că personajele mele năvălesc în viața mea reală , așa cum vecinii uneori se insinuează în textele mele. Sărăcia fanteziei? Dar de ce trebuie să fie fantezia mai bogată? Nu ajunge să ștergem granița între realitate și ficțiune? Ciudat însă cum persoanele care devin personaje își pierd ceva din concretețea lor diurnă. Ca niște fotografii retușate
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
Eu vreau să integrez ceea ce las impresia că aș nega. Aceasta e o dovadă a faptului că lucrez pe un palier estetic și nu ideologic. Dacă aș fi fost mereu exponent al unei ideologii de dreapta, "reacționare", cum s-a insinuat în mai multe rânduri, de-a lungul anilor, romanele mele ar fi fost mult mai ratate decât le-au sancționat anumite critici. În Noaptea lui Iuda (și nu numai), storc din postmodernism și din postmodernitate exact cât pot și cât
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]