720 matches
-
de teamă să nu-și piardă afecțiunea. În relația medic-pacient există și un schimb de stimulări și inhibiții - între cele două părți “contractante”. Pacientul “intră” în boală cu un anumit tip de sistem nervos și de temperament, cu anumite dominante instinctuale și anxiologice, cu un anumit caracter și fel de inteligență, cu o anumită ereditate, cu complexe și cu păreri preconcepute, cu un anumit orizont cultural. Bolnavul ia anumite atitudini față de boală, dar în același timp și anumite atitudini față de medici
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
proteja de intemperiile aspre din zonele și În anotimpurile reci, oamenii de mai târziu, din lumea civilizată, Îi vânau și continuă să-i vâneze din cu totul alte motive; pe lângă interesul de a i captura pentru blană, există un motiv instinctual, izvorât dintr-un sentiment de ură nejustificată, dintr-o convingere neștearsă Încă din epoca primitivă că lupul este Duhul rău, din fabulele și poveștile vânătorilor, cât și a celor ce se desprind din o serie de povești, precum că lupii
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
După cum rezultă din comentariile de la Începutul acestui capitol, comportamentul câinelui-lup are ca suport principal pornirile lăuntrice rezultate din trăirile și procesele psihice, care, În fapt, se consideră a fi simple instincte animalice, imbolduri sau factori motivaționali, fapt pentru care comportamentul instinctual, despre care vom comenta În cele ce urmează, este cunoscut și sub denumirea de comportament motivațional. Acest comportament instinctual este controlat de mecanisme centrale nemotorii care produc o stare de tensiune și energie ce se descarcă În mod automat sau
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și procesele psihice, care, În fapt, se consideră a fi simple instincte animalice, imbolduri sau factori motivaționali, fapt pentru care comportamentul instinctual, despre care vom comenta În cele ce urmează, este cunoscut și sub denumirea de comportament motivațional. Acest comportament instinctual este controlat de mecanisme centrale nemotorii care produc o stare de tensiune și energie ce se descarcă În mod automat sau dirijat. Comportamentul instinctual al câinelui-lup nu poate fi studiat și cunoscut fragmentat, doar pe anumite faze sau etape ale
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
vom comenta În cele ce urmează, este cunoscut și sub denumirea de comportament motivațional. Acest comportament instinctual este controlat de mecanisme centrale nemotorii care produc o stare de tensiune și energie ce se descarcă În mod automat sau dirijat. Comportamentul instinctual al câinelui-lup nu poate fi studiat și cunoscut fragmentat, doar pe anumite faze sau etape ale vieții sale, ci el trebuie urmărit de la primele simptome ale vieții extrauterine până la sfârșitul vieții biologice. Explicațiile celor arătate sunt date de faptul că
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
câinelui nu apar decât parțial după naștere, ele se amplifică pe măsura maturizării anatomice și fiziologice a organismului și a celulelor somatice care ajung la maturitate cu mult mai târziu, așa cum sunt cele care privesc reproducerea rasei. Pe lângă anumite comportamente instinctuale cu care câinelelup se naște, incluse În zestrea lui genetică și transmise pe cale ereditară, mai poate dobândi și unele comportamente ce derivă din procesul cunoașterii și dresajului care, ulterior, le pot modifica pe 161 cele Înnăscute, cum ar fi situațiile
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fiind supus de mic unei educații de către stăpân și ca urmare a unui dresaj de specialitate, la o vârstă potrivită, dobândește cunoștințe noi, care constituie baza unor noi comportamente ce se instalează pe parcursul vieții. Mai trebuie subliniat aici că, comportamentul instinctual, ca acela de a se hrăni, imediat ce a fost expulzat din viața intrauterină, este incomplet dezvoltat, ceea ce necesită dezvoltarea și perfecționarea continuă a mecanismelor nervoase, neuronale, care coordonează acest comportament, În vederea satisfacerii depline a nevoilor de hrană În diferite etape
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
comportament apare la femelă după naștere, când din instinct se luptă pentru apărarea puilor. Reactivitatea afectivă a femelei față de pui, cât și cea agresivă față de persoanele care Încearcă s-o deposedeze de căței până la Înțărcare, de pildă, este un mecanism instinctual Înnăscut, specific oricărei rase de câini, inclusiv al corciturilor maidaneze. Reacțiile arătate, cât și hrănirea cățeilor, presupun un anumit comportament din partea cățelei, anti sau post partum, care se manifestă, de regulă, stereotipic și la anumite intervale de timp. Considerăm că
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și îmi pierd, alături de ceilalți semeni atinși de ireversibila malformare, verticalitatea. Mă prăbușesc în prăpastia ce am devenit și sunt așezat orizontal precum utopica linia a orizontului denumit fățarnic victorie. Așa, poziționat întru orizontalitate, mă despart de om și devin instinctual precum ființa animalică, apoi insensibil precum prezența plantei și, în final, insipid-deșertic precum o rocă. Astfel, cobor dinspre perspective înalt-superioare către cercuri înguste, din ce în ce mai strâmte ale pulsiunii mele de viață care tinde spre stingere, finalizându-mă ca o prezență pietrificată
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și modelele care și le asumă intensiv, se arată a fi, la nivelul atotcunoașterii divine, idoli ce captează și închid conștiința umană în marasma unei false împliniri de sine. Acești idoli sunt catalizatorii spre care se îndreaptă impulsiunile negative și instinctuale ale omului decadent, polii ce stimulează obsesiv necesitatea unui mai mult cumulat prin sacrificarea compasiunii și a liniștii așezării în sine, prin jertfirea capabilității de ascultare și tolerare a celuilalt, indiferent de superioritatea sau inferioritatea sa definitorie. Idolul reprezintă aici
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
care personalul unității îi descrie pe subiecții și originali și inteligenți, se observă că inteligența reprezintă modul cum funcționează principiul realității în comportament și stă la baza caracteristicilor de tipul decalării adecvate a exprimării impulsului și organizării eficiente a energiei instinctuale pentru realizarea scopurilor în lumea luată ca atare (1963, p. 223). Barron (1963) a rezumat numeroasele studii efectuate de IECP în felul următor: Pe întreaga arie a inteligenței și creativității se obține o corelare pozitivă slabă, probabil în jur de
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
măiestrie? De unde această precizie În executarea unor acte de o asemenea complexitate? Acte care presupun proceduri, timpi, alegerea materialelor și plasarea lor Într-o ordine și formă desăvârșită. Este gândire? Este experiență? Este cunoaștere științifică? Desigur că nu. “Este latura instinctuală a comportamentului ființei vii (instinctul), adică acea activitate caracteristică oricărei ființe, care se desfășoară fără Învățătură prealabilă și care există În Însăși structura ființei viețuitoare ca o condiție sine qua non a existenței sale, fără de care viața nu ar subzista
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
la ora actuală, oricât de spectaculară pare prin realizările sale, nu a depășit nivelul cunoașterii reacțiilor fizicochimice și schimburilor de energie din natură, cuantificându-le și utilizându-le În scopuri practice. Dincolo de aceste aspecte știința nu a pătruns. Domenii ca latura instinctuală a comportamentului uman, gândirea, memoria, judecata, raționamentul, intuiția, revelația, sunt teritorii pe care știința nu a reușit să le pătrundă și sigur, nu le va descifra În totalitate niciodată, oricât de multe speculații se fac astăzi pe aceste teme. Vorbeam
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
trebuiesc trăite pentru a fi Înțelese. Se spune că trăirea este o cunoaștere originară, elementară, care nu poate fi nici cuantificată și nici explicată prin mijloacele științei. Trăirea se traduce doar prin manifestările sale exterioare și are la bază percepția instinctuală, care la rândul ei nu poate fi determinată prin mijloacele științei. Cu toate acestea singura care deține instrumentul cunoașterii În domeniul spiritual este religia. Cunoașterea religioasă așează la temelia ei simbolul care, potrivit gândirii teologice, este un semn material care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
guvernează viața este selecția naturală și lupta pentru supraviețuire, În opoziție totală cu legea creștină care spune că ceea ce guvernează viața este legea iubirii, lege din care decurge Întreaga morală creștină. Pentru că mila față de cel În suferință, fiind de natură instinctuală, scade pe măsură ce omul se Îndepărtează pe linie de rudenie față de cei apropiați (familia), iar filantropia este un sentiment mult prea slab ca să acopere iubirea aproapelui, rămâne prin urmare caritatea creștină care trebuie să se regăsească În fiecare dintre cei care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
la fel de agresivă și inconștientă, determinismul aportului alimentar rămâne totuși de resortul instinctului de nutriție prin reflexele de foame, sete și sațietate. Spun din fericire, pentru că nevoile energetice ale omului nu sunt la libera sa alegere, ci sunt coordonate la nivel instinctual, prin creierul primitiv. Nesatisfacerea lor ca necesitate biologică fundamentală amenință existența organismului, mai ales pentru unele nutriente indispensabile vieții, cum ar fi oxigenul și apa. Iată de exemplu; lipsa oxigenului, amenință viața În cinci minute de la sistarea aportului prin moartea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
hipovolemic. La rândul lor, lipsa principiilor alimentare de bază pot avea același deznodământ Într-un interval de aproximativ 30 de zile. Nutriția fiind așadar o chestiune de importanță vitală pentru supraviețuire, organismul dispune de sisteme de reglare la nivel bazal (instinctual) pentru a preîntâmpina eșecul biologic. În acest context asigurarea și adaptarea nevoilor de oxigen prin respirație se face prin activitatea de coordonare a centrilor respiratori bulbopontini de la baza creierului, reglarea aportului de apă se realizează prin activitatea centrului setei din
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nesatisfacere pune organismul Într-o stare de agitație În căutarea disperată a posibilităților de asigurare pe orice cale a nevoilor nutriționale, indiferent dacă este vorba de oxigen, apă sau nutriente de bază. Aspectul biopsihosocial al alimentației Pentru omul modern nevoile instinctuale sunt mai ușor de satisfăcut, chiar dacă proprietățile organoleptice ale alimentelor au diminuat capacitatea de selecție a ceea ce este absolut necesar organismului din punct de vedere metabolic. S-a ajuns astfel ca alimentele, dincolo de valoarea lor nutrițională, să capete o valoare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fixează caracteristicile nutriționale ale unui popor adânc săpate În cultura sa. În felul acesta se poate spune că alimentația devine un act cu caracter bio-psiho-social În care; elementul biologic se susține prin faptul că omul Își satisface nevoile nutriționale pe cale instinctuală reglate fiind de reflexele de foame, sete și sațietate, componenta psihologică este reprezentată de simbolistica alimentației percepută la nivel afectiv, În care servirea alimentelor devine un obicei, capătă un caracter ritualic, ceremonios sau protocolar, de unde rezultă și valoarea lor spirituală
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cea mai relevantă este obezitatea cu tot cortegiul de complicații, Între care diabetul și bolile cardiovasculare sunt cele mai redutabile. Este un paradox care nu poate fi explicat decât prin ceea ce afirmam mai sus, adică prin deturnarea nevoilor metabolice reglate instinctual conform teoriei lui Richter, către satisfacerea plăcerii de a mânca, fără a ține cont de nevoile reale ale organismului, cu alte cuvinte a acelui echilibru Între aport și consum cunoscut Încă din antichitate. În lumea antică exista termenul latin dioita
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
perfect pentru că trăiește sub imperiul instinctelor - spunea Paulescu. Spre deosebire de animale Însă, la om, În determinismul mișcării, intervine un al treilea element și anume rațiunea, care va conferi mișcării și caracterul voluntar, pe lângă cel de necesitate adică de satisfacere senzorială și instinctuală. Se poate spune prin urmare că la om mișcarea depășește simpla modalitate de exprimare a vieții, ea devine chiar expresia superioară a dualității materie-spirit. Bazele biofiziologice ale mișcării Ca și categorie fenomenologică mișcarea presupune modificarea poziției unui corp față de un
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
manifestă prin emoții (teamă, bucurie, plăcere, satisfacție); se exteriorizează prin sentimente (iubire, prietenie, ură, indiferență); se traduce prin comportament și atitudine. Astfel comportamentul ar fi forma cea mai Înaltă de exprimare a motricității care pleacă de la forma cea mai simplă, instinctuală (de satisfacere a nevoilor bazale) la forma mimico-gestuală În care mișcarea capătă un caracter expresiv. Va ajunge astfel să exprime diverse stări sufletești (bucurie, plăcere, supărare, teamă), abilitatea praxică exprimată prin Îndemânare și măiestrie artistică, până la atitudini care nu Înseamnă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În baza căreia va formula noțiunea de homeostazie a mediului intern care ar avea menirea să protejeze organismul de acțiunea factorilor perturbatori. În 1872 Charles Darwin consideră frica ca stare emotivă caracteristică deopotrivă animalului și omului, ce ține de domeniul instinctual ca reacție emoțională rapidă la o agresiune externă, urmată de un act emoțional la fel de rapid tradus prin fugă, atunci când este posibil, sau luptă disperată pentru menținerea integrității organismului atunci când fuga nu este posibilă. Există și o consacrare folclorică a acestui
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
adaptare sunt asigurate prin alimentație, pentru că până la urmă menținerea homeostaziei organismului la nivel metabolic și funcțional face organismul apt de a răspunde corespunzător acțiunii agenților stressori. Alimentația este principala cale de asigurare a nevoilor energetice ale organismului, ceea ce În plan instinctual se traduce prin trebuința de a asimila, asigurându-se astfel nevoia de oxigen, apă, nutriente de bază (proteine, glucide, lipide), minerale și vitamine, asigurând În fond ființarea ființei viețuitoare. Nesatisfacerea acestor trebuințe induce o stare de stress extrem de acută care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
numele de estetică, consacrată ca știință Încă de la 1770 când Alexander Gotlieb Baumgarten publică celebrul său tratat Întitulat „Aestetica”. De altfel Baumgarten, În abordarea frumosului ca valoare, vorbește de cele două trepte În percepția și cunoașterea lui; o treaptă inferioară, instinctuală, senzorială la nivel de percepție prin simțuri, extrem de subiectivă și o treaptă superioară la nivel de percepție intelectuală, rațională, elevată, educată, prin urmare oarecum mai obiectivă. Definirea frumosului Frumosul, așa cum este conceput astăzi, este „o categorie fundamentală a esteticii prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]