719 matches
-
p. 301, 1221 Discutând despre căutarea fericirii, S. Freud arată cum omul încearcă mereu mai multe căi. Este vorba despre "satisfacerea nevoilor în mod nelimitat ...", apoi despre alte metode: "izolarea voluntară, îndepărtarea de oameni (...), metoda chimică, intoxicarea"; "...acțiunea asupra nevoilor instinctuale" și în sfârșit "o altă tehnică de apărare împotriva suferinței recurge la deplasarea libido-ului, atâta cât o permite aparatul nostru psihic (...) Sublimarea este în acest caz de mare ajutor . În acest sens rezultatul cel mai complet se obține atunci când
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și Al. A. Philippide, pentru a ajunge la autorii de la revistele „unu” ori „Contimporanul”. Eliberarea de sub autoritatea dogmelor, o așa-numită „criză a noțiunii de realitate”, disoluția eului sau o abordare specială, plecând de la Freud, a funcțiilor psihice (ilogicul, inconștientul, instinctualul, misticul, patologicul) constituie, în concepția lui C., „elementele structurale” ale anarhismului poetic. Originile „poeziei anarhice” autohtone sunt aflate într-un registru divers de surse, pornind de la „evenimentele politico-sociale” (unul dintre ele este primul război mondial), de la „literatura individualistă” (în care
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
unor dorințe, ambiții, interese și decizii individuale sau chiar al unor defecte omenești, ceea ce reduce existența la o manifestare a răului sub feluritele forme ale luptei oarbe pentru avuție și putere, ale desfrâului, egoismului biologic, cruzimii și ale altor debordări instinctuale. Viziunea sa este foarte joasă, îngustă și superficială. Dar în privința înțelegerii realului și a concepției despre literatură, prozatorul atinge limita infantilității în romanele de aventuri - Cenușă și orhidee la New York (1969), Groaza vine de pretutindeni (1993), ambele scrise în colaborare
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
sau chiar al trăirii unei alte vieți. Un rol important în aceste momente îl au inteligența și cultura ce mențin un oarecare grad de cenzură, luciditate și coerență mintală și poate prin antrenarea instrumentală a curiozității acționează nefast asupra adaptării instinctuale la momentele morții, adaptare ce are loc în mod firesc. Afectivitatea și comunicarea devin foarte restrânse. Comunicarea verbală cedează adeseori; mimica devine mai puțin mobilă și fluidă. Doar privirea, ca formă de comunicare non-verbală acționează, fiind încărcată de o extremă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de teamă să nu-și piardă afecțiunea. În relația medic-pacient există și un schimb de stimulări și inhibiții - între cele două părți “contractante”. Pacientul “intră” în boală cu un anumit tip de sistem nervos și de temperament, cu anumite dominante instinctuale și anxiologice, cu un anumit caracter și fel de inteligență, cu o anumită ereditate, cu complexe și cu păreri preconcepute, cu un anumit orizont cultural. Bolnavul ia anumite atitudini față de boală, dar în același timp și anumite atitudini față de medici
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
simțirei nemijlocite. Mai adaogă pe lângă asta că o femeie de organizațiune nobilă e ținută cu mult mai mult în mărginele măsurei prin un tact al ei natural și e mai asigurată contra esagerărei în simțire decât bărbatul, a cărui viață instinctuală e mai puțin dezvoltată (tact, bun gust). Femeia avizată la simțirea ei nemijlocită face ca espresiunea afectului în originalitatea sa în ea să fie mai curată și mai înrudită cu artea decât în bărbatul care-i avizat la simțirea sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și că el a apucat și a transformat toate regiunile vieței atât practice cât și teoretice. Față cu el lucrarea și ținuta naivă și neconștiută nu mai pot persevera nicăiri, neci în stat, neci în religiune și arte. Toată esistența instinctuală e disolută de spiritul conștiut de sine, tot ce vrea să domnească sub forma unei dogme e răzbătut și răsturnat de conștiința de sine întărită și, ca învinsă, trebuie sau să cedeze locul sau să se (curețe) purifice prin cugetare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
moderniștilor. Iertați enumerarea, care aduce a catehism. Nu vom face exorcizări, dar trebuie să ne ierarhizăm adversarii. DUALISMUL Opoziția primordială, arhaică, Sacru/Profan explică fără îndoială, după cum sugera Durkheim, persistența, influența cuplului Gîndire/Materie, Spirit/Corp. Această confruntare este mînuită instinctual în dihotomiile spontane care au împrumutat puterea obișnuinței: mașinism contra umanism, tehnicieni și intelectuali, competență și vorbe goale. Împărțirea științe umane/științe exacte într-o instituție școlară, între instrumente și creație în antropologie, între tehnico-economic și psiho-cultural în sociologie, chiar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
învețe femeile să scrie, și de-a lungul secolului al XIX-lea corporația Cărții era închisă pentru ele în mod statutar. Teamă de a vedea murdăria contaminînd curățenia, imperiul grupului atingînd originalitatea individului? În oralitatea populară, iacobinul adulmecă organicul, arhaismul, instinctualul, suspecta apropiere a ascunzișurilor comunitare. De aici provine acest conflict intim la iacobinul Stendhal, împărțit între Franța republicană a prietenilor săi ideologi și Italia monarhică a actrițelor și cîntărețelor de operă, între matematică și temperamentele puternice, între virtute, care aparține
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
părea că fac ceva inutil. Această abordare a lui Bauman este amendabilă deoarece abordarea avută în comunitate față de muncă nu înseamnă automat respingerea ideii tendinței spre vegetare a omului. Pur și simplu acolo existau, probabil, elementele necesare depășirii acestei tendințe instinctuale, cum o vom numi noi. Această respingere a ideii naturii prea puțin îndreptate spre muncă a omului este cu atât mai surprinzătoare cu cât Bauman arată că respingerea activităților în fabrică s-ar datora și faptului că omul nu este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
formularea lui Lovinescu, conform căreia "...cultura e suma (nsușirilor mai ales morale trecute (n deprindere" (Lovinescu, 1997: 192). Promovarea moralității ș( respectul valorilor urmau a fi mijloace pentru formarea unor deprinderi corespunzătoare c(t mai larg răsp(ndite. Depășirea impulsiunilor instinctuale a fost (ntotdeauna necesară pentru a face posibilă existența socială ș(, mai mult, acțiunea coerentă a corpus-ului social. Este vorba de acel element central ce susține eșafodajul social, amintit de diferiți autori ce căutau să (nțeleagă cum este posibilă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care personalul unității îi descrie pe subiecții și originali și inteligenți, se observă că inteligența reprezintă modul cum funcționează principiul realității în comportament și stă la baza caracteristicilor de tipul decalării adecvate a exprimării impulsului și organizării eficiente a energiei instinctuale pentru realizarea scopurilor în lumea luată ca atare (1963, p. 223). Barron (1963) a rezumat numeroasele studii efectuate de IECP în felul următor: Pe întreaga arie a inteligenței și creativității se obține o corelare pozitivă slabă, probabil în jur de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cele ale afectivității bazale, care sînt Însetate de obținerea plăcerilor imediate, de moment. Energiile conștiinței sînt , de fapt, energii spiritualizate, care cuprind un paradox: impun, de obicei, acțiuni de Înfrînare, de blocare sau amînare, Însă tocmai acest blocaj adus tendințelor instinctuale/primare sau dorințelor precipitate, reprezintă condiția psihologică fundamentală pentru construcția psihicului la niveluri tot mai Înalte. * „Cel mai coborît nivel al cunoașterii este «Știuă. Apoi, «Nu știuă, « Știu că nu știuă, « Nu știu că nu știuă.” (Albert Eistein) Prin urmare
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
poți fi conștient de misiunea ta de om În orice clipă. Într-o altă interpretare, se observă că atunci este vorba de situații existențiale liminale, care pretind un act de implicare totală, omul „dezgroapă” În mod involuntar din profunzimile afective/instinctuale ale personalității sale resurse nebănuite de curaj, de impulsuri generoase, de sacrificiu În apărarea și salvarea semenilor. În mod paradoxal, omul este mai bun, mai altruist prin determinările lui afective, decît prin cele raționale/intelectuale. * „Este În adulter cel care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
despre nimic, dar rîd ca un spectator din sală care se distrează.” (H. de Balzac) Însă nu Întotdeauna „prefăcătoria” este una studiată. Jucăm cu toții teatru, mai mult sau mai puțin, pentru că există și o prefăcătorie involuntară, protectivă, legată de nevoia instinctuală a omului de a se ști stimat, respectat, prețuit (psihologii care aplică „teste”, se confruntă frecvent cu tendința involuntară a subiecților de a ieși bine la probă la test, astfel că răspunsurile acestora la cerințele testului trebuie privite cu rezervă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
păstrezi răul În tine, dar iertînd, Îți schimbi chimismul sufletesc. * „Nedreptatea este mai mare În vorbă, decît În lovitură.” (P. Syrus) Pentru că „vorba” angajează nivelul intelectual și moral din sistemul personalității, pe cînd „actul motor”, mai mult nivelul afectiv și instinctual al acestuia. * „Porcul, trecînd pe lîngă tine, te va murdări neapărat. Dar nici el nu va fi mai curat.” (N. Iorga) Invidiosul, de exemplu, Împroșcîndu-te cu tot felul de calomnii, departe de a se elibera de răutate, va avea sufletul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
reprimare am frustrat dreptul unor dorințe și trebuințe legitime de a se exprima, de a se Împlini. Însă și reversul acestei situații este la fel de valabil: nu vom putea scăpa de remușcarea faptului că nu am reprimat la timp unele porniri instinctuale, nedemne, decît recunoscînd că ne-am lăsat dominați de ele. * „Nu te conving cu adevărat decît argumentele tale.” (N. Iorga) Este vital, prin urmare, să avem Încredere În noi Înșine: „Cel mai sigur mijloc de a nu reuși Într-o
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să fii liber Înseamnă a vrea să fii tu Însuți.” (Emil Cioran) Adică să te eliberezi tot mai mult din chingile determinismului biologic al „Sinelui” (ca instanță primară determinantă, În viziunea lui S. Freud), și să-ți orientezi energiile primare/instinctuale spre obținerea unei identități psihologice reale, respectiv spre un plan conștient, capabil nu numai de realizarea unei autonomii psihice, ci și de configurarea unui scop valoric al vieții, al existenței. Acest scop valoric va acționa ca o adevărată instanță psihică
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ceilalți, sau dacă nu acordăm atenție așteptărilor acestora față de noi. Și invers: nu putem să ajungem la o fermă exprimare de sine, dacă ne abandonăm părerilor altora despre noi Înșine. * „Noi ne Îmbogățim prin deosebirile noastre.” (Paul Valéry) În mod instinctual, psihicul nostru Înțelege lucrul acesta, de vreme ce simțim nevoia apropierii - prin prietenie sau căsătorie - de un altul opus ca fire. Antoine de S.-Exupéry a exprimat În termeni plastici acest adevăr psihologic: „Dacă mă deosebesc de tine, nu te lezez, te
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sau de bun-simț deschide Întotdeauna calea unei demonstrații sau explicații cel puțin interesante, dacă nu convingătoare.) „Să știi că mintea are două părți: una supusă creșterii și descreșterii, alta care așa ceva nu cunoaște. Prima este mintea Înnăscută («Înclinație naturală», «minte instinctuală»), care-i face pe oameni inteligenți; aceasta este o putere naturală, care-ți aduce În gând hotărâri Înțelepte și capacitatea de bună judecată; stăpânul ei are un condei iscusit până la maturitate și bătrânețe. A doua e mintea educată («mintea experimentală
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sau chiar nedemn de apreciere a faptelor sale În raport cu ale altora. Această alimentare continuă a conștiinței cu un rigorism etic este, de fapt, condiția principală a realizării unui sentiment al demnității personale. Μ Animalele resimt, se știe, nu numai nevoi instinctuale sau afective, ci și mentale (de pe urma cărora curiozitatea lor naturală se impune tot mai mult În fața fricii conservatoare). Totuși instrumentele lor intelectuale de rezolvare a unor situații presante sunt net inferioare posibilităților abstractizate de rezolvare proprii gândirii umane. În schimb
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu este o condiție obligatorie pentru a și gândi bine (adică având sănătatea morală a Înțelepciunii). O dovedește aceasta, de exemplu, omul simplu de la țară care, poate, n-a auzit de Pascal, Hegel, Kant etc., dar care are Încă refuzul instinctual al lumii cu două fețe... Μ Dacă la copii jocul este o expresie a mirării, a Întrebării, iar uneori a riscului, la oamenii mari el este o replică, de obicei, la o existență lumească dominată de indiferență sau, dimpotrivă, de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
talentul cu logoreea poetizată. Μ Acel medic este Înțelept În profesiunea lui, care știe că și cuvântul poate fi un medicament. Μ De ce majoritatea oamenilor nu agreează situațiile exclusiviste? Pentru că ele limitează la maximum presupunerile, deliberările, angajând mai mult partea instinctuală din noi. Μ Nu orice evaluare de sine sau cunoștință despre sine Își merită și atributul de conștiință propriu-zisă, ci numai aceea care s-a transformat Într-un judecător drept și nepărtinitor al propriilor fapte (numai o astfel de conștiință
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
act, care trebuie să ne pună În gardă: aceștia nu Întreprind o acțiune pe baza unei anticipări (motivată, de exemplu, de un scop bine definit, de un principiu moral sau de o convingere de viață), ci dau expresie unor impulsuri instinctuale, unor dorințe senzuale puternice (În fapt, unor patimi, unor excese afective), pentru care caută ulterior raționamente justificative (după ce au făcut așadar greșeala/prostia sau au comis păcatul, ei Încearcă apoi să se autoconvingă de faptul că n-au avut cum
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
exprimată prin atașament” (p. 140). Aceasta Înseamnă că pierderea pămîntului este similară pentru el cu pierderea unei persoane dragi, ceea ce generează, din punct de vedere psihologic, „groaza de abandon”. Astfel, amenințat cu pierderea pămîntului, țăranul are o reacție violentă, aproape instinctuală de Împotrivire. Aceasta ar trebui să explice de ce rezistența anticomunistă a fost atît de puternică În mediul rural. Lectura cărții este deosebit de dinamică. Prezența citatelor extrase din interviurile de istorie orală (realizate de un grup de studenți și cercetători aflați
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]