1,112 matches
-
de intervenție specifice urmărind caracteristicile clinice ale pacientului. Aceste module iau în considerație, până în prezent, insatisfacția corporală, stima de sine, relațiile interpersonale și perfecționismul clinic. O terapie integrativă multimodală Terapia prezentată în acest caz are puncte comune cu o terapie integrativă multimodală. Ea asociază terapiei cognitiv-comportamentale clasice a bulimiei concepte și intervenții - strategice și tehnice - ale convorbirii motivaționale, ale terapiei interpersonale și ale terapiei cognitiv-comportamentale de a treia generație (terapie cognitivă integrativă, terapie comportamentală dialectică, terapie cognitivă bazată pe meditație, Acceptance
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în acest caz are puncte comune cu o terapie integrativă multimodală. Ea asociază terapiei cognitiv-comportamentale clasice a bulimiei concepte și intervenții - strategice și tehnice - ale convorbirii motivaționale, ale terapiei interpersonale și ale terapiei cognitiv-comportamentale de a treia generație (terapie cognitivă integrativă, terapie comportamentală dialectică, terapie cognitivă bazată pe meditație, Acceptance and Commitment Therapy, Functional Analytic Psychotherapy). Terapie de largă întindere, ea acoperă toate dimensiunile persoanei (istoria sa, identitatea, viața sa socială, afectivă și spirituală...) și abordează întreaga complexitate a comportamentelor sale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de noi tratamente mai eficiente. Mai multe abordări terapeutice recente par promițătoare. Utilizarea „ghidurilor pentru a te ajuta singur” (self-helf books) este eficientă ca adjuvant terapeutic pentru cazurile benigne. Abordarea familială este în plină dezvoltare. Concurată puternic de terapia cognitivă integrativă, terapia comportamentală dialectică pare să constituie direcția psihoterapeutică de viitor. In curând vor urma, cu siguranță, terapiile cognitiv-comportamentale „de a treia generație”. Dependențele de alcool Éric Peyron∗ 1. Contribuții teoretice Epidemiologie Definiții Istoria terapiilor comportamentale și cognitive a dependențelor de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
între paranteze, iar tranziția postcomunistă nu este analizată doar prin raportare la trecut, ci și cu referire la un prezent comparativ care este oferit de perspectiva/realitatea integrării în Uniunea Europeană a unora dintre fostele țări comuniste. Teza mai generală și integrativă a acestei lucrări este deci următoarea: modernitatea inițiată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea european occidental a marcat o ruptură cu societatea tradițională care a precedat-o și a declanșat pretutindeni tranziții ce au luat mai întâi forma „modernizării tradițiilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
98 1. Un punct de plecare: analiza apărării 98 2. Aplicații în psihoterapie 101 3. Mecanismele de apărare ca repere în diagnosticare și indici de evoluție a tulburărilor psihologice 104 4. Alte aplicații 108 CAPITOLUL 6 - Perspective: pentru o abordare integrativă a proceselor psihologice de adaptare 110 1. Alte mecanisme numite „de apărare” 110 2. Conceptul de degajare 113 3. Copingul 115 4. Premisele unei abordări integrative 116 PARTEA A DOUA DOUĂZECI ȘI NOUĂ DE MECANISME DE APĂRARE Activism 121 Afiliere
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a tulburărilor psihologice 104 4. Alte aplicații 108 CAPITOLUL 6 - Perspective: pentru o abordare integrativă a proceselor psihologice de adaptare 110 1. Alte mecanisme numite „de apărare” 110 2. Conceptul de degajare 113 3. Copingul 115 4. Premisele unei abordări integrative 116 PARTEA A DOUA DOUĂZECI ȘI NOUĂ DE MECANISME DE APĂRARE Activism 121 Afiliere 127 Afirmare de sine prin exprimarea sentimentelor 134 Altruism 141 Anticipare 147 Anularea retroactivă 153 Ascetismul adolescentului 158 Clivaj (al eului, al obiectului) 162 Contrainvestire 169
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
apărare să fie văzute ca niște fațete ale realității psihobiologice, și nu ca simple obiecte ale cultului psihanalitic”. Această declarație arată în ce măsură se schimbă mentalitățile și lasă să se întrevadă evoluții interesante pentru cei ce cred posibilă dezvoltarea unei psihopatologii integrative. Reacțiile la ultimele evoluții privind mecanismele de apărare nu constituie un fapt cu totul nou. În 1936, Eul și mecanismele de apărare de A. Freud apărea ca o lucrare foarte îndrăzneață, chiar revoluționară. Treizeci și șase de ani mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
defensive - aspect pe care l-am discutat deja în capitolul precedent - sporește importanța evaluării sale pe perioada programului psihoterapeutic sau, așa cum am arătat mai sus, în medicina somatică și în psihologia muncii. CAPITOLUL 6TC "CAPITOLUL 6" Perspective: pentru o abordare integrativă a proceselor psihologice de adaptaretc "Perspective\: pentru o abordare integrativă a proceselor psihologice de adaptare" În paralel cu interesul crescând față de mecanismele de apărare, cercetătorii și practicienii au descris multe alte tipuri de mecanisme implicate în funcționarea psihicului. Relațiile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
precedent - sporește importanța evaluării sale pe perioada programului psihoterapeutic sau, așa cum am arătat mai sus, în medicina somatică și în psihologia muncii. CAPITOLUL 6TC "CAPITOLUL 6" Perspective: pentru o abordare integrativă a proceselor psihologice de adaptaretc "Perspective\: pentru o abordare integrativă a proceselor psihologice de adaptare" În paralel cu interesul crescând față de mecanismele de apărare, cercetătorii și practicienii au descris multe alte tipuri de mecanisme implicate în funcționarea psihicului. Relațiile dintre aceste mecanisme încep să fie privite ca posibile, iar perspectivele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
psihologice de adaptare" În paralel cu interesul crescând față de mecanismele de apărare, cercetătorii și practicienii au descris multe alte tipuri de mecanisme implicate în funcționarea psihicului. Relațiile dintre aceste mecanisme încep să fie privite ca posibile, iar perspectivele unei abordări integrative pot fi deja acceptate. Iată de ce încheiem prima parte a lucrării de față cu un scurt capitol dedicat prezentării mecanismelor numite „de apărare”, mecanismelor de degajare și de coping, precum și a celor câteva elemente pe care se întemeiază ideea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fi deja acceptate. Iată de ce încheiem prima parte a lucrării de față cu un scurt capitol dedicat prezentării mecanismelor numite „de apărare”, mecanismelor de degajare și de coping, precum și a celor câteva elemente pe care se întemeiază ideea unei abordări integrative a acestor diferite procese psihologice de adaptare. 1. Alte mecanisme numite „de apărare”tc "1. Alte mecanisme numite „de apărare”" Pe lângă mecanismele de apărare descrise în capitolele precedente (calificate drept psihice, intrapsihice, interne sau individuale), unii autori evocă existența altor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
gândirea magică, autoacuzarea, exprimarea afectelor, reprimarea afectelor, spiritul combativ sau acceptarea confruntării, stăpânirea de sine etc. Conceput ca o trăsătură stabilă de personalitate sau ca un răspuns la anumite situații stresante specifice, coping-ul este studiat din ce în ce mai mult într-o perspectivă integrativă, care ține cont deopotrivă de abordarea tip „dispoziție” și de abordarea tip „context” (Holahan et al., 1996). 4. Premisele unei abordări integrativetc "4. Premisele unei abordări integrative" Menninger este probabil primul care - într-un articol din 1954 - abordează mecanismele de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
la anumite situații stresante specifice, coping-ul este studiat din ce în ce mai mult într-o perspectivă integrativă, care ține cont deopotrivă de abordarea tip „dispoziție” și de abordarea tip „context” (Holahan et al., 1996). 4. Premisele unei abordări integrativetc "4. Premisele unei abordări integrative" Menninger este probabil primul care - într-un articol din 1954 - abordează mecanismele de apărare dintr-o perspectivă mai largă, aceea a proceselor adaptative și a unei ierarhizări a dispozitivelor de reglare. Mai târziu, Haan (1969) elaborează un model al funcționării
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
importantă cum se crede), iar regresiei i-ar corespunde căutarea de ajutor. După o perioadă de evidențiere și descriere a diferitelor mecanisme psihologice de adaptare, cercetătorii și practicienii se orientează acum spre studiul relațiilor dintre aceste diverse mecanisme. O abordare integrativă ar putea conduce la o nouă teorie a adaptării, care să permită o viziune globală asupra funcționării psihicului. Diversitatea mecanismelor de adaptare face totuși indispensabilă - ca și în cazul unei abordări integrative în psihopatologie (Ionescu, 1995) - o reflecție epistemologică pe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
studiul relațiilor dintre aceste diverse mecanisme. O abordare integrativă ar putea conduce la o nouă teorie a adaptării, care să permită o viziune globală asupra funcționării psihicului. Diversitatea mecanismelor de adaptare face totuși indispensabilă - ca și în cazul unei abordări integrative în psihopatologie (Ionescu, 1995) - o reflecție epistemologică pe această temă. PARTEA A DOUA TC "PARTEA A DOUA " Douăzeci și nouă de mecanisme de apăraretc "Douăzeci și nouă de mecanisme de apărare" Atc "A" Activismtc "Activism" Definițietc "Definiție" Gestionarea conflictelor psihice
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și de toți ceilalți angajați. Fiecare membru al entității este responsabil pentru controlul său intern. În practică, sistemul de control intern funcționează într-un mediu de control, mereu în schimbare, ceea ce impune adaptarea controlului la nivelul fiecărei activități, diferențiat și integrativ, construit în raport cu interesele organizației. Această construcție va trebui să țină cont de structura organizatorică a entității, de stilul de conducere al managerilor, de influența factorilor de mediu și implicit de riscurile care pot afecta entitatea. Excesul de norme, reguli, proceduri
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
depășesc cadrul liceelor sau al facultăților. Este nevoie de programe educaționale care să ajungă până la un nivel de rutină al expunerii către integrarea tuturor competențelor Într-un Întreg. În România există oportunitatea de a dezvolta astfel de abilități și competențe integrative, mai ales În cadrul companiilor multinaționale. Chiar și așa, procesul educațional se rezumă la practicile respectivei structuri - Înveți prin interiorizarea valorilor și procedurilor interne. Nu Înveți sistematic și având o privire de ansamblu. Nu ești expus decât la un studiu de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
1988), Farrell și al colaboratorii săi disting trei grafice prototip reprezentând această tranziție. Un alt studiu aparținând tipului de abordare categorială a formei a fost realizat de Tetlock și Suedfeld (1988), care au elaborat o metodă de evaluare a „complexității integrative” a indivizilor pe baza formelor lor de argumentare, independent de conținut. Maniera lor de măsurare presupune două dimensiunI: „diferențierea” (numărul dimensiunilor unei probleme luate în considerare în evaluarea sau interpretarea evenimentelor) și „integrarea” (dezvoltarea unor conexiuni complexe între caracteristici deja
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
provenite din medii similare, dar care absolviseră alte școli din același oraș. Inițial, cererea conducerii școlii a fost într-adevăr aceea de a găsi un „grup de control” - elevi defavorizați cu un potențial de dezvoltare asemănător care studiaseră în clase integrative (spre deosebire de cele din cadrul politicii de segregare de la Liceul de Elită) - și să evalueze programul printr-o serie de comparații între cele două grupe de absolvenți. Ideea de „grup de control” este totuși străină modelului cercetării narative așa cum l-am prezentat
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
aici. Mai mult decât atât, în practică e imposibil de evaluat cât de diferiți sau cât de asemănători erau tinerii din grupele în ceea ce privește potențialul lor educațional înainte de a intra la liceu. Bazându-ne pe listele de absolvenți a două licee integrative din oraș, ca și pe cea de la Liceul de Elită, am ales subiecții cercetării. Nu a fost deloc ușor să descoperim domiciliile curente ale absolvenților din cauza mobilității populației și a schimbării numelor de familie a majorității femeilor căsătorite. După ce i-
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
dacă subiecții aveau amintiri diferite prin comparație cu cei care au urmat cursuri obișnuite și, de asemenea, să descriem diversele efecte ale școlarizării asupra vieții lor, la 24 și, respectiv, la zece ani după absolvire, comparativ cu elevii din școli integrative. Profilele pe grupe care au fost obținute ne-a oferit un răspuns mulțumitor la întrebarea noastră. Profilurile rezumate - am folosit doar primele zece dintre cele mai pregnante categorii pentru fiecare grupă - apar în tabelul 6.2. Prima categorie dintr-un
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
relatării pierde considerabil atât din forță, cât și din sens. Discutarea rezultatelor Ce aflăm, de fapt, din profilurile prezentate mai sus cu privire la amintirile din trecut și la reflecțiile unor foști elevi care au învățat, de-a lungul liceului, în clase integrative ori clase segregate? 1. Integrare versus segregare: aspectul social. Este cât se poate de clar că atât absolvenții din cadrul programului experimental care sunt acum adulți tineri, cât și cei de vârstă mijlocie zugrăvesc în relatările lor imaginea unei minorități. În
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și modul în care aceștia au investit în elevi există din abundență în materialele noastre, mai ales la cele două grupe care au absolvit programul experimental (categoria 1 la vârsta mijlocie și categoria 2 la adulții tineri). Printre absolvenții claselor integrative vom găsi aceeași evaluare înaltă a profesorilor printre cei tineri (categoria 2), dar în grupa celor de vârstă medie referința „profesori buni” - fără o recunoaștere specială a vocației lor de dascăli - apare doar în poziția a șasea. Mai mult, categoria
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
profesori buni” - fără o recunoaștere specială a vocației lor de dascăli - apare doar în poziția a șasea. Mai mult, categoria „conflicte legate de disciplină”, care, de regulă, determină tensiuni între profesori și elevi, apar doar în profilul tinerilor din clasele integrative (categoria 4). Dintre categoriile mai puțin frecvente care nu au fost incluse în profilurile pe grupe, „profesori proști” și „profesori nesemnificativi” au fost menționate tot doar de cei care au absolvit clasele normale - o categorie ilustrată în dosarul lui David
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
pe experiența reușitei în cadrul lui (categoria 3), în vreme ce adulții tineri discută acest aspect atunci când își amintesc cât de mult efort era necesar pentru integrarea în program (categoria 10). Imaginea desprinsă prin compararea acestor date cu cele obținute de la absolvenții claselor integrative vizează în mod clar diferența dintre cele două programe. Profilul celor de vârstă mijlocie include referințe la a fi un elev mediocru (categoria 9), iar printre cei tineri se vorbește despre efortul limitat destinat studiului (categoria 7) - ambele fiind exemplificate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]