273 matches
-
mai buni și manifestă generozitate la notare, dar sunt și preocupate mai puțin de noutate. Limbajul constituie unul dintre cele mai accentuate fenomene ce îi diferențiază pe copii la intrarea în școală. Mediul din care provine copilul și capacitățile sale intelective, imprimă un anumit nivel al dezvoltări limbajului. Diferențele apar mai evident pe latura exprimării, a foneticii, a structurii lexicale, a nivelului exprimării. Mai cu seamă în scris se manifestă omisiuni de grafeme, înlocuiri, dezacorduri gramaticale, nerespectarea punctuației, exprimări incomplete, în
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
o parte, în relația dintre "semnificant" (lucru sau formă) și "semnificat" (substanță sau concept), pe de alta, între referință și subiectul receptor, imaginea solicitând atât funcția cognitivă (recunoașterea unui conținut, perceput și transmis senzorial), cât și capacitatea de reprezentare abstractă, intelectivă, cu ajutorul funcțiilor imaginației. În configurarea structurilor imaginarului, imaginea se dovedește, datorită acestor trăsături și funcții ale sale, o unitate fundamentală, pentru că actualizează forme fixate în memorie, reconfigurându-le în noi combinații, sau expune diferite proiecții afective ale subiectului (colectiv sau individual
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imagerie spéculaire" (Thomas 23); dar atunci când sinele devine conștient de sine însuși și iluzia speculară se destramă, se instalează mitologia armonioasă a dublului, a fratelui geamăn, a alter-ego-ului sau a celuilalt-asemănător. Reprezentarea, schemă de reproducere a unei informații senzoriale sau intelective, posibilă cu ajutorul funcției imaginative mimetice, subiectivează referentul (obiectul), reinvestit cu semnificații chiar prin procesul de de-materializare. Studiile asupra imaginarului, subliniază Thomas, caută să identifice modalitățile operatorii prin care modelul ajunge să se confunde cu imaginea sa, iar subiectul cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
creștin (ne referim în continuare la evul mediu) și care poate crea în spiritul receptorului iluzia speculativă și iluzia semiologică inductivă - datorită unui fond de credință bazat pe senzorialitate și pe fantasmatică -, ideologia, reprezentarea sau simbolismul sunt produse de tip intelectiv, deductiv și analogic. Distanța dintre model și dedublarea, imitarea sau interpretarea sa simbolică este nu doar conștientizată, ci numită și impusă prin chiar teoria imaginii ortodoxe și teocrația bizantină la care se afiliază puterea medievală românească. Semnificatul, conținutul mental mnezic
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și structuri, precum și substanța imaginarului colectiv. Îl urmăm pe Durand atunci când adaugă faptul că schema este încarnată în reprezentare, dar ne situăm diferit de el spunând că ea nu se reduce la această ipostază; ea este în primul rând potențialitatea intelectivă însăși, care are ca punct de plecare "conceptul" (ideea sau amintirea, mentalitatea sau stereotipul etc.) și oferă "schița" pe care apoi se încarcă materia imaginarului sau o structură simbolică. Durand o reduce la un impuls primordial, la un factor pur
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginarului a formelor de reprezentare a sinelui și a alterității îi dovedește forța și remarcabila capacitate de simbolizare. Lume internă a mentalului colectiv în care se proiectează imaginea "prismatică" (descrisă de Wunenburger) - zonă de intersecție a reprezentării senzoriale cu reprezentarea intelectivă și cu cea creativă, imaginarul rămâne ancorat în referința sa istorică, deși el o memorează și o menține lung timp prin simboluri. Întâlnirea dintre real și imaginar nu este, după cum spuneam, antitetică, ci provoacă și reprezentări coerente ale lumii, complexe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
d) nivelul cultural; e) securitatea psihologică; f) securitatea personală g) spiritul vremii h) „ miturile dinamice ” ca expresie a dorințelor umane colective (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 158-159) Carmen Crețu prezintă factorii care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
condiții educative:nivelul de pregătire al profesorului; - influența predecesorilor, mediul ambiant, a profesorului, a școlii. (A., Cosmovici, Luminița Iacob, 1987, pp. 21-23) Consultând literatura de specialitate, considerăm că următorii factori care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici I. Factori intelectivi 1. Imaginația 2. Gândirea cu factorul ei general inteligență 3. Stilul perceptiv II. Aptitudini speciale III. Factori nonintelectuali ( de personalitate) 1. Sistemul atitudinal 2. Motivația 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Caracterul B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică C. Factori externi 1. Condiții educative în mediul școlar și familial 2. Condiții socio-economice și culturale II .2. Factori care condiționează creativitatea II .2.1 Factori psihologici II .2.1.1 Factori intelectivi A. Imaginația Imaginația - proces psihic al cărui rezultat este obținerea unor reacții, fenomene psihice noi în plan cognitiv, afectiv sau motor. (A., Cosmovici, 1996, p. 36) Imaginația prezintă următoarele însușiri care pot fi considerate drept principalele caracteristici ale creativității: 1
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
idee, nu se respinge nimic. Metoda are la bază "un resort psihic elementar: mecanismul deblocării capacității creative prin abrogarea “ pentru moment “ a examinării imediate, obiective a ideilor emise. Într-un fel, are loc o eliberare a imaginației, prin anularea cenzurii intelective."<footnote Ibidem p.202. footnote> Prin această metodă se organizează o situație-problemă care permite elevilor să facă mai multe propuneri de idei, excluzând orice formă critică (nimeni nu are voie să ironizeze, să critice, să amendeze, să contrazică ideile colegilor
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
folosirea limbii, oferind sugestii pentru pentru multiplicarea posibilităților ei și transformarea unor virtualități în fapte actualizate și în realități. Fără îndoială, funcția poetică presupune manifestarea subiectivă a vorbitorului, dar nu numai în formă sentimentală și volitivă, ci și în formă intelectivă și rațională. Funcțiile limbii, pe care le-a identificat Roman Jakobson, au fost stabilite prin analiza procesului comunicativ, ceea ce presupune, în principiu, că există o funcție supraordonată lor, funcția comunicativă, în sfera căreia ele pot fi considerate specii. În acest
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
p. 5). Notele publicate, purtând numere în locul datei precise, reprezintă "un scurt popas în labirinticul traseu al existenței": popas de lectură, de reflecție pe marginea ei, de clarificare a unei etape, de punere în lumină a alteia. Flexibilitatea psihică și intelectivă, ca și efortul volițional transpar din cele peste 300 de pagini ale volumului și amintesc de un alt cărturar ambițios, pentru care, de altfel, Theodor Codreanu manifestă simpatie și dreaptă măsură, Titu Maiorescu. Din portretul criticului de la Huși lipsesc încrâncenarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dezvoltării socio-afective; - nivelul dezvoltării limbajului; - disponibilitatea ludică. Activitatea practică cu privire la organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ pe care Îl reprezintă, de fapt, compozițiile școlare, trebuie să țină seama de câteva cerințe metodologice fundamentale: - respectarea caracterului sistemic; - formarea cunoștințelor si disponibilităților afectiv intelective;conceperea compozițiilor ca instrumente de folosire a sistemului limbii În actul viu al comunicării verbale; - compozițiile trebuie să devină mijloace de receptare creatoare a literaturii; - compozițiile școlare trebuie concepute ca parte integranta a activității de inițiere a elevilor În tehnica
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
prezintă tulburări de somn-veghe sau insomnii rebele, unii dorm 1-2 ore pe noapte restul fiind consumat într-un joc stereotip; * primele semne apar înainte de vârsta de 3 ani (Kanner) sau după 3 ani (Asperger); * incapacitatea de centrare a unui interes intelectiv, în afara celui ludic sau alimentar (de gurmand); * diminuări calitative în zona informațiilor și relațiilor sociale, precum și în comunicare; * aspecte comportamentale restrictive, repetitive, stereotipe; * diverse alte tulburări fiziologice și comportamentale dezintegrative ale copilăriei. Din aceste multiple semne etio-simptomatice se desprinde ideea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
adesea reproducând chiar accentul terapeutului (ori a partenerului de conversație). Aproape toți au tonul și vocea monotonă, mimica săracă și sunt lipsiți de capacitatea de a-și imagina ceva, chiar prin joc, prezentând o incapacitate de centrare a unui întreg intelectiv. Toate aceste aspecte ne condiționează terapia în mod specific fiecărui caz pe care dorim să îl tratăm. Pe scurt ne referim la acțiunea aplicativă a specialiștilor psihologi și logopezi specializați în terapia autismului. Însăși noțiunea cazuistică presupune un sistem de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și scris, de la cazurile ușoare, situate la limita normalității până la cele mai grave, cu caracter evident, patologic. Categoriile mari de tulburări depistate au fost: dislalii, disfazii, alalii, dislexiidisgrafii, disfonografii, dizortografii, logonevroze de diverse tipuri și complexitate, cu sau fără tulburări intelective, sau asociate cu fenomene de suferință cerebrală. Tulburările de limbaj au o etiologie multifuncțională: factori psihici, factori sociali, pedagogici sau ereditari. De aceea pentru marea majoritate a cazurilor depistate menționăm corelarea tulburărilor de limbaj cu manifestări nevrotice și reactive, sechele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de pronunție, dereglări de ritm, citire și scriere, situate la limita dintre normal și patologic, până la tulburările grave și accentuate cu caracter evident patologic: dislalii polimorfe; alalii; dislexii, disgrafii, disortografii; logonevrozele de diverse tipuri și complexitate, cu sau fără tulburări intelective sau asociate cu fenomene de suferință cerebrală. În cadrul dislaliilor au predominat dislalia fiziologică și funcțională și în procentaj scăzut cea organică. La multe cazuri este evident deficitul de inervație al neuronului motor periferic, ceea ce explică apraxia și lentoarea fono-articulatorie. La
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sistemului verbal, constituie una din particularitățile patologice importante ale neurodinamicii. Toate acestea ne conduc la ideea că având în vedere specificitatea debilității mintale, în contextul social, corelația dintre nivelul intelectual și adaptarea socială este slabă. Cauzele sunt multiple: a) Factori intelectivi Coeficientul intelectual (C.I.) evaluat între 45 80 centile (Scara Alfred Binet) constată mari diferențe ca timp de pregătire la băieți, între 45-60% și între cei ce erau situați între 60-80%. Relația dintre nivelul general de inteligență și nivelul adaptării la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mult, o atitudine. Este de presupus că afectivitatea mobilizează energiile sufletești iar raționalitatea pe cele ce țin de rigoarea structurii imaginii. În arta ei se află subtil dozate elanurile inimii și impusurile fertile ale reflecției. Această navetă între senzorial și intelectiv permite lecturi plastice diverse, incitante, seducătoare prin surpriza optică oferită cu generozitate. În ansamblu, pictorița lasă impresia că se comportă ca un reporter implicat în subiectul abordat, unde flexibilitatea dialogului asigură pătrunderea în zone de mare rafinament. Schema compozițională se
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
coregrafice, teatrale, cinematograficeă și axiologica (valoricăă. Este o reflectare interpretativa a lumii prin mijoace expresive specifice. Prin forme, sunete, ritm și melodicitate, cuvinte, linii, culori etc., arta oglindește o realitate obiectiv subiectivă. Ea exprimă în variate forme comportamentul sensibil uman, intelectiv al creatorului, moduri specifice de a vedea, de a simți. Artă da expresie modului de a gândi și interpreta, comunica mesaje de idei și sentimente, comunica stări de spirit, se adresează senzorialității, experienței memorizate, inteligenței, imaginației creatoare. Henri Delacroix sintetizează
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
stări de spirit, se adresează senzorialității elevilor, experienței memorizate, inteligenței și imaginației creatoare. Prin forme, sunete, muzicalitate, cuvinte, linii, culori prin care elevul este educat să se exprime, oglindește o realitate obiectiv-subiectivă.Ea exprimă în diferite forme comportamentul sensibil uman, intelectiv al creatorului, moduri specifice de a vedea, de a simți. Creativitatea - una din cele mai fascinante noțiuni pe baza căreia progresul omenirii nu s-ar realiza - cu toate că este foarte mult utilizată, ea este încă o problemă controversată. Din toate definițiile
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
spiritual un dublu proces de adaptare (a normei la posibilitățile concrete de realizare a faptului moral și a facultăților raționale individuale la caracteristica esențială a normei, la natura ei intimă), a cărui simetrie pledează încă o dată în favoarea reversibilității specifice dimensiunii intelective a psihologiei omenești. Conștiința de sine este chemată, astfel, să inverseze o ordine a abordării cognitive, adică să întemeieze cu soliditate științifică în portretul subiectiv (și în particularitățile acestuia) o sugestie de interpretare care urmează a fi încorporată ecuației actualității
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care contrazicea bunul simț al unei stabilități doctrinare așezate în intenția unei persistențe garantate. Acesta este momentul maximei tensiuni reflexive, locul opțiunilor fundamentale și confluența tendințelor noetice celor mai importante, într-o ordine a precumpănirilor lăuntrice care orientează întreaga activitate intelectivă. El este subsecvent fenomenului inspirației și decurge dintr-o acumulare încărcată de replieri interioare, care preia selectiv forme turnate de acesta în aluatul subiectiv și le dă o întrebuințare cu trimitere la formule abstracte. E drept că în științele exacte
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a frământărilor vieții comunitare. Relevant în spațiul social este și ceea ce ține de valoarea recunoscută a interiorității, nu numai ceea ce provine din necesități exculsiv colective. Iar în interiorul unui mediu provocator este nevoie de pacea lăuntrică pe care o asigură structura intelectivă exersată și fixată în "engrame" cognitive. De aceea împrumutul spiritual pe care îl garantează circuitul închis al interiorității este unul dintre temeiurile stabilității personalității și ale forței ei de pătrundere în unghere nebănuite ale datului vital. O definiție exclusivistă a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
teoretice aflate la îndemâna motorului aptitudinal dovedesc însă funcția unitară universal-rațională a conștiinței și apropie elementele dispersiei intenționale. Descrierea interiorității, finele observații discriminatorii sau sintetizatoare, barometrul subiectiv, sunt toate componente ale unei ample investiri aptitudinale și au nevoie de inspirația factorului intelectiv pentru reușita demersurilor lor. Încorporat științei despre sine sau păstrat în postura unui prilej acoperitor, acest factor își răspândește influența în straturi ale constituției psiho-spirituale individuale care ar trebui să beneficieze de contribuția unor "rațiuni" în chip distinct specifice. Departe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]