231 matches
-
mare parte elita națiunilor, care le va conduce și a cărei răspundere nu se poate măsura"56. Conceperea liceului ca sursă primară de formare a elitelor caracteriza deci politica educațională la nivel european. 3.2 Politica educațională interbelică în slujba "intelectualismului" Din nevoia creării de cadre de conducere, învățământul teoretic interbelic s-a aflat într-o situație privilegiată. Încă de la prima sa reglementare, în 1864, liceul era conceput ca sursă de formare a viitoarelor elite. Dar, după abia un deceniu de la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1874, accentuau componenta reală din învățământul secundar. Ducând măsurile spre extrem în ceea ce privește învățământul universitar, Maiorescu propunea chiar desființarea Facultăților de Litere și Filosofie la Iași, prin înlocuirea cu Politehnica 58. Așa cum au arătat unii teoreticieni ai educației, precum Ștefan Bârsănescu, "intelectualismul" a fost alimentat de politica școlară, atât prin procedeele de selecție a elevilor, orientate mai ales spre dezvoltarea intelectuală a tinerilor și mai puțin spre capacitățile lor totale, dar și prin accentul pus pe cultura generală concepută în mod intelectualist
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și în noua concepție, deși adaptarea învățământului la noile realități fusese una dintre coordonatele reformei. În ipostaza de creator de idei și valori culturale, intelectualul interbelic român devenise exponent al unei categorii sociale asupra căreia plutea aura prestigiului. Termenul de "intelectualism" denotă în acest context tocmai propensiunea tineretului către mult râvnitul statut de intelectual. Conexiunea între intelectualism, tineret și politica educației este reliefată, în stilul caracteristic, de către unul dintre tinerii intelectuali ai României interbelice, scriitorul Camil Petrescu: Cine te silește să
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ipostaza de creator de idei și valori culturale, intelectualul interbelic român devenise exponent al unei categorii sociale asupra căreia plutea aura prestigiului. Termenul de "intelectualism" denotă în acest context tocmai propensiunea tineretului către mult râvnitul statut de intelectual. Conexiunea între intelectualism, tineret și politica educației este reliefată, în stilul caracteristic, de către unul dintre tinerii intelectuali ai României interbelice, scriitorul Camil Petrescu: Cine te silește să fii intelectual: statul conferă aura de glorie creației intelectuale, încurajând-o prin crearea de instituții și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
statul conferă aura de glorie creației intelectuale, încurajând-o prin crearea de instituții și școli. Iar după ce te dedici artei sau științei, tot statul te lasă în mizeria propriilor mijloace. Apoi, e o lege organică - toate clasele sociale tind spre intelectualism. Fascinația intelectualismului e uriașă 60. Așadar, educația nu poate fi eliminată din ecuație atunci când investigăm intelectualitatea română. Mai mult, problema educației s-a pliat întotdeauna pe dezbaterile istoriei moderne și contemporane, căci această noțiune nu desemnează doar un mecanism formator
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
aura de glorie creației intelectuale, încurajând-o prin crearea de instituții și școli. Iar după ce te dedici artei sau științei, tot statul te lasă în mizeria propriilor mijloace. Apoi, e o lege organică - toate clasele sociale tind spre intelectualism. Fascinația intelectualismului e uriașă 60. Așadar, educația nu poate fi eliminată din ecuație atunci când investigăm intelectualitatea română. Mai mult, problema educației s-a pliat întotdeauna pe dezbaterile istoriei moderne și contemporane, căci această noțiune nu desemnează doar un mecanism formator al individului
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
care au încurajat populația să își trimită copiii pe băncile școlilor secundare ca rampă sigură de lansare către "lumea bună", fără a avertiza asupra incapacității pieței muncii de a absorbi promoții de aspiranți la funcții publice sau profesii intelectuale. Fascinația intelectualismului prinsese rădăcini atât de adânci, încât opțiunea absolventului pentru o facultate cu profil comercial sau tehnic, în detrimentul medicinei sau al dreptului ar fi însemnat o adevărată decădere, "iar țăranul va considera ca o mare nedreptate, dacă fiul său nu va
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
comitete școlare. Cu toate meritele care se atribuie acestor comitete, mai ales în sprijinirea financiară a școlilor, arătam anterior că eforturile acestora s-au îndreptat tot către liceele teoretice, încurajând, o dată în plus, accesul tineretului către astfel de instituții. Așadar, intelectualismul fascinează tinerii ce aspiră la statutul elitist și la care consideră că pot ajunge prin frecventarea unui liceu ca rampă către universitate și apoi către profesii intelectuale. În mod elocvent descrie scriitorul Sașa Pană, în amintirile sale, sentimentul împlinirii de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
va insista, șubrezindu-și sănătatea, pierzând anii tinereții; nu se mai întoarce nici la glie pentru că a gustat viața de student, așa că "sporește rândurile grupărilor extremiste"81. Și în presa anilor '30 s-a țesut o adevărată polemică în jurul chestiunii intelectualismului. Fără a medita prea mult asupra semnificației noțiunii de "intelectual", unele voci blamau intelectualismul ca "obsesie" apuseană care atrage inexplicabil poporul român, acest statut fiind "cel mai rătăcit ideal [...] greșala mare, de nemaiîngăduit, a românilor contemporani"82. Asaltul tineretului asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
glie pentru că a gustat viața de student, așa că "sporește rândurile grupărilor extremiste"81. Și în presa anilor '30 s-a țesut o adevărată polemică în jurul chestiunii intelectualismului. Fără a medita prea mult asupra semnificației noțiunii de "intelectual", unele voci blamau intelectualismul ca "obsesie" apuseană care atrage inexplicabil poporul român, acest statut fiind "cel mai rătăcit ideal [...] greșala mare, de nemaiîngăduit, a românilor contemporani"82. Asaltul tineretului asupra profesiunilor intelectuale, accentuarea șomajului intelectual în anii '30 și pendularea cărturarilor între lumea ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
acei puțini intelectuali "cari cugetă", cei "ce vor să aibă opinii" obținute prin asimilarea și transmiterea ulterioară a ideilor marilor gânditori și "intelectualii de contrabandă" care preiau opinii din gazete 84. Ultima categorie predomina ostentativ, înglobând pe cei fascinați de intelectualism care metamorfozau o stare ideatică în snobism. 3.3 Învățământul secundar teoretic din zona de nord a Moldovei După stabilirea principalelor coordonate ale învățământului secundar românesc interbelic, următorul pas va fi cel de a reconstitui rolul formator al școlii în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la baza unor monografii social științifice complexe. Așa cum reiese din principiile la baza localismului creator, eforturile angajate se înscriu pe linia creației tradiționaliste - chiar dacă adesea se înregistrează abateri - accentuând, o dată în plus, relația antagonică dintre centrul modernist, decadent, marcat de "intelectualism despotic"26 și provincia păstrătoare de tradiție autentică, ce nu trebuie să fie doar consumatoare, ci și creatoare de cultură. Cultivarea localismului creator reprezenta apanajul grupărilor intelectuale coagulate în jurul unor reviste locale. Incubatorul unei astfel de atmosfere culturale nu putea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
, revistă de cultură apărută la București, lunar, din 10 noiembrie 1928 până în martie 1929. Comitetul de redacție este alcătuit din Tudor Șoimaru, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu și Pompiliu Constantinescu. Publicație de elită, revista propune și promovează intelectualismul ca formulă ideologică și estetică: „Obiectul preocupărilor noastre îl formează o problematică a cunoașterii autonomă de finalități utilitare”; „zodia severă sub care apărem este intelectualistă”(1/1928). Este menționată „categoria intelectului”, opusă transcendentului divin, care definește demersul întreprins aici: „«Kalende
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
întreg determinism istoric o impune. Și mai ales ortodoxismul de emisiune postbelică ce tinde a obstrua europenizarea conștiinței și de a ne readuce cultura, printr-o mistică paseistă, la faza ei de posomorâtă copilărie - neliniștește și incită la reacțiune.” „Formula intelectualismului” este constant promovată de K. prin ancheta deschisă încă din numărul inaugural asupra unor fenomene precum existența unui tip de intelectual autohton, manifestarea unor „direcții noi de intelectualitate pură”, practicarea ortodoxiei, opusă tendinței de integrare europeană, intelectualismul ca formulă călăuzitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
la reacțiune.” „Formula intelectualismului” este constant promovată de K. prin ancheta deschisă încă din numărul inaugural asupra unor fenomene precum existența unui tip de intelectual autohton, manifestarea unor „direcții noi de intelectualitate pură”, practicarea ortodoxiei, opusă tendinței de integrare europeană, intelectualismul ca formulă călăuzitoare în estetică și filosofie. Răspunsurile vin de la Tudor Arghezi, C. Rădulescu-Motru, Dan Rădulescu, N. Davidescu, Radu Dragnea, Mihai Ralea. Reacțiile și ecourile suscitate de anchetă și de articolele apărute sunt relevante pentru direcțiile de gândire din anii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
și de articolele apărute sunt relevante pentru direcțiile de gândire din anii ‘30: polemica dintre Vladimir Streinu și G. Călinescu referitoare la relația modernism - tradiționalism, analizată pe trei paliere, și anume modernism - tradiționalism (faza literară), estetism - ortodoxism (faza estetică) și intelectualism - misticism (faza ideologică); reacțiile lui Pompiliu Constantinescu (Creștinismul folcloric, Reflexii polemice) la articolul Sensul tradiției, publicat de Nichifor Crainic în „Gândirea” sau la manifestul „Crinului Alb”, unele intervenții din rubrica „Revista faptelor literare” ș.a. K. promovează studii de critică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
au atât de frapant individualitatea lor, apoi sunt și atât de simbolice! Jupân Dumitrache este clasa care dă substrat liberalismului român; Nae Ipingescu reprezintă formele noi, "guvernă-mîntul", Rică Venturiano, în calitatea lui de redactor la Vocea patriotului naționale, e chintesența intelectualismului liberal. Vocea patriotului naționale de la "15/27 Răpciune", în care Nae Ipingescu citește "Republica și Reacțiunea sau Venitorile și Trecutul" și în care e vorba de "a mânca de la datoriile etc." - nu vedeți aici pe liberalul, pe "roșul" "pașoptist", cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
limitrofe găsim și în analizele istorice, care arată cum a fost organizată educația adulților și din ce surse își extrage rădăcinile. K. Popovic (2002) identifică patru astfel de surse: gândirea religioasă, mișcările de clasă și industrializarea, filosofia iluministă, umanistă și intelectualismul, respectiv orientarea vocațională. Economia, prin studiile sale asupra eficienței folosirii resurselor pentru a produce valori și bunuri, prin analiza diferitelor surse de finanțare, prin teoria capitalului uman etc., a adus justificări pentru educația adulților atât ca investiție, cât și ca
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
limitrofe găsim și în analizele istorice, care arată cum a fost organizată educația adulților și din ce surse își extrage rădăcinile. K. Popovic (2002) identifică patru astfel de surse: gândirea religioasă, mișcările de clasă și industrializarea, filosofia iluministă, umanistă și intelectualismul, respectiv orientarea vocațională. Economia, prin studiile sale asupra eficienței folosirii resurselor pentru a produce valori și bunuri, prin analiza diferitelor surse de finanțare, prin teoria capitalului uman etc., a adus justificări pentru educația adulților atât ca investiție, cât și ca
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ei. Experiența este singura cale prin care putem cunoaște și înțelege această lume, toate conceptele fiind situate istoric și funcționând ca simple chei și scheme de orientare. Poziția tradiționalist-teologică se prelungește în secolul al XX-lea în științele sociale prin intermediul intelectualismului idealist, ce nu este, în fapt, decât o teodicee secularizată. Doar de curând, ne spune sociologul român, am reușit să adoptăm și față de realitățile umane și politice acea atitudine eliberată de toate tradițiile și autonomă pe care lumea modernă, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
noi, expunerea practicilor curente, ignorate sau exersate tacit ca daturi ale Învățămîntului nostru, poate surprinde neplăcut mulți lectori nepregătiți. Mihaela Miroiu concentrează În două capitole tarele neasumate ale școlii românești, glosînd mai ales despre autoconcentrare și autosuficiență, elitism, excepționalism și intelectualism, segregare și asocialitate, autoritarism, hiperierarhizare și hipercentralizare, depersonalizare și antihedonism, respectiv discriminări etnice, sociale și de gen. Toate aceste aspecte pot fi așezate conclusiv sub semnul conservatorismului și al subdezvoltării (ceea ce a și reluat Într-un capitol distinct al lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Să-i lăsăm pe scriitori să-și dezvolte intriga în operele lor. Noi, ca oameni ai concretului, ai practicii și ai realității, vom vorbi despre altceva dincolo de un "Cine?". Întotdeauna intelectualii media, mai ales acei intelectuali profund integrați tradiției unui intelectualism modern desuet, care doar învață să instrumentalizeze cuvinte și să infereze idei și imagini, au fost intrigații de un "Cine vorbește?", aflat în afara sistemelor (social-politice), reacționând ironic, denigrator și mistificator la spus-ul acelui "Cine?". Acești intelectuali, dominați de instincte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sufletul, spiritul fiind elementele de emancipat), spre deosebire de emanciparea modernă, centrată pe exterior (trupul, imaginea) și pe o cultivare nu atât a spiritului, cât a unei gândiri originale, "cât mai de efect" și sofisticate (a te afirma prin gândire în tradiția intelectualismului postbelic!). Așa cum ne-a arătat Foucault, în Hermeneutica subiectului, anticii acordau o atenție deosebită spiritului și sufletului, iar raporturile sufletului cu sinele și ale sinelui personal cu al celorlalți erau de instruit, de cultivat. Nu este deloc întâmplător că Socrate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
despre proza, si despre poezie, calitatea fidelității față de obiect ieșind acum cu și mai multă hotărâre în evidență. O elegantă descriptivitate caracterizează manieră de a recenza a lui G., conferindu-i meritul unei atitudini obiective. Scrisul sau este de un intelectualism rafinat, ironic și emancipat, înclinat cu intermitențe, dar fără exces, și către corelări mai generale, cu vagi ecouri lirice și uneori chiar metafizice. Foarte semnificativă pentru preferințele criticului este și selecția numelor care îl interesează. El se îndreaptă mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
dilema fundamentală a limbajului, de unde consecința că lirica lui A. este un permanent dialog al propriului limbaj cu limbajul aflat în proprietate comună. Limbajul neutru este chemat la expresivitate, tot astfel cum elementele cotidianului se convertesc în imagini elocvente, iar intelectualismul apare într-o postură vădit afectuoasă. Simbolurile aparțin teritoriilor din care poezia a preluat dintotdeauna: zoologicul (melcul, oul, pasărea, peștele, scoica, șarpele), vegetalul (arborele, frunza, iarba, sămânța), mineralul (nisipul, piatra) și culturalul (labirintul, ușa). Îndeosebi labirintul, în diversele lui ipostaze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]