2,070 matches
-
-i pe moderniștii Ion Barbu și N. Davidescu - cu toții fiind "partizani zeloși ai diferitelor curente decadente de la simbolism la expresionism și ermetism". Dar realismul nu doarme! În timp ce "reacțiunea se dedă la atacuri tot mai înverșunate împotriva clasei muncitoare și a intelectualității care se alătură, pe-o cale sau pe alta, luptelor revoluționare ale acesteia, filonul realist mereu dominant, însă, este menținut în literatura română" de M. Sadoveanu, Gala Galaction, N. D. Cocea, Cezar și Camil Petrescu, G. Călinescu, Tudor Arghezi, G.
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
care dispunea Polonia în1939. Deoarece în Polonia anului 1939 cetățenii polonezi care terminau studii universitare treceau pe lista ofițerilor de rezervă activați automat în timp de război, NKVD-ul a asasinat după o atentă selecție o mare parte din floarea intelectualității poloneze, conform datelor cca. 300 de doctori, 20 de profesori universitari, 100 de scriitori și ziariști, în genere aristocrați și elită intelectuală. Adevărul a fost scos pentru prima oară la suprafață de către naziști în 1943 care au stabilit după o
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
la o categorie de oameni ce, după ce făcuse, un stadiu îndelungat de pușcărie "pentru o credință pe care o consideraseră curată la vremea ei", era nevoită să îndure cele mai grave presiuni și ingerințe. Completamente lipsită de credibilitate în ochii intelectualității, poliția politică avea o mare nevoie de "ambasadori" de acest soi care să fie capabili a racola figurile notorii ale opoziției din Apusul "putred", precum Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, în cazul în care i-ar fi
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
deosebire, e un act de profundă intimitate, cu "destin interior", precizează Nichita, însă ea se oferă lumii și, de aceea, se supune estimării mai ales prin oglinda cititorului avertizat/profesionist. În fine, critica literară, conclude Nichita, este "un act de intelectualitate și de recepție", judecă valorile și, din acest motiv, trebuie să aibă "un profund calm al valorilor": "critica nu e o stare de nervi, ci o aură semantică. De aceea ea consacră valoarea, atunci când dânsa există, și ignoră absența valorii
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
ci un profesionist al manipulării. El reprezintă forma actuală de acțiune a fesenismului: una în care șperțul se îmbină cu lingușeala și nesimțirea cu incultura. Dar ca un astfel de personaj să fie aplaudat la scenă deschisă de inși aparținând "intelectualității" e, totuși, mult prea mult. Sigur, l-am aplaudat noi (sacadat, militărește) și pe Ceaușescu. De ce ne-am face probleme cu lingușirea lui Vanghelie? Nu obosesc să-mi spun că indivizii ce înfulecau ca apucații, dându-se, asudați, în spectacol
Chermeza năucilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8621_a_9946]
-
În felul acesta N. Steinhardt poate fi socotit drept unul dintre puținii noștri oameni de seamă în mă-sură să purifice conceptul de patrie, să-l proiecteze mirabil în transcendență... O particularitate a credinței lui N. Steinhardt este organicitatea ei. Intelectualitatea complexă, deschisă spre multiple orizonturi, propensiunea speculativă și subtilitatea scriiturii nu l-au împiedicat să cultive un "realism" originar al creștinismului. Nu o credință abstractă, scolastică a ilustrat-o "părintele Nicolae", ci una a concretului existențial, la nivelul omenirii generice
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
regizor, de către autorul spectacolului. Față de textul lui Sofocle, în versiunea Fleg-Enescu au intervenit modificări esențiale condiționate, în mod cert, de viziunea romantică și umanistă cu sens eroic, viziune manifestă la cei doi autori; este o viziune proprie unei părți a intelectualității epocii, proprie elitelor artistice și intelectuale ale timpului. Enescu a fost un artist care dispunea de un acut simț al responsabilității, al responsabilității personale vizavi de marile evenimente ale epocii. La Sophocle relația dintre Oedipe și Sfinx se petrece în
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
neliniștitor în pozițiile de acest fel. Minimalizările culturii americane n-ar fi posibile dacă momentul zero al trimiterii în deriziune a celor mai importante nume de creatori nu și-ar avea originea chiar pe sol american. Ura de sine a intelectualității academice, masochismul atâtora dintre vedetele publicisticii, complexele de vinovăție induse de-o violent orchestrată ideologie a corectitudinii politice i-au pus pe americani într-o permanentă postură defensivă. E o lecție - tristă - din care se pot trage învățăminte. Mai ales
De ce li se refuză scriitorilor americani Nobelul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7987_a_9312]
-
serios de integrare românească, de revenire la limba română literară; demersul a continuat, cu un plus de dramatism, în perioada postbelică, întrucât atunci se încerca un fals extraordinar: impunerea așa-zisei ,,limbi moldovenești" ca limbă de stat. La vremea respectivă, intelectualitatea noastră a pledat în primul rând pentru valorificarea clasicilor - interziși până în 1956. S-a recurs la o adaptare a limbii vorbite aici la normele ortografice ale limbii literare românești, cu mici variațiuni fonetice, iar în 1965, la cel de-al
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
și bizară, în ciuda etuvei ideologice în care era prinsă. Atras de meleaguri orientale, îndrăgostit de pitorescul venetic al orașelor din Dobrogea (Tulcea și Constanța) și de tihna satelor de cîmpie, împărțin-du-se fără efort între lumea clerului și cea laică a intelectualității bucureștene, autorul suferă de o nostalgie contagioasă: cartea îți lasă un gust de amărăciune fină, ca cea încercată la vizitarea unui loc în privința căruia presimți că nu vei mai avea prilejul să-l mai calci vreodată. Lui Dan Ciachir îi
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
importantă decât lista scriitorilor care au pactizat cu comunismul. Dacă extindem explorarea și exemplificarea și spre celelalte domenii ale vieții intelectuale (istorie, filosofie, teologie, sociologie, psihologie, matematică, biologie, inginerie, muzică, arte plastice, teatru etc.), vom vedea că partea necomunistă a intelectualității române are o sferă considerabilă. De altfel, ar trebui să luăm în seamă un calcul simplu și în ceea ce privește proporția de comuniști din națiunea română. Dacă e adevărat că în 1989 ar fi existat peste patru milioane de membri ai PCR
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
acestuia s-a confundat cu destinul celor care l-au conceput". Altminteri cum ne-am explica prestațiile, defel neglijabile, în slujba "angajării" la "linia" propagandei comuniste a unor Nicolae Balotă și Radu Enescu? Avem toată considerația pentru producțiile de înaltă intelectualitate ale acestora, dar socotim că nu se cuvine trecută sub tăcere vădita lor distanțare, pe parcursul unui șir de ani, de principiile directoare ale Cercului. Probozit fiind, după cîte știm, măcar unul dintre ei, în intimitatea unei reuniuni cerchiste, de către I.
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
o scrisoare din 26 mai 1943 a lui Ștefan Aug. Doinaș către Cornel Regman: "La Sibiu am fost amenințați cu Parchetul ceea ce arată halul de furie în care au ajuns mediocritățile culturale pe care le vizam. De altfel infima lor intelectualitate nu s-a alinat nici acum - ci mereu plănuiește răzbunări". Din rîndul reacțiilor pozitive vom aminti atitudinea magiștrilor ("La Sibiu, în Universitate au fost alături de noi profesorii Liviu Rusu și Lucian Blaga", notează C. Regman), precum și, din partea unor studenți cu
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
c) să aducem la direcțiile și serviciile ICR persoane cu deschidere spre intreaga cultură și societate, capabile să conceapă, în raza lor de răspundere, programe și să atraga resursele financiare de care au nevoie; d) să redăm Institutul Cultural Român intelectualității și cetățenilor României. Nu omitem chestiunea infrastructurii. Știm că infrastructura reprezentanțelor României este în suferință aproape oriunde. În ceea ce privește rețeaua institutelor culturale române, un director dintr-o capitală europeană ne relata acum câteva zile că institutul său există, dar nu are
Andrei Marga despre câteva chestiuni practice la ICR () [Corola-journal/Journalistic/81047_a_82372]
-
pe care cei doi timișoreni o puseseră pe hârtie avea să aducă, într-o primă fază, unul dintre cele mai mari dezastre umanitare pe care le-a cunoscut istoria modernă a țării: moartea a mii de români, între care floarea intelectualității românești, în timpul primei tentative comuniste de a construi canalul între anii 1949 și 1955. Pe cel care între timp ajunsese profesor și judecase responsabil coordonatele lucrării, nu-l consultase nimeni. Era „doar lucrarea lor”, a unor „specialiști” de inspirație sovietică
Agenda2006-11-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284862_a_286191]
-
Pagină realizată de VALI CORDUNEANU Mihály Szabolcska - personalitate complexă a intelectualității bănățene Proiectul Centrului Reformat Timișoara a fost elaborat de Imre Makovecz, celebrul reprezentant al arhitecturii organice În ultima parte a anului trecut, domnul János Szekernyés a publicat o lucrare prin care se încearcă o reevaluare a multiplelor fațete ale uneia
Agenda2006-03-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284650_a_285979]
-
Constantin Beldie - Oamenii văzuți de aproape (Ed. Roza Vânturilor, 26,16 lei); Arthur Schnitzler - Întoarcerea lui Casanova (Ed. Niculescu, 18,53 lei); Vlaicu Bârna - Între Capșa și Corso (Ed. Albatros, 30,52 lei); xxx Totuși n-au fost singuri: solidaritatea intelectualității române și evreiești în anii 1900-1940 ( Ed. Universal Dalsi, 22,31 lei). presa la zi Fiction. ro. Noua revistă își trasează din start publicul-țintă: iubitorii culturii științifico-fantastice. „Conjunctura în care apare revista nu este dintre cele mai fericite. La ora
Agenda2006-05-06-ptr timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/284698_a_286027]
-
după telejurnal, pe principalul canal public de la noi, TVR 1, un interviu pe care Mirela Nagâț i l-a luat lui Pascal Bruckner. Se cuvine lăudat dialogul, într-o franceză fluentă, pe care jurnalista l-a purtat cu celebrul scriitor. Intelectualitate, substanță, doi oameni care știu despre ce vorbesc și care sunt capabili să transmită idei. Prin acest interviu, eram atât de departe de stupidele discuții cu care ne-au obișnuit televiziunile, unde se bate apa în piuă de către inși săraci
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3892_a_5217]
-
că mutarea ICR în subordinea Senatului face parte din planul USL de a destructura toate instituțiile statului. Patapievici consideră că atacul USL a fost coordonat și a avut drept scop reducerea sa la tăcere, pentru că constituie o voce puternică a intelectualității românești. "E un plan gândit de mult timp, iar acum noi vedem realizarea în timp real a planului. Un lucru știu sigur. (USL - n.r.) a intrat în istorie prin distrugerea singurei instituții, care, funcționând în slujba culturii române, a dovedit
Patapievici, atac în forţă la USL: Sigur că este reglare de conturi () [Corola-journal/Journalistic/43165_a_44490]
-
aservirii. Se poate jongla mult și bine cu aceste cuvinte cheie. Aprecierile lui Andrei Pleșu vin dintr-o nedisimulată pledoarie pentru literatură. E printre puținii care reamintesc faptul că literatura, prin cronicarii literari din anii ’70 și ’80, a salvat intelectualitatea, conservând o etică agresată sistematic. Nu se simte nicăieri în textele lui Pleșu povara unei senectuți - senină sau mimată. Memorialistica asigură o întoarcere însoțită de sentimentul bătrâneții. În narațiunea memorialistică a lui Andrei Pleșu nu se ghicește nicio apocalipsă. El
Portretul din portrete by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4337_a_5662]
-
au avut loc, nici măcar cu ocazia repetatelor legi ale învățământului, adoptate prin votul unei majorități parlamentare care s-a cruțat singură de obligația firească de a asculta părerea oamenilor școlii. Autoritate nu înseamnă, pur și simplu, acea disciplină pe care intelectualitatea franceză a anilor 1960-1970 o ura din tot sufletul ei de stânga, ca pe o formă de supunere oarbă în fața represiunii sistemului, conform teoriei lui Bourdieu, idolul încă al multor sociologi și pedagogi. Deși nu e greu de văzut că
Școala, pepinieră de bătăuși by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4280_a_5605]
-
voia să-și continue cercetările în arhiva Bibliotecii de la Napoli, închise temporar și una și alta, când un bibliotecar i-a relatat povestea furtului. Carabinierii neîndrăznind să intervină, speriați de pilele directorului, istoricul a scris un articol care a incendiat intelectualitatea italiană. Un protest a fost semnat de 4500 de personalități din peninsulă și din lume, între care Umberto Eco și Dario Fo. A fost deschisă o anchetă, directorul a fost arestat, ca și colaboratorii lui, dar o eventuală rețea implicată
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4461_a_5786]
-
toto a gândirii sale, atât filozofice, cât și politice, de la un capăt la altul, fără distincție de etape, nuanțe și glisări. Marta Petreu însăși nu crede că „identitatea și conștiința de sine a românității ori numai a unei părți a intelectualității române trebuie să se regăsească în modelul lui Nae Ionescu“. Nu cunoaștem în ce condiții autoarea acestei declarații și-a asumat rolul noului procuror al operei lui Nae Ionescu. Pe piața literară circulă diverse vorbe despre culisele campaniei pe care
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de început, deși nici aceea de mai târziu nu face excepție, ci schimbă numai unele accente. Confesiunea feminină stă la baza tuturor proliferărilor stilistice din perioada lirică, într-o expresie lirică, spontană și abundent neologică, ilustrând prezența liberă a unei intelectualități ostentative. Aglomerarea de notații, acel balastru literar, sunt prezente atât în proza de început, cât și în cea de mai târziu. “Nota distinctă a acestei tehnici este pentru etapa lirică a creației, caracterul pletoric al stilului poematic cu tot ceea ce
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
noutatea concepțiilor, dar și prin forma de concretizare, și anume, prin aforisme (deoarece "un aforism poate spune mai mult decât un filozof într-o carte"). Ea a constituit o comutare radicală în istoria filozofiei europene, exercitând o fascinație particulară asupra intelectualității cu largi deschideri metafizice. Fiecare maximă nietzscheană este un mugure din care dă în floare o altă imagine a vieții, o deschidere spre un mai superior mod de a fi; un atom supraîncărcat energetic, inductor de un nou văz, altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]