215 matches
-
comportamentului uman, comparabile cu cele existente �n ?tiin?ele naturale. 2. Ceea ce nu �nseamn? c? ?tiin?a social?, dup? chipul altor ?tiin?e, nu poate �ntreprinde un demers ra?ional, c?ruia nu trebuie s?-i subestim?m ambiguit??ile. �Intelectualizarea ?i ra?ionalizarea cresc�nde nu �nseamn? doar o cunoa?tere general? sporit? a condi?iilor �n care tr?im. Ele �nseamn? mai cur�nd faptul c? noi ?tim, sau credem c? ?tim �n fiecare moment c? am putea, numai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ultimul timp a apărut o tendință foarte pronunțată a editurilor spre comercializare. Cu alte cuvinte, se încearcă o repetare a succesului comercial american în acest domeniu. - Dar e o contradicție, iartă-mă, între cele două fenomene. Ziceai mai devreme despre intelectualizarea literaturii germane, și iată tendința aceasta de comercializare excesivă. - Literatura este un domeniu al contradicțiilor, în care unele fenomene se bat cap în cap. De pildă, se încearcă o comercializare a tinerilor scriitori, care sunt lansați cu multă pompă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Cred că scriitorul român trebuie să se... profesionalizeze, adică să considere scrisul o meserie, o obligație zilnică. Pentru o operă trebuie tenacitate, nu numai talent. Rebreanu e un bun exemplu în sensul acesta. Și mai trebuie, în cadrul profesionalizării, și o intelectualizare permanentă, reală. Trebuie să mai și citești, nu numai să-ți aștepți inspirația. Lipsa de profesionalizare se vede cel mai bine la unii din tinerii critici, care, comentând câte o carte, se trădează rapid că nu au recunoscut aluziile, trimiterile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
puns: „Da? Foarte bine. Atunci nu mai e nevoie să văd altele.“ Și eu am lăsat în urmă onorurile, iar acum nu mai am nevoie să mă preocup de ele. A.R. Ați vrea să explicați cititorilor noștri rațiunile susținutei intelectualizări și cerebralizări a vieții imediate în opera dumneavoastră? Cum justificați dedublarea, bifurcarea experienței prin teoretizare și universalizare? S.B. Mă întrebați de ce „intelectualizez“ și „cerebralizez“ experiența în romanele mele. Există mai multe explicații posibile. Una ar fi că, fără să-mi
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
încredere că va da fiecare „fluxului vieții“ o interpretare pe care să te poți bizui? Pe de altă parte, nu cred că „intelectualizez“ atât de mult. Mai curând stilizez experiența de viață, iar aceasta se poate confunda cu ceea ce numiți „intelectualizare“. Uneori caut pur și simplu să mă amuz. În Herzog, de pildă, s-ar putea crede că „intelectualizez“, dar nu fac decât să-i ridiculizez pe intelectuali și depozitele lor de idei inutilizabile, care, în momentele de criză, nu servesc
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
la reveria istorică (Valul și stânca, 1989). Cel dintâi este radiografia unei spaime fizice (Cristian Mireanu se crede bolnav irecuperabil), dublată de „tema autorului” și punctată de o suită de fișe bio-psiho-sociale când pitorești, când crude: privirea poetului și plăcerea intelectualizării concretului produc pagini cu figuri atractive, precum Liviu Gorgota. În Valul și stânca - bine denumit de critică „roman-palimpsest” - protagonistul (Alexandru Bretan) respiră tradiția intelectualului interbelic, a „inadaptabilului camilpetrescian”, dar și a prozei de atmosferă istorică (coborârea în timp, către lumea
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
astfel. f) Răspunzând cererilor clasei, facilitatorul trebuie să accepte atât forma intelectuală, cât și atitudinile afective, încercând să acorde fiecărui aspect gradul aproximativ de importanță, corespunzător fiecărui individ sau grupului. Atât timp cât el poate fi deschis acestor acțiuni, acceptă raționalizări și intelectualizări, precum și sentimente personale, reale și puternice. g) Pe măsură ce se stabilește climatul acceptat de clasă, facilitatorul trebuie să fie capabil în aceeași măsură să învețe participativ, ca membru al grupului, exprimându-și părerile proprii. h) Facilitatorul trebuie să ia inițiativa de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de o realitate care este de nesuportat în mod conștient. Există copii care, bătuți de părinți, nu au nici un fel de reacții, spre furia părinților. Se comportă ca și când nu ar fi acolo în momentul bătăii. Nivelul III mecanisme nevrotice 1. intelectualizarea, izolarea ideilor de emoții: dorințele instinctive sunt gândite formal, în termeni lipsiți de afectivitate și nu se acționează conform lor. Ideea este în conștient, dar sentimentele lipsesc; 2. reprimare (refulare): apare ca o naivitate inexplicabilă, o lipsă de memorie, scăderi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Eisenstein despre montaj, și el montând cadre foarte scurte, prin intermediul cărora a îmbogățit limbajul cinematografic. De altfel și teoria lui avea la bază necesități practice. Scurtmetrajele mele au fost influențate de structuralism, aveau mult de-a face cu numerele, cu intelectualizarea pop-art-ului și cu auto-reflexivitatea". Continuarea în episodul viitor)
Regizorul- vedetă de la "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11391_a_12716]
-
de modul în care psihoterapeutul însuși se descurcă cu anxietatea. Terapeuții care preferă aplicarea intervențiilor de tip comportamental sunt cei care își reprimă sau neagă sentimentele, in timp ce terapeuții care preferă aplicarea intervențiilor orientate spre insight au tendința de intelectualizare. Acesta este motivul pentru care psihoterapia integrativă recomandă calea de mijloc în intervențiile terapeutice . În unele țări ale lumii termenii de consiliere și psihoterapie sunt sinonimi . În România asociațiile profesionale de psihoterapie oferă formare profesională atât pentru psihoterapeuți cât și
Psihoterapie () [Corola-website/Science/303839_a_305168]
-
Agni, zeul focului la indieni, e când un simplu dublet al lui Vâyû purificatorul, când rămășita unui ritual de fecunditate agrară). Considerații antropologice vin să confirme simbolismul intelectual al focului: folosirea focului marchează, într-adevăr, etapa cea mai importantă a intelectualizării cosmosului. Tantrismul asimileză focul cu ascensiunea energiei kundalini de-a lungul centrilor coloanei vertebrale, pe care o mistuie transformând treptat energia seminală într-o trezire a spiritualității. Focul este elementul care a captat încă din preistorie imaginarul oamenilor; atracția luminii
Element clasic () [Corola-website/Science/303941_a_305270]
-
deliciul secolului XVIII, secolul XIX va prelua un nou dans popular în trei timpi, valsul. Până în secolul XIX, muzica savantă se apropie și depărtează de publicul simplu în câteva ocazii succesive; Romantismul târziu reprezintă desprinderea de ascultătorul neinițiat, prin continua intelectualizare a limbajului muzical (și părăsirea tonalității pentru alte sisteme, create artificial sau pe modelul altor tradiții muzicale); consonanțele pierd numeric în fața disonanțelor. Drept mărturie actuală a procesului în cauză stă așa-numita „muzică contemporană”, foarte pretențioasă cu ascultătorii ei, adesea
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
au fost radicale din punct de vedere social, rebeliunea subculturală a gotherilor nu conține un mesaj politic clar și nu aduc cu sine un activism social, ci este limitată la portretizarea societății contemporane. În subcultura lor, accentul cade pe creativitate, intelectualizare și respingerea gândirii conservatoare și se poate observa o tendință către cinism. Cu toate acestea, este de reținut că ideologia lor este mai mult bazată pe estetică decât pe etică și politică. Chiar dacă unii membri prezintă înclinații către anarhie sau
Subcultura goth () [Corola-website/Science/314517_a_315846]
-
Noua revistă română", "Flacăra", "Rampa". Volumele Critice III și IV (1915, 1916), în care adună comentariile publicate în acești a se concentrează în jurul a cîtorva idei estetice mai generale. Concepțiile de mai tîrziu ale criticului, privitoare la obiectivarea epică și intelectualizarea poeziei, le aflăm aici. După 1922, Lovinescu trece la lucrări de sinteză, și cea dintîi e Istoria civilizației române moderne (1924 - 1925), în trei volume solid documentate. Criticul explică, aici, procesul de formație și de evoluție a civilizației române, din
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
reprezentării artistice. Unul din primii critici, Al. Bădăuță, evidenția evoluția prozei lui Cezar Petrescu de la lirism către epic și de la mediul rural (în "Scrisorile unui răzeș") către mediul urban (în "Drumul cu plopi"), considerând că autorul manifesta o tendință de intelectualizare a personajelor sale. Intelectualii prezentați în nuvelele din "Drumul cu plopi" și în romanul "Întunecare" sunt niște inadaptați sociali în genul personajelor lui I.Al. Brătescu-Voinești. Inadaptarea intelectualilor lui Cezar Petrescu provine din izolarea lor psihologică într-un oraș uniform
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]