464 matches
-
dau tonul. Reacțiile publicului întemeiate tacit pe Crezul tradiției înaintează bâjbâit spre limanul argumentației. Exercițiul intelectual al criticii teologice este timid, incoerent și confuz, fiind împiedicat și de absența unui spațiu de conlocuire. Nici utopiile postdecembriste, nici frustrările acumulate de intelighenția ortodoxă nu s-au dovedit rodnice. Repetatele încercări de a coagula un grup de reflecție laică sub umbrela unei reviste de atitudine creștină au eșuat. Există prea puține direcții limpezi în dezbaterea publică - partituri pe care inteligența creștină să le
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
autohtonă ratează sistematic aceste teme de reflecție specifice condiției omului în modernitate? Să fie vorba doar despre absența unei tradiții a dezbaterilor academice, despre circulația slabă a revistelor cu profil religios, despre simpatia clerului înalt pentru „clasa muncitoare” în deficitul intelighenției, despre lipsurile financiare curente sau, pur și simplu, despre absența cronică a resurselor umane înnoitoare într-o Românie a tranziției? Răspunsul este greu de dat, dar câteva lucruri rămân neclintite. În primul rând, subsidiaritatea nu funcționează. Orașele și satele din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
culturală europeană.” Alexandru Matei, Vatra * „Franchețea și entuziasmul genuin al eseistului garantează o lectură alertă și multe chestionări adânci pe tema redescoperirii identității religioase. Preocupat de «restituirea coerenței narative a conceptului de ortodoxie», M. Neamțu face și o schiță a intelighenției teologale de la noi, detașată oarecum datorită îndelungii sale școliri britanice. Cele «câteva rafturi din laboratorul de gestație al operei» sunt bine topite în text, dar emfaza unor note auctoriale și preeminența ironiilor acide în dauna umorului englezesc ne îngăduie o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pp. 239-240. Vezi și ediția românească, Vechiul regim și revoluția, traducere de Cristian Preda și Constantin Davidescu, Nemira, București, 2000. Pentru o discuție a „politicii abstracte și literare” în postcomunism, vezi textul meu din 1991, „O «politică abstractă și literară»: intelighenția și democrația”, apărut în volumul Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Nemira, București, 1997 (ediția a II-a, 1998), pp. 114-123. Tot acolo, vezi distincțiile terminologice dintre intelectuali și intelighenție, orientări bibliografice minimale și sugestii de cercetare. Dintre cercetările desfășurate în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
postcomunism, vezi textul meu din 1991, „O «politică abstractă și literară»: intelighenția și democrația”, apărut în volumul Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Nemira, București, 1997 (ediția a II-a, 1998), pp. 114-123. Tot acolo, vezi distincțiile terminologice dintre intelectuali și intelighenție, orientări bibliografice minimale și sugestii de cercetare. Dintre cercetările desfășurate în ultimii ani, care au generat o mică industrie editorială, cele mai interesante sunt acelea în care apare numele lui Jürgen Kocka, inspiratorul și susținătorul unor mari proiecte comparative europene
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
regim și revoluția, Nemira, București, 2000, traducere de Cristian Preda și Constantin Davidescu, prefață de Cristian Preda). Pentru argumentul clasic al „extrateritorialității”, folosit de intelectuali pentru a interveni în politică fără a-și asuma integral consecințele, precum și pentru distincția intelectuali/intelighenție, vezi conferința mea din 1991, acum în Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Nemira, București, 1997, 1998, pp. 114-123, „O «politică abstractă și literară»: intelighenția și democrația”. Pe lângă bibliografia succintului articol, dar în spiritul aceleiași perspective liberale, recomand: Daniel Bell, The
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
intelectuali pentru a interveni în politică fără a-și asuma integral consecințele, precum și pentru distincția intelectuali/intelighenție, vezi conferința mea din 1991, acum în Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Nemira, București, 1997, 1998, pp. 114-123, „O «politică abstractă și literară»: intelighenția și democrația”. Pe lângă bibliografia succintului articol, dar în spiritul aceleiași perspective liberale, recomand: Daniel Bell, The Cultural Contradictions of Capitalism, Basic Books, New York, 1976, mai ales pp. 36-54; idem, „The New Class: A Muddled Concept”, în The Winding Passage, Basic
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Merișca identifică trei țeluri ale acțiunii: obținerea de informații suplimentare celor din anchetele premergătoare condamnării, zdrobirea tineretului - cel mai puternic adversar al comuniștilor -, dar și crearea, „omului nou”. Deținuții trecuți prin Pitești urmau să fie și viitori delatori din rândul intelighenției. Inițiatorii acțiunii scontau pe păstrarea conspirativității prin implicarea torturaților în represiune și prin compromiterea tuturor. Totuși, treptat și cu foarte puține excepții, reeducații și-au regăsit echilibrul și verticalitatea, spune Merișca 2. Istoricul Dennis Deletant argumentează că Alexandru Nicolschi este
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
larg În literatura de specialitate și de aceea nu voi mai insista. Vezi notele biografice În Ghiță Ionescu, op. cit., p. 353, și Vladimir Tismăneanu, Fantoma lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Editura Univers, București, 1995, pp. 209-210. Alte comentarii privind relația sa cu intelighenția și contribuția sa la numirea lui Ceaușescu pot fi găsite În Kenneth Jowitt, op. cit., p. 194, M.E. Fisher, op. cit., p. 75, Vladimir Tismăneanu, op. cit., pp. 49, 124, 128-130. și cariera sa s-a bucurat de o atenție deosebită În literatura
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În anumite privințe. A existat un consimțământ tacit. Sunt lucruri pe care le-a dezvoltat foarte bine, de altfel, și Mircea Martin Într-un serial care sperăm să devină volum despre relația partid-intelighenție-naționalism. Sunt trei termeni: prin naționalism, partidul recuperează intelighenția națională și-și creează ceea ce se numea intelectualii organici ai partidului. Mircea Mihăieș: Aceasta nu e neapărat doar o chestiune de generație, pentru că pe lângă generația Noica - generația celor folosiți Într-un fel de propaganda, de fapt, sterilă, pentru că propaganda făcută
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
acest ceaușism târziu, cu tot haosul său cultural, dă rezultate dintre cele mai paradoxale. Pentru a reveni la Michael Shafir: el a publicat un text care se chema În engleză „Antisemitic Formations Among Romania’s Communist Intelligentsia” („Formațiuni antisemite În cadrul intelighenției comuniste române”). În general, cele două nu merg Împreună. Mircea Mihăieș: Sună paradoxal. Vladimir Tismăneanu: Cine sunt cei identificați? Exact persoanele despre care vorbești. Mulți dintre ei au ajuns la Corneliu Vadim Tudor, dar trebuie să spunem că mulți au
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
făcut Încă de la Începutul anilor ’80 studii pe problema sărăciei. În România apare, prin ’93-’94, o carte ce spune lucruri foarte dure și vine dintr-o zonă mai puțin previzibilă, nu din cea a revistei 22 sau cea a intelighenției critice. Ea se numește România, starea de fapt și este un raport foarte analitic și dur despre ce se Întâmplă În momentul respectiv, semnat de foștii consilieri prezidențiali Vladimir Pasti și Cornel Codiță, precum și de Mihaela Miroiu. E o lucrare
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cu un nou atentat? Probabil că va spune la Început că a fost ETA și va Încerca la rândul său diverse subterfugii. Îmi amintesc de o frază din Istoria revoluției ruse, a lui Richard Pipes. Ea se ocupa de rolul intelighenției nihiliste radicale, pe care a surprins-o probabil cel mai bine Dostoievski, În Demonii. Nu e vorba numai de personaje extremiste, precum Serghei Neceaev, ci și de atâția dintre membrii intelighenției ruse, această clasă construită pe resentiment și pe ostilitate
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a lui Richard Pipes. Ea se ocupa de rolul intelighenției nihiliste radicale, pe care a surprins-o probabil cel mai bine Dostoievski, În Demonii. Nu e vorba numai de personaje extremiste, precum Serghei Neceaev, ci și de atâția dintre membrii intelighenției ruse, această clasă construită pe resentiment și pe ostilitate față de valorile liberale, spune profesorul Pipes. Existau atacuri Împotriva instituțiilor liberale pe care statul rus, mai ales În urma reformelor din 1905-1906, Începuse să le creeze. Existau partide politice, Duma, Parlamentul, existau
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
susține; Îl Înțelege și Îl explică doar! Știm foarte bine că distanța dintre a explica și a Înțelege e foarte labilă. Mai acuza și că În acest joc contează de fapt originea etnică. A durat prea mult până când membri ai intelighenției franceze au răspuns unei asemenea calomnii - să acuzi oameni ca André Glucksmann, care are un trecut impecabil de susținere a drepturilor civile În ultimii douăzeci și cinci de ani! M-a deranjat profund să văd că În termeni aproape similari se exprimă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
în genere, alături de conservatismul din convorbirile cu Teodor Cazaban, circumscriu istoria dilemelor naționale în context european, în dialog cu puseurile americanofobe din același spațiu al Europei, cu dialectica alogenie-autohtonism, catolicism-ortodoxie, ca și cu relația dintre Biserica Ortodoxă Română și laicatul „intelighenției” ș.a.m.d. Se poate spune că, prin B. și confrații săi, dialogul subteran al generației „Criterion” cu generația ’90 este menit unor rezultate din ce în ce mai surprinzătoare. SCRIERI: Nodul gordian, București, 1996; ed. București, 2002; Sacru și melancolie, Timișoara, 1996; Cartea
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
Churchill și Stalin se jucau cu degetul pe harta Europei? Dar când s-a înălțat Cortina de Fier? Dar acum, când rușii îi nenorocesc pe ceceni în plină iarnă (acolo să vezi tu epurare etnică, dezastru umanitar. Oare ce zice intelighenția, nu-i vibrează fibra morală? I s-a blegit? Adună președinția adeziunii în sprijinul cecenilor? Umblă „domnii societate-civilă” prin gări să adune semnături?). Spune cineva ceva în fața „pierderilor colaterale” de acolo? Aiurea. Când nemții au început să dărâme Zidul, Thatcher
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
o astfel de sursă. Prietenul Mariei îmi spune că, uite, astfel ajunge unul ca Bush să le spele creierii. Așa e. Dar aici sunt și destui oameni precum cei din jurul cercului lor, iar cercurile academice americane vor cultiva mereu o intelighenție sceptică. Și asta va mai echilibra consecințele „optimismului inconștient.” OK, până aici e bine, da’ noi cum atenuăm consecințele pesimismului inconștient al poporului nostru? Spunându-i „popor, cară-te unde vezi cu ochii”? Sau propunând să nu mai voteze? Disprețuindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
luăm mereu de la capăt: ai pe cineva undeva... Nici unul din copiii ăștia nu a spus că a plecat de sărăcie. Ci fiindcă nu aveau pe nimeni undeva în domeniul lor și erau „pierduți”. OK! Să trăiască și să se înmulțească intelighenția americană cu toată lumea exportată din țările în care nu aveau pile, nu erau în mafii sau copii de baroni locali. Ce simplu descopăr de ce pleacă, dar și de ce rămân oamenii în democrația noastră dâmbovițeană. Mi-e teamă că, de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
că nu sunt un pericol pentru regim, iar lumea academică și artistică percepându-mă ca unul "de al lor" și invitându-mă la reuniunile și agapele academice, să susțin conferințe despre istoria și cultura României (desigur, până la 23 august). În afară de "intelighenția" chiliană, am atacat și marele public. În Parque Bustamante din centrul capitalei, Universidad de Chile organiza de mai mulți ani "Feria Internacional de Artesania" Târgul Internațional de Artizanat, la care participau artizani chilieni din toate regiunile, dar și realizatori din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
confecționate în atelierele școlii sau cumpărate la magazinele de artă națională. (...) Toate, însă, sau aproape toate purtau pecetea standardizării, adică a industriei. Erau nu costume naționale, adică nu haine pure ale poporului, ci costume naționaliste, semne ale unei mentalități a intelighenției noastre, a concepției despre neam a burgheziei intelectuale românești. Sîntem în 1938, la Sărbătorile Tinerimii Române, iar comentatorul este profesorul mara mureșean Mihai Pop, cofondatorul Institutului de Etnografie și Folclor și directorul său de excepție în anii deosebiți ai comunismului
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
concret acelei intelighențe în care corpul didactic joacă un rol atît de important. Concluzia vine simplu și clar : „Costumul național dispare. El dispare printr-un proces social normal și această dispariție nu poate fi oprită prin artificii”. Artificiile aparțin acestei „intelighenții” pentru care costumul a devenit una dintre cele mai de seamă embleme ale nației și pe care ea, intelighenția, trebuie să o păzească cu orice preț. Doar că acest „costum naționalist nu poate să împiedice dispariția costumului național. El îl
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
național dispare. El dispare printr-un proces social normal și această dispariție nu poate fi oprită prin artificii”. Artificiile aparțin acestei „intelighenții” pentru care costumul a devenit una dintre cele mai de seamă embleme ale nației și pe care ea, intelighenția, trebuie să o păzească cu orice preț. Doar că acest „costum naționalist nu poate să împiedice dispariția costumului național. El îl poate doar înlocui, vulgarizîndu-l”. Descoperite de neobositul Zoltán Rostás și publicate recent la Editura Paideia, aceste articole apărute sub
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
denegației, Morala este într-o parte, în partea bună, restul nu poate, nu trebuie mai ales să fie spus. Koestler, ale cărui viață și operă sunt pasionante, a încasat-o, de altfel, pe măsură! O ziaristă binecunoscută și recunoscută de intelighenția pariziană nu ezita să scrie, în legătură cu unul dintre procesele orchestrate de Moscova, că "inculpatul" Kostov, executat mai apoi, "adevărat trădător în viață, nu a urmat scenariul pe care l-a urmat dl. Arthur Koestler. Marionetele lui Koestler îi încântă pe
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Această parte obscură se regăsește în "acțiunea" asupra corpului contemporan. Iar succesul tatuajului, al "piercing"-ului, ca și succesul lui Harry Potter sau al Stăpânului inelelor, reușesc să invalideze judecata de valoare și analiza moralizatoare. Este dificil, într-adevăr, pentru intelighenția modernă să se mulțumească pe deplin cu o judecată de fapt: să spună ceea ce este, ceea ce se vede, ceea ce "se imaginează". Obișnuită fiind să aprecieze binele și răul pornind de la ceea ce se numește "fantasma lui Unul": Dumnezeu Unul, Adevărul Unul
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]