498 matches
-
cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajungând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ridică paharul către fotografia bunicului său). În acest caz, înțelegerea nu poate fi decît extrem de redusă; enunțurile nu sînt destinate pentru a fi înțelese în sensul obișnuit al cuvîntului, ci pentru a suscita o căutare ludică a semnificației lor. Această inteligibilitate parțială este verosimilă datorită faptului că locutorii nu sînt decît parțial umani (maimuțe îmbrăcate în oameni). Cum avem de-a face cu o limbă "umanoidă", cititorul nu va încerca să caute un subînțeles: faptul că e vorba de publicitate și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
mai larg de receptori, aparținând unui popor decăzut acum, dar care odinioară, prin strămoși, fusese purtătorul unei strălucite civilizații. Transmiterea cunoștințelor (de orice soi) în limba vernaculară le apare cărturarilor drept capitală pentru eliminarea „neînțelegerii” (barieră creată de limba străină), inteligibilitatea (cerută de renascentiști) fiind apoi premisa eradicării „neînvățăturii”. Nici un lucru nu li se arată mai „jalnic” și mai „plânguros” decât absența instrucției. Pentru acești cărturari, laici ori clerici, pregătiți în școli din țară (structurate însă după modele europene, cu programe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
spune că intenția naratorului istoriei lui Avram, Sarai și Agar nu contează. Luându-și această libertate, desigur, Sfântul Pavel adoptă deconstructivismul pentru a se complace în delirul interpretării. Absorbit fiind în revelația lui Dumnezeu, apostolul respectă doar criteriile duhovnicești ale inteligibilității. Biserica procedează în aceeași manieră didactică, eliberată de fixația idolatră asupra trecutului, atunci când citește Cuvântul lui Dumnezeu într-o anumită gradație liturgică. Lectura din cartea apostolului și a Evangheliei este pregătită prin ascultarea profeților și a psalmistului tocmai pentru că aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a independenței realității fizice în raport cu subiectul cunoscător, a determinismului intrinsec în relațiile dintre particulele elementare ale unui câmp fizic, a existenței unei limite de separație între două obiecte fizice. Au contraire, școala de la Copenhaga pleda în favoarea unui alt regim de inteligibilitate, revelat de principiile fizicii cuantice: probabilitate, cauzalitate holistică, indeterminism, nonreprezentare intuitivă (spațio-temporală) a fenomenelor subatomice și, mai ales, nonseparabilitate a obiectelor unui câmp fizic (i.e. inexistența unei limite de separație). Pentru că acest conflict privitor la completitudinea aparatului teoretic al fizicii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
este invizibil, mai cu seamă atunci când spectrul căutărilor noastre nu depășește hotarele lumii. În exterioritatea distantă a lumii, patosul Vieții rămâne imperceptibil. Dar orice revelație a fenomenalității trimite dinspre apariția lucrurilor către autorevelația primară, continuă a Vieții: numai Viața dă inteligibilitate suitei disparate de impresii originare, similare multiplelor iviri ale clipei, abia apoi scufundate în succesiunea cronologică a trăirilor conștiinței. Impresia originară este analoagă condiției punctului adimensional, „întins” pe o suprafață determinată. Posibilitatea impresionabilității conștiinței se ascunde, înaintea oricărei sinteze pasive
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
se naște tirania. Distincția între teologic și politic înseamnă distincție, dar nu separație, așa cum modernii au fost tentați să creadă. Nici sfera seculară nu se confundă neapărat cu orizontul profan al existenței. Subordonarea ierarhică a autorității civile față de criteriile de inteligibilitate ale revelației presupune un set bogat de dezbateri și negocieri. În acest proces de reflecție și acomodare, noțiunea de „război drept” sau „legitim” a rezultat cu incontestabilă frecvență. Or, tocmai împotriva acestor „capete dogmatice” ale creștinismului tradițional se revoltă astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
asemenea, sunt incluse în DVD, filmări și prezentări ale testele ELO și NEEL folosite în evaluarea auditiv-verbală a copiilor deficienți de auz. Domeniile de evaluare prezentate în teste sunt: capacitatea de procesare auditivă; modalitatea de comunicare; evaluarea funcțională a limbajului (inteligibilitate, transmiterea de informații, exprimarea oral verbală); limbajul oral (voce, ortofonie, vocabular, morfosintaxă, limbaj scris), procese și abilități cognitive(atenția, memoria, reprezentări spațiale). Testul TERMO este folosit pentru evaluarea modalității de receptare a mesajului oral (numai pe bază auzului rezidual folosind
Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
-
alte cuvinte, se numește redundanță excedentul relativ de semne față de acela care ar fi fost necesare pentru a transporta aceeași cantitate de originalitate, așa cum ea este măsurată pe baza formulei lui Shannon. Redundanța variază deci În sens invers față de informație. Inteligibilitatea unui mesaj este legată de redundanța sa. Ea este maximă pentru un mesaj perfect banal și nulă pentru un mesaj perfect original. Redundanța apare astfel ca o mărime mai importantă În cadrul comunicației umane decât chiar informația. Fig.3. Inteligibilitate și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
informație. Inteligibilitatea unui mesaj este legată de redundanța sa. Ea este maximă pentru un mesaj perfect banal și nulă pentru un mesaj perfect original. Redundanța apare astfel ca o mărime mai importantă În cadrul comunicației umane decât chiar informația. Fig.3. Inteligibilitate și redundanță Concluzii. Pe baza celor de mai sus se pot exprima următoarele concluzii privind ingineria mesajului informațional În procesul didactic. 1. Progresul continuu al cunoașterii umane impune și o perfecționare continuă a sistemului instructiv educativ pentru transmiterea și Însușirea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
spuse mai sus deduc că formele au un mod de a fi complet în natură, imperfect și incomplet în mediu, perfect în intelect. Această ierarhizare se petrece deoarece în natură for mele sunt individuate și inteligibile doar în potenta, pentru că inteligibilitatea ține de forma unui lucru, nu și de materia să; or în natură lucrurile au un mod material de a fi, ceea ce le face doar potențial, nu și actual inteligibile, iar în intelect ele sunt universale, se aplică mai multor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
accentua rolul intenționalității. În lectură intentionalista, forma are un mod natural de a fi în înger și un mod intențional și inteligibil de a fi în îngerul care cunoaște alt înger. Dacă Toma nu ar fi avut nici o referință la inteligibilitate, aceasta lectură, apărată, printre alții, de Lisska și Kenny, care îl apro pie pe Toma de Brentano, ar fi fost coerentă până la capăt. Însă introducerea conceptului de inteligibilitate afectează soliditatea acestei lecturi. Revenind la diferitele moduri de a fi pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoaște alt înger. Dacă Toma nu ar fi avut nici o referință la inteligibilitate, aceasta lectură, apărată, printre alții, de Lisska și Kenny, care îl apro pie pe Toma de Brentano, ar fi fost coerentă până la capăt. Însă introducerea conceptului de inteligibilitate afectează soliditatea acestei lecturi. Revenind la diferitele moduri de a fi pe care o formă le poate avea, forma culorii are pe perete un mod de a fi natural, similar modului de a fi pe care forma unui înger o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
adică modul de a fi pe care conținutul informațional al unui lucru îl are atunci când se află într-un suport care are abilita tea de a-l decoda. În fapt, gradul maxim de imaterialitate se traduce, așa cum am văzut, prin inteligibilitate. De aceea, ar fi fost inutil pentru Toma să adauge în pasaj referință la imaterialitate. Referință la imaterialitate este realizată în acel loc prin invocarea inteligibilita ții. Ținând cont atât de (A), cât și de (B), ajung la conclu zia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
procesul ve derii sensibile. Spuneam mai sus că lumina este cea care actualizează transparentul, mediul necesar vederii, astfel încât acesta să poată fi traversat de că tre speciile sensibile. Într-o manieră similară, intelectul agent este cel care actua li zeaza inteligibilitatea imaginilor, făcând posibilă cunoașterea lor de către intelectul posibil: (ÎI.5.2.) Ad secundum dicendum quod circa effectum luminiș est duplex opinio. Quidam enim dicunt quod lumen requiritur ad visum, ut faciat colores actu visibiles. Et secundum hoc, similiter requiritur, et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
au un mod sensibil de a fi, doar potențial inteligibil, si ca intelectul agent este cel care are abilitatea de a le actualiza natură inteligibila, făcându-le să fie pe masura intelectului posibil. Cum anume realizează intelectul această actualizare a inteligibilității? Prin cea de-a doua operație a lui, numită iluminare? Înțelegând felul în care are loc iluminarea, vom putea înțelege și soluționa problema de mai sus, a abstragerii inteligibilului din sensibil și, în fond, a distingerii între două tipuri de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
au suflet vegetativ, animalele suflet vegetativ și senzitiv, însă numai omul are, pe lângă cele două tipuri de suflete menționate, si un suflet intelectiv, ceea ce înseamnă că, din tre facultățile sufletului intelectiv, cel puțin una este res ponsabila pentru ac tualizarea inteligibilității lucrurilor. Sufletul intelectiv nu are doar facultăți cognitive, intelectul agent și intelectul posibil, ci și apetitive, însă acestea din urmă nu joacă nici un rol în procesul de cunoaștere, ceea ce înseamnă că doar intelectul agent și cel posibil sunt în măsură
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
caracterul inteligibil al obiectelor. Cum doar oamenii au inte lect agent și intelect posibil, înseamnă că doar aceste facul tați cognitive, si nu cele inferioare pre cum simțurile externe și interne, care sunt prezente și la ani male, pot accesa inteligibilitatea. Așadar, caracterul inteli gibil există de la început în lucruri, însă abia atunci când intră în scenă facultățile intelective el devine actual. Dar să revin la manieră în care poate fi înțeleasă operația intelectului agent. La fel cum, pentru a vedea un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
actual. Dar să revin la manieră în care poate fi înțeleasă operația intelectului agent. La fel cum, pentru a vedea un obiect, este nevoie ca transpa rentul să fie actualizat de lumină, să fie în mod actual transparent, la fel, inteligibilitatea imaginilor trebuie ac tualizata. Iluminarea imaginilor este o operație analoga aprinderii unei lumini într-o cameră întunecată, operație care face vizibilă o serie întreagă de obiecte, pe care altfel nu le-am fi putut vedea. În același mod, cănd intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
violența fanteziei” se stratifică irealități discreționare, expuse într-un limbaj disonant (în care determinările exprimă nedeterminarea, simplitatea - complexitatea, temporalul - atemporalitatea, senzorialul - suprasensibilul), sub autonomia „celor mai riscante aventuri de limbaj”. În cititor, obscuritatea provoacă o „tensiune disonantă”, o „interacțiune de inteligibilitate și fascinație”. De la Rimbaud și mai ales de la Mallarmé încoace, poemul nu mai exprimă conținuturi univoce; lansează enunțuri plurisemice sau fără nici un sens, rămânând să le fie atribuit unul (sau mai multe) de către cititor. Poetul modern e un „mag al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
în Dumnezeu? Din păcate, icoanele pe care le-a arborat alături de culorile partidului nu i-au dat domnului Geoană cîștig de cauză în lupta politică. Așa că, renunțînd la supranatural, s-a hotărît să invoce paranormalul pentru a da înfrîngerii sale inteligibilitate : fusese lucrat prin mijloace magice de către concurență. Nici candidatul Băsescu nu a trecut cu vederea posibilitățile electorale ale religiei, așa că a ales ca faptă bună a vieții lui botezarea unui copil musulman. Un musulman e oare un om mai puțin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
narațiunea ca edificiu al ficțiunii geometrice . Acest sistem de gândire geometrizant apare în naratologia clasică în discuțiile despre nivele și înglobări, în concepția lui Vladimir Propp despre sferele de acțiune și în careul semiotic al lui Greimas unde geometria și inteligibilitatea textului sunt inseparabile, unde tema geometrică este țesută, așa cum anticipează Henry James , cu imaginări ale clarității geometrice, simetriei și proporției narațiunii sau textului narativ și unde naratologia furnizează orientări pentru interpretări necontaminate de subiectivismul tradițional al criticii literare. Această ambiție
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
le cunoaște). Însă perspectiva îi pare promițătoare prin performanța de a ajunge la un răspuns la problema amintită. Lucrarea are un scenariu clar și coerent și acest lucru se vede în articularea capitolelor într-o structură unitară, care îi conferă inteligibilitate și facilitează lectura. Stilul este adecvat, cu nuanțări personale, relevante pentru contribuțiile autorului cărții. Perspectiva pluridisciplinară a abordării integrează cunoștințe din istoria matematicii, filozofia științei, ontologie, epistemologie și logică. Tema abordată a fost puțin tratată în literatura internațională de specialitate
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Totului-universal", comportă, în viziunea exegetului, o "finalitate magic aplicativă": el "funcționează [...] aici ca o punere în abis a operațiilor numerice cu operatori literali [...], care, corect înțelese, [...] îl pot pune pe om în legătură directă cu acea ratio activa vizibilă în inteligibilitatea manifestă a Universului". Mai mult, prin acest sens "esoteric", schema lui Stamatin comunică într-o manieră subterană cu textemul/simbolul crengii de aur. 2.2.1. Cel de-al doilea macro-cadru al romanului debutează cu un textem care proiectează evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
predare - învățare în cazul elevilor cu pierderi de auz derivă din faptul că limbajul acestor copii este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul copiilor cu hipoacuzie, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al copiilor cu pierdere auditivă profundă, aceștia ajungând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]