500 matches
-
sechestrată într-un corpus, a cărui unitate poate pune într-un fel probleme, dar care trebuie tocmai de aceea să rămînă obiectul meditației noastre asidue, dacă gîndirea nu vrea să le excludă pe toate celelalte (corpul, viața, inconștientul) din sfera inteligibilității și nu vrea să renunțe la căutarea unității și identității subiectului. VII.2. Subiectul și substanța eului la Descartes Istoria filosofiei a considerat, cel puțin pînă la Kant, că Descartes este inventatorul noțiunii de subiect și a tezei conform căreia
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
de exprimare și calitatea discursului, neexistând feedback-ul sonor de corecție sau fiind diminuat. Limbajul oral al deficientului de auz este, așadar, deficitar pe linia exprimării (nearmonioase), a intonației (stridentă sau monotonă), a ritmului, a calității articulării, fapt ce perturbă inteligibilitatea vorbirii. Având în vedere că hipoacuzicii au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul lor se dezvoltă mai rapid decât cel al surzilor, astfel că ei ajung să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții, să
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
detectarea elementului primordial al organizării ei. Postularea unei „limite ultime“, a acelui peiras pymaton, nu este rezultatul opțiunii arbitrare sau indiferente pentru o lume a finitului; dimpotrivă, aici este vorba de un spirit care trebuie să cucerească o garanție de inteligibilitate a existenței și, totodată, să consemneze locul de unde ontologia poate începe. Această funcție ontologic-orientativă a limitei (care deschide totodată către posibilitatea cunoașterii în genere) o vom înțelege mai bine dacă vom apela la un strat semantic al lui peiras, care
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fi optimă trebuie să îndeplinească următoarele condiții: 1. consistență de conținut a mesajului, dată de cantitatea de informație cuprinsă în mesaj și semnificativă pentru ambii interlocutori; 2. expresivitatea comunicării elaborată și asigurată prin intonație, calități de stil, pauze logice; 3. inteligibilitatea celor comunicate. În cadrul comunicării se pot distinge mai multe tipuri de comportament: i. Comportamente pozitive: * De solidaritate (încurajează, ajută, valorifică efortul altora); * De destindere (caută diminuarea tensiunii, se declară satisfăcut); * De acord (acceptă tacit, își dă acordul, manifestă înțelegere). ii
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
vârstă, experiență etc.) și chiar de momentul când a fost făcut raționamentul respectiv. Mai intervin două aspecte care umbresc valoarea demersului științific. Demersul acesta se bazează pe o ipoteza care nu a fost fundamentată. Este vorba de ipoteza sau principiul inteligibilității Universului. Acesta a fost inventat de fiziologii din Milet și a fost temelia cvasidogmatică a cercetării științifice a lumii. Această idee a fost promovată la rangul de dogmă absolută de marxism, dar rămâne numai o ipoteză. Al doilea aspect e
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
asemenea, sunt incluse în DVD, filmări și prezentări ale testele ELO și NEEL folosite în evaluarea auditiv-verbală a copiilor deficienți de auz. Domeniile de evaluare prezentate în teste sunt: capacitatea de procesare auditivă; modalitatea de comunicare; evaluarea funcțională a limbajului (inteligibilitate, transmiterea de informații, exprimarea oral verbală); limbajul oral (voce, ortofonie, vocabular, morfosintaxă, limbaj scris), procese și abilități cognitive(atenția, memoria, reprezentări spațiale). Testul TERMO este folosit pentru evaluarea modalității de receptare a mesajului oral (numai pe bază auzului rezidual folosind
Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
-
de-ajuns ca membrii unei confrerii să se numească astfel Între ei? ν Cuvântul În sine, singur, nu conține foarte mult sens. Atunci când se evocă, de pildă, o fraternitate de arme, al doilea termen este cel care determină sau Întărește inteligibilitatea primului, printr-un soi de efect recurent. Un gramatician ar spune aici că desinența primează asupra radicalului. În schimb, dincolo de utilizarea convenită a expresiilor, chiar și a celor devalorizate prin transformarea În sloganuri, cuvântul sugerează un fel de poruncă sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și ’80, au contribuit În mod fundamental la reînnoirea grilelor de lectură: mai Întâi, modelul „rasismului instituțional”, iar apoi cel al „rasismului simbolic”, care Își propune să definească specificitatea „noului rasism” (Miles, 1989, pp. 62-66; Pettigrew, 1989). Aceste modele de inteligibilitate combină o intenție științifică, În egală măsură descriptivă și explicativă, privitoare la obiectul „rasism”, cu un proiect de redefinire a antirasismului, subordonat obiectivului de ameliorare, prin eficientizare, a luptei Împotriva acestui flagel, considerată insuficient adaptată la noul său obiectiv. Cele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cale posibilă (Fredrickson, 1993, p. 53). Orice orientare „interrasistă” (Fredrickson, 2000, p. 152 și urm.), presupunând valori și norme universaliste, este atunci respinsă ca fiind o utopie abstractă. Rămâne de schițat o critică metodologică a „rasismului instituțional” În calitate de model de inteligibilitate susceptibil de a fi funcțional În cercetările din științele sociale. Să mergem direct la esențial: referința acestui concept este vagă și globalizantă. Ea cuprinde, Într-adevăr, toate excluderile, segregările sau discriminările, precum și toate dezavantajele care afectează minoritățile sau grupurile deviante
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care-i este consacrată, trebuie să constatăm că avem de-a face cu abordări extrem de diferite și cu conceptualizări adesea incompatibile. ν Pentru clarificarea problemei, trebuie făcut un ocol prin istorie și științele sociale, nu fără a problematiza modelele de inteligibilitate și datele pe care acestea le furnizează, prin raportare la o serie de exigențe ce țin de epistemologie, dar și de filosofia morală și de filosofia politică. Probleme de definire: tipuri de abordare și niveluri de analiză Ne mulțumim cel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a furnizat principiul determinismului biologico-rasial al aptitudinilor) și al ideii de progres, ierarhizarea „raselor” identificate, conform unui model rapid standardizat (de sus În jos: albii, galbenii, negrii) (Banton, 1987). Aceste analize istorice ne conduc la o reevaluare a modelului de inteligibilitate elaborat de Robert Pagès și Gérard Lemaine În anii ’60 (Pagès, 1963) și ’70, care plasează imaginarul mixofob În centrul rasismului. Ipoteza psihosociologică a lui Pagès-Lemaine sau ipoteza dorinței de homofiliație fizică și culturală (Lemaine și Matalon, 1985, pp. 46-47
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
viața noastră, aprofundăm autocunoașterea deoarece descoperim semnificații tot mai profunde ale vieții prin intermediul procesului de reflectare și exprimare orală a evenimentelor, experiențelor și sentimentelor trăite. Întotdeauna se întâmplă astfel și poate tocmai de aceea simțim nevoia de a conferi sens, inteligibilitate și coerență vieții noastre. A spune povestea vieții noastre este un lucru atât de firesc, încât nu suntem, în general, conștienți de importanța acestui fapt. Oferim în capitolele 2 și 3 sugestii precise și instrucțiuni privind procesul de pregătire și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
elementul inițial, prin descrierea referinței și a instanței sau a contextului de folosire. Fiind un component al discursului, parafraza se poate evalua îndeosebi sub două aspecte: din punctul de vedere al coerenței și din punctul de vedere al gradului de inteligibilitate. În ambele cazuri, a n a l i z a d i s c u r s u l u i nu trebuie să piardă din vedere corespondența semantică dintre parafrază și elementul parafrazat, astfel încît parafraza să nu reprezinte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
potopul, învierea lui Hristos, botezul creștin prezintă o analogie fundamentală de structură. Astfel, trecerea Mării Roșii prefigurează în aceeași măsură Învierea și Botezul, arătând puterea lui Dumnezeu, care îl eliberează pe poporul Său de robia puterilor răului. Tipologia exprimă astfel inteligibilitatea proprie istoriei.55 Hermeneutica biblică recunoaște existența a patru sensuri în interpretarea biblică. În perioada medievală ea era semnificată de faimoasa Quadriga, sensul cvuadruplu al Scripturii: literal, alegoric, moral/tropologic și anagogic 56. Dacă înșiși apostolii au avut nevoie de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
partidele politice. Aceste piste de investigație îl scutesc pe cercetător de efortul unei investigații asupra marilor diviziuni sociale și culturale care pot orienta viața politică a țărilor avute în vedere: schimbările care se petrec în acest sens se sustrag unei inteligibilități imediate, prudența părând să recomande amânarea verdictelor. Renuțând la această prudență, câțiva autori au îndrăznit totuși să analizeze viața politică a țărilor Europei Centrale și Orientale prin prisma clivajelor. Se pune astfel problema adaptării modelelor teoretice. Principiile de care se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a-și fi iubit poporul mai mult decât pe alogeni. În orizontul deformat, intră și ideea că Eminescu și concepția sa despre lume se reduc la pesimismul devastator, de sorginte schopenhaueriană. Totuși, după o lectură realmente interesantă, în ciuda greutăților de inteligibilitate a unui text plin de termeni filosofici fundamentali, se naște întrebarea aproape dureroasă, cum a fost posibil ca oameni deosebit de inteligenți, cum au fost cercetătorii lui Eminescu, să-i fi ignorat filosofia, să nu-i fi "văzut" sistemul filosofic. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și dinamica evolutivă a literaturii didactice devine astfel inteligibilă doar dacă este plasată în contextul istoric al emergenței și structurării câmpului literar românesc, el însuși făcut posibil de anumite circumstanțe socio-istorice particulare create de evoluția societății românești. Rezultă astfel că inteligibilitatea fenomenelor socio-istorice reclamă, cu imperiozitate, analiza lor sistemic-relațională, ținându-se cont de sistemul de interdependențe structurale în care acestea sunt prinse. O analiză relațională va putea pune în evidență natura reverberativă a prefacerilor structural-formale și de conținut-substantivale suferite de literatura
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
apare cunoașterea, căpătând astfel o cale bună de cercetare a înseși ființei cunoașterii și, până la urmă, a ființei lumii? Sau există alte idealuri structurante în filosofie, iar acesta este unul subordonat, relativ și neîmplinit în puterea sa de a împinge "inteligibilitatea" filosofică spre întocmirea unor gânduri despre ceea ce se află în lume, despre "lucrurile însele"? Ceea ce putem spune din capul locului este faptul că de la Aristotel încoace, idealul în cauză constituie dominanta filosofiei, "chestiunea" care a instituit reconstrucții filosofice semnificative: "sisteme
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
marcă este. Așa încât, cel puțin comunicarea "experiențelor" de acest tip este judicativă. Cunoașterea de sine și cunoașterea Celuilalt, a naturii, a lumii culturii și a lui Dumnezeu (sau, în cazul lui Dumnezeu, simpla gândire, fără cunoaștere, cum propune Kant) dobândesc inteligibilitate (înțelegere) în modul afirmat: pe temeiul enunțului S este P. E drept, întemeierea este mediată de cele două topos-uri constitutiv-regulative ale judicativului, analitica și dialectica, în cele mai multe dintre cazurile enumerate. Ajunși în acest loc, dominat de ideea concentrării judicativului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-ului uitarea ființei, cum ar spune Heidegger, poate fi o asemenea pierdere sunt jocuri ale ființei logos-ului, instabilă pentru cel condus de normele dictaturii judicativului, chiar dacă este convins că "lucrurile" cu care are de-a face nu dețin o inteligibilitate prin ele însele. Important este să sesizăm, acum, dacă umbrele acestea mai au a ne vorbi; oricum, reconfigurate continuu, ele se așează, totuși, în "forma" unor schițe ale logicii non-judicativului. Logica pune la lucru aspectul formal al logos-ului. Ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
numai a "formei" acestuia, a aspectului său formal. Îi lipsesc formalismului până la urmă, schemelor pure ale gândirii, logicii înseși recunoașterea de sine a gânditorului prin actul gândirii, cunoașterea imanenței Celuilalt în propria ființă a gânditorului, conștientizarea prezenței logos-ului ca inteligibilitate (lumină a recunoașterii de sine și a cunoașterii Celuilalt). Cum știm, toate aceste teme sunt active în fenomenologia husserliană și în cea merleau-pontiană; poate și în alte variante fenomenologice. Și nu oricum, ci într-un mod firesc, fiindcă tocmai într-
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în acest caz, vor fi prezentate informațiile referitoare la baza utilizată. CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAȚIILOR FINANCIARE 24. Caracteristicile calitative sunt atributele care determină utilitatea informației oferite de situațiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanță, credibilitatea și comparabilitatea. Inteligibilitatea 25. O calitate esențială a informațiilor furnizate de situațiile financiare este aceea că ele pot fi ușor înțelese de utilizatori. În acest scop, se presupune că utilizatorii dispun de cunoștințe suficiente privind desfășurarea afacerilor și a activităților economice, de noțiuni
ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125490_a_126819]
-
omului-microcosmos”. Departe de a fi, așa cum lasă să se Înțeleagă Jean-Claude Schmit, ipostaza de sine stătătoare, precis circumscrisă tematic, a unei triade care mai reunea „corpul ecleziologic” și „corpul politic”, ea trebuie, dimpotrivă, interpretată ca expresia unui efort unitar de inteligibilitate, aplicat unei părți a realității vizibile, nedisjunctă de celelalte. Pe de altă parte, faptul că, aidoma naturii, societatea era, și ea, atât În ansamblu, cât și În fiecare din componentele sale, Închipuită prin aceeași prismă corporală și organologică, confirmă, o dată
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
realizează la o intensitate ceva mai mare, deoarece în decodarea sonoră a fonemelor este necesară discriminarea sunetelor tranzitorii cu spectre de frecvențe și intensități cu viteză mare de variație, ce solicită senzorial un număr mare de fibre nervoase. (12, 225) Inteligibilitatea mesajului sonor verbal crește direct proporțional cu intensitatea sonoră a emisiei fonemice, fiind minimă la 50 % din cuvintele recunoscute. Utilizarea cuvintelor complexe în context propozițional permite subiectului recunoașterea cu o inteligibilitate superioară a acestora datorită redundanței sonore, pe când folosirea cuvintelor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
senzorial un număr mare de fibre nervoase. (12, 225) Inteligibilitatea mesajului sonor verbal crește direct proporțional cu intensitatea sonoră a emisiei fonemice, fiind minimă la 50 % din cuvintele recunoscute. Utilizarea cuvintelor complexe în context propozițional permite subiectului recunoașterea cu o inteligibilitate superioară a acestora datorită redundanței sonore, pe când folosirea cuvintelor mono, bisilabice izolate sau a logatonilor (consoană - vocală - consoană) crește gradul de dificultate a testului. Tehnic se procedează astfel: după o prealabilă calibrare a potențiometrului audiometrului vocal cu un ton de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]