842 matches
-
umplând pagini întregi dintr-un caiet în care schițam posibile drame și întâmplări ale unor personaje imaginate de mine, purtate în adâncul ființei mele. Îmi duceam viața în perimetrul unei căsnicii normale, netulburată de conflicte casnice sau de evenimente ivite intempestiv. Totul se desfășura cu regularitatea unui orologiu, într-o cadență de netulburat, totul era perfect în regularitatea unei vieți care curgea asemenea apei liniștite, domoale. Era prea bine, fără asperități și fără stridențe în felul cum decurgea viața noastră. Soțul
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13343_a_14668]
-
un dicționar): Ăă... bună ziua... Patapievici: Am parcurs într-un hebdomadar informația că vă aflați într-o situație aparte, deosebită, particulară, neobișnuită, singulară, neuzitată, insolită. Sexy Brăileanca: Inso... cum? Nu înțeleg, îmi cer scuze... Patapievici: M-ați aprecia ca fiind excesiv de intempestiv dacă v-aș chestiona într-o chestiune mai delicată, mai fragilă, mai gingașă, mai subtilă? Sexy Brăileanca (dezarmată, după ce s-a uitat din nou în dicționar): Îî? Patapievici: Exercită presiune asupra dumneavoastră necesitatea stringentă a unei traduceri simultane? Sexy Brăileanca
Sexy Brăileanca şi Patapievici, într-un show preţios by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19379_a_20704]
-
pentru a satisface nevoile familiei, de a fi și ei în trend cu ceilalți colegi sau prieteni de joacă. Mai ales pentru cel mare care era la final de gimnaziu și trecea în treapta superioara de studiu - liceul, această plecare intempestivă a tatălui a lăsat un gol imens, încărcat imediat de teamă, de nesiguranță și de derută. Desigur, că în timp lipsa părintelui din cadrul familiei a generat un fel de derapaj al celor mici, direct proporțional cu vârsta fiecăruia. Comportamentul lor
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
te ciupește. Înoată pe apele de istorie roșii, mândră, încrezătoare, cu coada în vânt, sfidând bâtlanii, codoșii, necălcându-și o virgulă din cuvânt. „Credință, frăție și ubicuitate!” strigă pe ape al său preferat motto, este o ascunsă ambiguitate, sau o intempestivă extragere loto? Magnifica lebădă neagră cu cioc de noroc și jurământul în plisc, înoată strângându-și amintirile-n coc, iar la gât își pune de pene colorată cravată. CRANIUL ISTORIEI Craniul înhumat de istorie, prin păduri mici, uitate, în miniatură
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
nevicios, Care-ți va stoarce în retine, Polen de mai, incestuos. Pot să-ți fiu strugure versat, Să storci din el un râu de vin. Să te îmbeți inopinat, În raiul coapselor, divin. Nu știe nimeni unde, când, Vom dispărea intempestiv. De-aceea vreau, în primul rând, Să ne iubim retroactiv. Referință Bibliografică: UZUFRUCT / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2072, Anul VI, 02 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
UZUFRUCT de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383840_a_385169]
-
în nimic, prea avid de libertatea de mișcare. La facultate am început cu volei și cu baschet, dar cum foamea din acei ani nu putea fi compensată cu ceva ciocolată primită la antrenamente, asta pe de o parte, și apariția intempestivă a muzei, chiar de la examenul de admitere, pe de altă parte, a pus capăt bunelor intenții. De tenis, la Timișoara, nu se prea făcea caz. Jucam deseori ping-pong cu muza, pe care am convins-o să abandoneze ideea cu handbalul
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
la mâna a treia, avea nevoie de ea pentru a se deplasa mai ușor, atunci când ”stăpânii” îi lăsau anumite comisioane de făcut. În mașină, verișoara care era despărțită de 14 ani, de când fiul ei avea câteva luni, a întrebat-o intempestiv: -Ești femeie cu multă școală, de ce ai suferit atât de mult lângă o brută? -E greu de răspuns, am vrut să plec de câteva ori, de fiecare dată m-a prins și m-a bătut. Odată am mers, fără știrea
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385343_a_386672]
-
Octavian Lohon, Dan-Ion Vlad, Claudiu Moldovan, Teodor Costin, Nicolae-Paul Mihail, Mihnea Gheorghiu și, mai ales, Geo Saizescu s-au grăbit să-l cheme la Domnul, alături de ei, pe Ilarie Hinoveanu. Ultimul mare pandur al Craiovei, Ilarie Hinoveanu, ne-a părăsit intempestiv, în aceste zile însorite de octombrie 2013, la nici patru săptămâni de la împlinirea vârstei de 79 de ani, pe care o ducea cu semeție, vigoare și seninătate leonină. Lucra cu fervoare la finalizarea unei noi cărți, după ce, anterior, imprimase, la
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
...Trecuseră intempestiv, pe nesimțite, aproape două ore de când, în adânc de seară, la Festivalul Internațional de Teatru ,,Atelier”, motivasem Premiul ,,Dan Turbatu” - pentru cel mai tânăr actor - și Premiul ,,Radu Comănici” - pentru cea mai bună actriță -, acordate de organizatori și sporite în
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
și cu alte argumente, tocmai pentru a nu stârni bănuieli, neliniști ochiului necruțător al cenzurii... - era unul torențial, ilaritatea fiind provocată instantaneu, ca și cum cineva ar fi pulverizat, pe nevăzute, vreun miraculos praf de gâdilat, fizic și metafizic, ori de râs intempestiv. Pentru că, nu-i așa?, Sigmund Freud vorbea despre umor ca despre o bizată mângâiere-automângâiere, Christopher Fry aprecia că ar fi ,,refuzul în fața deznădejdii”, iar alți specialiști consideră reacția de a izbucni în hohote ca unul dintre comportamentele misterioase ale ființei
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
pornit lin. Atunci am Înțeles: coboram. Cum apetitul meu pentru subterane, catacombe, peșteri și alte forme de underground este extrem de limitat, În sensul că lipsește cu desăvârșire, Într-o fracțiune de secundă mi-a trecut prin minte să-l pocnesc intempestiv pe taciturn și să fug. Făcusem ceva sport la viața mea, inclusiv judo de oarecare performanță, dar nu eram deloc convins că, Într-o eventuală confruntare bilaterală, dețineam șanse reale, mai ales dacă aveam ghinionul să ratez prima lovitură. Troppo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să-și schimbe privirea, mi se adresă alb, nepăsător: - Ce crezi despre ce-ai auzit până acum? Ceva credeam eu, nimic de zis, dar ezitam să mă pronunț. N-aș fi vrut pentru nimic În lume ca, din cine știe ce zbangheală intempestivă și ofuscată, Adam să se oprească. - Te rog să vorbești, insist să știu... M-am ridicat din fotoliu ca să mă dezmorțesc puțin și am făcut câțiva pași până la fereastra dincolo de care se Întindea parcul dens ce Împresura clădirea sanatoriului. Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pozitivă a tuturora, faptul că, În mod indubitabil, ele se constituiau În segmente, În desfășurări progresiste ale timpului istoric respectiv. Or, asta nu mai putea fi expresia Întâmplării, a hazardului. Dacă ar fi fost așa, acele Întreruperi, acele fracturi survenite intempestiv În derularea unor procese istorice ar fi trebuit să se semnaleze și În situațiile de sens contrar, negative, adică, defavorabile, regresive. Ceea ce nu se verifică. Doar când e vorba despre rău totul merge perfect. Bizar, enigmatic, de neînțeles, dar adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
așteptam - despre amicul Zoran vorbesc -, și doctorul Wagner. De fapt, el a condus dialogul, Zoran mai mult a dat din cap și a zâmbit În felul lui stereotip și enervant. - Domnule profesor, a Început Magistrul, ne surprindeți cu reacțiile acestea intempestive, nu păreați o persoană Înclinată spre cascadorii nocturne... - Dumneavoastră ce-ați fi făcut În locul meu? am ripostat cu o vehemență cam nepotrivită pentru situația În care mă aflam. De când am fost adus aici, Încerc să Înțeleg ceva, dar nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mutat o căsuță pionul din a7 la a6, probabil cu gândul de a-mi ataca ulterior nebunul din c4. Am zâmbit machiavelic În sinea mea și, după ce am mimat preț de un minut că reflectez la mutarea următoare, am capturat intempestiv cu calul pionul de la e5, deschizându-i astfel negrului diagonala la capătul căreia se afla dama de alb. Am impresia că Howard a avut atunci un moment de ceea ce se cheamă orbire șahistă - se Întâmplă ca jucători de elită, mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
muniții, ceva? Poate e nevoie, am Încercat să glumesc. - Pistolul și cele două Încărcătoare sunt suficiente, a replicat sec doamna psiholog și a Închis. Mi-ar fi plăcut să pot evita, cum mi-am propus, emiterea oricăror supoziții privind motivul intempestivei convocări, dar nu mă pot lăuda că mi-ar fi și ieșit cine știe ce. Era greu În condițiile date să mă gândesc la altceva, deși am avut toată bunăvoința. Succesul a ocolit și tentativa mea de a ghici intențiile Evei, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și i-am Întins-o. ...Știu, obișnuința Începe la a doua crimă; era a doua ieșire În decor a profesorului Adam și, În mod normal, n-ar mai fi trebuit să mă surprindă, se mai Întâmplase atunci când, În mijlocul monologului, deraiase intempestiv de la firul povestirii, o luase aiurea pe arătură, Încurcând borcanele, după care glisase la fel de neașteptat Într-un expozeu schizofrenic despre comunism, fără nici o legătură cu nimic anterior sau cu ceva privitor la aventura lui pe coclaurile Centrului. De data asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să mă descurc și singură, ce crezi?! I-am spus ce cred: că e mare păcat că nu ne putem convinge ferm dacă repurtaserăm sau nu succesul care ne umplea ființele. - Și de ce nu, mă rog? a replicat Eveline, excitată intempestiv; parcă se așteptase să spun ce spusesem, cu toate că se vedea de la o poștă că ar fi preferat din tot sufletul să nu audă așa ceva. De ce nu? a repetat. Cine mă oprește să fac un drum până la una dintre bănci, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
creștin. Evident, se ocolește esențialul: reducția atomistă a oricărui adevăr, demontarea forțelor care însuflețesc lumea, absența unei creări datate a universului, sfârșitul său anunțat, recumpunerile lui succesive într-un ciclu mecanicist orb și fără providență divină, tot atâtea teze anticreștine intempestive care pot servi în mod periculos la constituirea unei filosofii alternative la cea a vânzătorilor de iluzii catolice. E mult mai ușor să spui că Lucrețiu e nebun! -2- Persistența anatemelor. în ciuda - ori din cauza? - absenței de detalii biografice, exegeții n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
familia lui Pleșoiu să o prezinte la noua lui școală. -Ce părere aveți despre această grabă, nu vi se pare nimic în neregulă? Mihai încerca să găsească un fir ,de unde să înceapă ancheta. -Ba da, sincer mi s-a părut intempestivă toată această mutare. Dar fiind vorba de o instituție a statului nu am avut motive de îngrijorare. -Vi s-a mai întâmplat vreodată asemenea faptă? -Nu, sunt profesoară de 32 de ani, o mutare așa de enigmatică și de rapidă
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362891_a_364220]
-
masa de lucru a senatorului și cu un picior pe un scaun, iar șeful său se lupta cu ea de mama focului, fără să se teamă că putea cineva să vină să dea peste ei. Când auziră ușa deschizându-se intempestiv, lucru care nici nu le trecea prin minte că s-ar fi putut întâmpla, știind că omul de ordine de la ușă nu va lăsa pe nimeni să-i deranjeze (însă acesta cunoscând-o pe Georgeta, nu i-a spus decât
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
-
filologie la Iași, cu vreo trei ani în urmă. Nu se știe a cui „flebețe” era, de a ajuns în București și mai ales la acest liceu. Poate conducerea liceului îi cunoștea trecutul și mai ales ascensiunea și prezența sa intempestivă în liceu. Din cauza aceasta ceilalți colegi o evitau în general, se fereau chiar să facă afirmații de față cu ea împotriva guvernanților, sau a politicienilor în general. Totuși, se purtau politicos, dar distant, fără amiciții deosebite, cu toate că ea era o
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
neapărat, dar totul este posibil. Cum și-a manifestat iubirea în bar, s-ar putea s-o facă și-n casă dacă o invit, mai ales când vom fi singuri - singurei. Georgetei i se simțea supărarea în glas, datorită modului intempestiv cum au evoluat lucrurile între Sebastian și Minodora. Nu-și înțelegea nemulțumirea, fiind căsătorită, pe când ei doi nu aveau nicio obligație. Spera că prietenia dintre ei doi să se limiteze doar la una între doi colegi de cancelarie și atât
GRIJILE GEORGETEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368458_a_369787]
-
atribuindu-li-se selectiv calități și defecte, fără supradozări intenționate. Așa după cum unii nu pot fi perfect-buni, alții nu pot fi perfect-răi, energiile yin și yang trebuie să conserve și să perpetueze echilibrul mental și spiritual, recreând armonia după acțiunea intempestivei dizarmonii. Povestea în sine tulbură și atrage prin multitudinea detaliilor, veridicitatea trăirilor eroinei fiind de necontestat, alternând de la disperare către extaz, așa după cum viața (în sine) poartă sufletul din adâncimile întristării către înălțimile fericirii. Un destin sinuos, meandric, ce poartă
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 27 FEBRUARIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367666_a_368995]
-
mele nu pot exprima îndeajuns sentimentele de care erau animați americanii de rând, nimic artificial și contrafăcut, silnicia nu se întrevedea din nicio înfățișare, nici nu era o zi așteptată cu nerăbdare ca să-ți mai tragă sufletul, nu era pregătită intempestiv pentru pavoazări și potemkiniade care să acopere neajunsurile și să bage „gunoiul sub preș” de ochii lumii. Asta nu înseamnă că nu se poate constata exercițiul repetării alaiului ce se anunță, o anume rutină dictată de proximitatea neprevăzutului sau întâmplării
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]