848 matches
-
morală sau un detaliu de comportament: „Avea pantofii lustruiți, cravata asortată la culoarea costumului și se purta ca un laș”. Atenție însă, putem amesteca registrele enumerării, cu condiția ca acest melanj să fie consecvent, să se repete (semn indubitabil al intenționalității): „Era un tânăr înalt și molatic, filiform și plin de candoare” etc. Prin urmare, nici o abatere de la normă nu este greșită în sine. Contează tipul de subiect (liric, dramatic, informativ), stilul autorului (ironic, de exemplu), premisa de la care pleacă (dorința
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vrea. „Căutările”, ca și „găsirile” ulterioare sunt determinate de performativitatea programelor (a motoarelor de căutare, de pildă), ce sunt programate să caute ceva într-un anumit fel, printr-un sistem de filtraj sau prin determinări previzibile. Crearea de legături reflectă intenționalități nemărturisite depozitate în semantica surselor, în structurile profunde ale cunoștințelor expuse. Oportunitățile raportării la informații reformează aparatul nostru de sesizare sau raportare la timp și la lumea în care trăim. Trecutul poate fi „înviat” prin rabateri sofisticate, iar viitorul poate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
relație specială - cea dintre redactor și căutător -, care este altceva decât relația televizuală producător-spectator. Redactorii au responsabilitatea selectării, validării, organizării și prezentării informațiilor pentru un public anume. Căutătorii sunt acele persoane care vizează o anumită informație, mânați de o anumită intenționalitate. Ei devin mult mai interesați și implicați în conturarea și gestionarea cunoașterii. Noile tehnologii redefinesc comunitatea profesorilor prin ratașarea lor la o serie de instrumente care le facilitează schimbul de opinii și expertiză. Ceea ce trebuie remarcat este faptul ca la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
carte (dinamica grupurilor!), dar nu lăsăm educaților șansa de a se grupa ei înșiși, de a stabili relații afinitare cu colegii sau profesorii doriți de ei. Aportul educogen al „confreriilor” elevilor (discutabile, de multe ori, din punct de vedere al intenționalității valorice) este totalmente neglijat, cu toate tribulațiile noastre pe seama importanței educației informaleă Ce se întâmplă acum? Elevii dezvoltă parteneriate de învățare și cu alții, din alte cercuri decât propria școală sau universul proxim, pe bază de predilecții personale față de anumite
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ideea artei pure, care dă și perspectiva de apreciere. Respingând tendința premeditată și diferențele dintre genuri, autorul va judeca tragediile sofocleene în funcție de relația binara idei filosofice și religioase - patetism dramatic, criteriu modernist discriminator, pe care il aplică mecanic literaturii antice. Intenționalitatea de orice natură, crede el, împinge Antigona, Ajax, Filoctet și Oedip la Colona în abisurile nonartei. Titlul de capodoperă se cuvine doar tragediilor Oedip rege, Electra și Trachinienele, în care facultățile creatoare sunt utilizate de un artist neîntinat de imixtiunea
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
contextuale de evaluare Tipuri de violență Psihologică, verbală, fizică, socială, economică, sexuală Categorii ale negativității și grade de intensitate Tipul și gravitatea consecințelor asupra victimelor (omucidere, rănire etc.) Nivel de vizibilitate (fățișă, mascată) Nivel de realitate (fizică, simbolică) Nivel de intenționalitate (premeditată, întâmplătoare, accidentală) Nivel ludic (umor, ironie, amuzament, detașare) Scene de groază și oroare (tragedii) Potențialul impactului negativ al scenelor și actelor Personaje prezentate atractiv, ca autor sau victimă Utilizarea de arme (albe sau de foc) Scenarizare „realistă” a violenței
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
înnoire a semnificațiilor ca răspuns la „stimulentul obiectiv care este realitatea socială”. Din punctul de vedere al elaborării stilistice, sunt distinse, de la simplu la complex, procedeul comic (schemă lipsită de sugestie tematică), motivul comicului (care conține indicații despre tematica și intenționalitatea operei), modalitatea comică (grotescă, absurdă, ironică, umoristică etc., ținând de viziunea autorului și având efect selectiv și modificator asupra procedeelor și motivelor alese). În Romantismul (1970), C. afirmă că întrucât estetica romantică favoriza arta „formelor deschise” împotriva delimitării stricte a
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
percepută nici o excitație sau stimulul respectiv rămâne fără răspuns. PRAXIE (< fr. praxie, cf. gr. praxis - acțiune) - În concepția lui J. Piaget (apud Larousse, 2006), sistem de mișcări coordonate în funcție de un rezultat sau de o intenție. Două caracteristici specifice definesc praxiile: intenționalitatea actului și organizarea mișcărilor într-un tot. Coordonările implicate în praxie pot fi interne sau externe. În primul caz, mai multe mișcări sunt organizate într-un act total prin adăugarea de unități și diferențiere progresivă. În al doilea caz, mai
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
corp, atunci când el reușește să stăpânească, să înțeleagă și să armonizeze structurile perceptiv-motrice. La baza realizării motrice stau praxiile. J. Piaget (1965) definește praxiile „nu ca mișcări oarecare, ci ca sisteme de mișcări coordonate în funcție de un rezultat și de o intenționalitate”. Același autor distinge două mari perioade în dezvoltarea copilului: înainte și după constituirea funcției simbolice, aceasta survenind după vârsta de 18 luni. Praxiile constructive se situează după constituirea funcției simbolice care rezultă dintr-o diferențiere între semnificante și semnificate. H.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
O altă limită de nivel ontologic a fost stabilită din punct de vedere artistic între noțiunea de “urât” și cea de “comic”. În aparență separate ca și simbolism și categorie semantică, cele două aspecte se pot întrepătrunde în creații prin intenționalitatea autentică a autorului, independent de natura artei sale. Acesta poate fuziona cele două elemente prin marcarea operei sale cu semnalmente ce conduc criticul creației sale de la oripilante dar, simultan, provocatoare cadre vizuale, olfactive, auditive, tactile și chinestezice ce sugerează urâtul
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
le poate, în definitiv, redefini și stăpâni. Simbolizând dimensiunea umană a foamei, Flămânzilă își are geneza, aparent,în om, înfățișând caracterul vremelnic și dependent de lumesc al ființei. Conexiunea cu umanul este sugerată și de afirmațiile personajului central, dirijat de intenționalitatea narativă, care îl numește „namilă de om”, facilitând continuitatea comică a contextului, pornită din necesitatea convertirii grotescului în text cu aspect caricatural și alimentarea concepției lectorului cu pasaje pline de haz.Este mascată tragedia degenerării umanului în himeric prin intermediul modalității
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
ajung asemeni unor arme, la fel și cuvintele care le însoțesc. De aceea, caut mai degrabă locul de unde ar putea fi privite altfel. Bunăoară, asemeni unor experiențe ce aduc în față tocmai limitele înțelegerii noastre. Sau care fac vizibilă o intenționalitate aparte, precum cea narativă și cea literară, cea metafizică sau cea religioasă. Ele surprind uneori cu libertatea lor neașteptată, cu posibilitatea transgresării oricărei motivații concrete, omenești. Având în atenție astfel de chestiuni, am considerat că este bine să le ilustrez
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
cu privire la rostul existenței noastre. Or, acestea sunt străine sensului în cu totul alt mod decât cel propriu unor dezastre și întâmplări nefericite. Nu apar astfel în chip elementar, frust, în ordinea nemijlocită a vieții. Căci se constituie sub o altă intenționalitate, secundă sau elevată, eventual liber de orice intenționalitate. Ne atrag uneori către cele inactuale, în sensul nietzscheean al cuvântului. Nu înseamnă că nu cunosc forme vulgare sau decăzute, o anume violență uneori. Doar că privesc lumea sensului în alt mod
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
sensului în cu totul alt mod decât cel propriu unor dezastre și întâmplări nefericite. Nu apar astfel în chip elementar, frust, în ordinea nemijlocită a vieții. Căci se constituie sub o altă intenționalitate, secundă sau elevată, eventual liber de orice intenționalitate. Ne atrag uneori către cele inactuale, în sensul nietzscheean al cuvântului. Nu înseamnă că nu cunosc forme vulgare sau decăzute, o anume violență uneori. Doar că privesc lumea sensului în alt mod decât cel obișnuit. Iar relevanța lor în viața
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
acele preocupări omenești prin care sensul se acordă sau se retrage. Mă gândesc, deopotrivă, la ceea ce se poate descoperi în actul de contemplație (aș îndrăzni să spun „contemplație pură“) sau la acele experiențe ce lasă a se întrevedea ceva străin intenționalității omenești. Mai târziu, când Heidegger regândește ceea ce numim lume și locuire, pare sensibil mai ales față de a doua semnificație a cuvântului. Aici, însă, ea rămâne doar bănuită. Probabil că acest „mai târziu“ este la lucru chiar și aici, în aceste
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
incomprehensibil, sau, cu o expresie mai potrivită, dincolo de cele comprehensibile și incomprehensibile. Așa cum vedem, unele antinomii se ivesc imediat ce logica obișnuită e lăsată cu bună știință în urmă. Faptul se petrece mai ales atunci când se asumă limitele gândirii și ale intenționalității omenești. Sau când devine posibilă acea experiență prin care se arată omului ceea ce-l transcende, inepuizabil ca atare și incomprehensibil în sine. Vor fi atunci resemnificate, pe cât posibil, opozițiile inflexibile de felul temporal- nontemporal, condiționat-liber, ca și altele asemănătoare. Cum
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
52, 83, 114 ininteligibil 71, 95, 132, 159 (n. 156) (vezi și „limite ale înțe legerii“) in re 62 intenție ~ și gândire antinomică 159, 161, 163 ~ și transgresare a sensului 24, 78, 83, 103, 107, 108, 111, 131, 132, 136-143 intenționalitate moduri distincte de ~ 10, 11, 14, 59, 83, 122, 130 (n. 133), 154 transgresarea ~ 112, 163 (vezi și „gratuitate a unor nonsensuri“) intermundiu 61 interpretare 25, 28, 31, 49, 72, 148-150 ~ absurdă 26 (n. 15), 64, 119, 140, 156 (n.
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
155 ~ sau absurd 9, 31, 35, 43, 46, 61, 69, 74, 88, 129, 145, 164, 190, 191 (vezi și „absurd“) ~ ca átopon 145, 177 (n. 188) străin ~ sferei sensului 7, 11, 18, 21-22, 99, 120, 127- 128, 146 (n. 145) ~ intenționalității omenești 127-131 (vezi și „intenționa litate“) ~ logicii 82, 89 lume ~ă 69, 97 om ~ 22 (n. 11), 37, 47, 88, 90-92, 96-97, 134, 138, 146 (n. 145), 196 (vezi și „alteritate“) T tautologie 100 tetralemă 34-35 tháuma (uimire) 64 thaumasíon
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ajung asemeni unor arme, la fel și cuvintele care le însoțesc. De aceea, caut mai degrabă locul de unde ar putea fi privite altfel. Bunăoară, asemeni unor experiențe ce aduc în față tocmai limitele înțelegerii noastre. Sau care fac vizibilă o intenționalitate aparte, precum cea narativă și cea literară, cea metafizică sau cea religioasă. Ele surprind uneori cu libertatea lor neașteptată, cu posibilitatea transgresării oricărei motivații concrete, omenești. Având în atenție astfel de chestiuni, am considerat că este bine să le ilustrez
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
cu privire la rostul existenței noastre. Or, acestea sunt străine sensului în cu totul alt mod decât cel propriu unor dezastre și întâmplări nefericite. Nu apar astfel în chip elementar, frust, în ordinea nemijlocită a vieții. Căci se constituie sub o altă intenționalitate, secundă sau elevată, eventual liber de orice intenționalitate. Ne atrag uneori către cele inactuale, în sensul nietzscheean al cuvântului. Nu înseamnă că nu cunosc forme vulgare sau decăzute, o anume violență uneori. Doar că privesc lumea sensului în alt mod
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
sensului în cu totul alt mod decât cel propriu unor dezastre și întâmplări nefericite. Nu apar astfel în chip elementar, frust, în ordinea nemijlocită a vieții. Căci se constituie sub o altă intenționalitate, secundă sau elevată, eventual liber de orice intenționalitate. Ne atrag uneori către cele inactuale, în sensul nietzscheean al cuvântului. Nu înseamnă că nu cunosc forme vulgare sau decăzute, o anume violență uneori. Doar că privesc lumea sensului în alt mod decât cel obișnuit. Iar relevanța lor în viața
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
acele preocupări omenești prin care sensul se acordă sau se retrage. Mă gândesc, deopotrivă, la ceea ce se poate descoperi în actul de contemplație (aș îndrăzni să spun „contemplație pură“) sau la acele experiențe ce lasă a se întrevedea ceva străin intenționalității omenești. Mai târziu, când Heidegger regândește ceea ce numim lume și locuire, pare sensibil mai ales față de a doua semnificație a cuvântului. Aici, însă, ea rămâne doar bănuită. Probabil că acest „mai târziu“ este la lucru chiar și aici, în aceste
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
incomprehensibil, sau, cu o expresie mai potrivită, dincolo de cele comprehensibile și incomprehensibile. Așa cum vedem, unele antinomii se ivesc imediat ce logica obișnuită e lăsată cu bună știință în urmă. Faptul se petrece mai ales atunci când se asumă limitele gândirii și ale intenționalității omenești. Sau când devine posibilă acea experiență prin care se arată omului ceea cel transcende, inepuizabil ca atare și incomprehensibil în sine. Vor fi atunci resemnificate, pe cât posibil, opozițiile inflexibile de felul temporal- nontemporal, condiționat-liber, ca și altele asemănătoare. Cum
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
52, 83, 114 ininteligibil 71, 95, 132, 159 (n. 156) (vezi și „limite ale înțe legerii“) in re 62 intenție ~ și gândire antinomică 159, 161, 163 ~ și transgresare a sensului 24, 78, 83, 103, 107, 108, 111, 131, 132, 136-143 intenționalitate moduri distincte de ~ 10, 11, 14, 59, 83, 122, 130 (n. 133), 154 transgresarea ~ 112, 163 (vezi și „gratuitate a unor nonsensuri“) intermundiu 61 interpretare 25, 28, 31, 49, 72, 148-150 ~ absurdă 26 (n. 15), 64, 119, 140, 156 (n.
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
155 ~ sau absurd 9, 31, 35, 43, 46, 61, 69, 74, 88, 129, 145, 164, 190, 191 (vezi și „absurd“) ~ ca átopon 145, 177 (n. 188) străin ~ sferei sensului 7, 11, 18, 21-22, 99, 120, 127- 128, 146 (n. 145) ~ intenționalității omenești 127-131 (vezi și „intenționa litate“) ~ logicii 82, 89 lume ~ă 69, 97 om ~ 22 (n. 11), 37, 47, 88, 90-92, 96-97, 134, 138, 146 (n. 145), 196 (vezi și „alteritate“) T tautologie 100 tetralemă 34-35 tháuma (uimire) 64 thaumasíon
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]