255 matches
-
care se arăta că : Locuitorii comunei Hudeștii-Mari, luând cunoștință de cuprinsul unor broșuri ce le-au fost răspândite de învățătorul Ion Alexandrescu, s-au hotărât a se întruni cu toții din satele comunei Hudești, în ziua de 31 decembrie 1906, cu intențiunea să se devasteze casa proprietarului Ion Franc pentru că a ocupat teritoriul acelei comune și exploatează pământul, iar primăvara următoare să meargă cu plugurile și să are pământurile proprietății d-lui Franc precum și acel ce-l are în arendă Informat de către
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Lascarov câte 200 lei; Bahmetiev, Ulanius și mai mulți alții câte 100 lei, toți ceilalți ofițeri, gheliruri. Iată probabil ceea ce îi reține atât de tare în Moldova și în Țara Românească. Execut întocmai, domnule, ordinele generalului Sebastiani și îndeplinesc toate intențiunile Majestății Sale Imperiale, trăind bine cu ei toți, dar, ca om cinstit, nu pot ascunde E. V. că-i privesc pe toți ca niște infami jacași...” Adjutantul Mériage scria din București lui Champagny, la 18 februarie 1808: „... S-a pus
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
se bucură de toate foloasele suveranității fără a avea sarcinile ei. Aceasta o spun necontenit boierilor, pentru a le da o securitate de care au trebuință spre a dezvolta germenul îmbunătățirilor introduse în Principate. Aceștia îmi răspund că judecă bine intențiunile Cabinetului de la Petersburg, dar că atragerea care împinge Rusia spre miazăzi este atât de puternică, că părerile de rău la care înșiși fuseseră martori, de câte ori oștirea rusească a trebuit să părăsească această țară, au fost atât de pronunțate încât sunt
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
în vârstă ne revine datoria de a vă sta în ajutor cu prudența inerentă anilor pe care îi purtăm. Această datorie mi-o îndeplinesc eu astăzi, rugându-te să mă numeri printre oamenii și colaboratorii d-tale. [...] Ești acuzat de intențiunea de a destrăma un mare partid și de a lipsi, astfel, statul de unul din cele mai încercate instrumente de conducere. Neîntemeiată acuzațiune. Fenomen general și istoric, partidele apar cu necesitate oriunde o samă de oameni împărtășesc aceleași convingeri în fața
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
jurnalistul pledează pentru dialogul polemic onest: "Cea mai slabă dintre apucăturile sofistice e înjurătura. Când argumentele adversarului sunt prea tari încât nu poți întâmpina nimic la ele, lași obiectul în discuție cu totul de o parte și, atribuindu-i adversarului intențiuni și vederi cu totul străine obiectului, îl numești când trădător, când calomniator, cu un cuvânt tot ce-ți vine la îndemână (...). Dreptul de-a înjura nu poate rezulta decât din dovada că adversarul e un mișel în ceea ce privește caracterul lui. Căci
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
că nimic nu fusese dovedit contra lui Costinescu. Zilnic aceasta e atmosfera în Cameră. Violențelor din Cameră răspund violențele extraparlamentare. În seara de 10 martie, Alexandru Balș - prieten intim al lui Nicu Filipescu - trece pe la cofetăria Capșa și comunică acestuia intențiunea de a pălmui pe Nicolae Xenopolu la el acasă. Nicolae Xenopolu era redactor la ziarul guvernamental Voința națională și în acest ziar atacase pe Balș. Filipescu se asociază cu Balș, amândoi intră în casa lui Xenopolu, Balș îl pălmuiește; Xenopolu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
să amintească că Tratatul de la San-Stefano este o convențiune preliminară, neavând forță obligatoare decât între cele două puteri contractante și prin care Rusia a voit să înștiințeze mai dinainte pe guvernul turc de ce are să ceară mai târziu Europei. Cu această intențiune Rusia a venit la Congres după o luptă lungă și victorioasă. Nobilul lord a adăugat că nu privește retrocesiunea Basarabiei ca necesară. Comitele Șuvaloff cugetă că lordul Beaconsfield n-ar putea să nu recunoască că, pe câtă vreme o națiune și-a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
salvare” și „ocrotire” a creștinilor din Imperiul Otoman, legitimându-se astfel cotropirea teritoriilor din Asia Mică și Peninsula Balcanică, întemeierea noului „Țarigrad” la Constantinopol, controlul asupra navigației pe Marea Neagră și Strâmtori. „Împărăteasa Caterina a II-a, vrând să-și documenteze intențiunile sale asupra creștinilor din Răsărit și dorind să arate că războiul pornit de turci asupra sa îi dă prilejul a lupta pentru eliberarea coreligionarilor săi, punând astfel în deplină aplicare politica inaugurată de Petru cel Mare, - scria A. D. Xenopol într-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
20 ianuarie 1919: „în timpul staționărei în localitate a diferitelor trupe și servicii auxiliare, ca și în timpul întoarcerei pe front, a adus comunei Huși și locuitorilor săi însemnate pagube și făcut numeroase vexațiuni, dintre care multe cu bună știință și cu intențiune răutăcioasă, fără a fi contrânși la aceasta de nevoile războiului și ale conducerii lui”. Străzile cu trotuare și poduri erau într-o stare de degradare. La începutul secolului al XX-lea (1906), după cum remarca presa hușeană, șoseaua Huși-Fălciu nu era
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dimineața următoare la orele 8. Avea însemnele oficiale, dar nici un ordin scris. Am însoțit-o la Kommandantură, unde ne-a introdus într-un birou și a dispărut ca să anunțe pe șeful lui. Șezând acolo nedumerită, îmi dedei seama de infamia intențiunilor lor, voind să implice numele Brătianu într-o afacere suspectă, și adresându-mă funcționarului, care nu înțelese nimic, îi spusei că ne ducem acasă și așteptăm un ordin în scris. Luai repede pe Pia și plecarăm nebăgate în seamă, pe când
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
însă că în curând nu va mai rămâne nimeni neștiutor de ea, cu luarea școlilor de statul ungar. Tisza l-a combătut strașnic, nu voia nici măcar această ipocrită concesie; lupta a fost aprigă și votul s-a amânat. Dar dezvelirea intențiunilor acestea întărea și mai mult convingerea românilor că trebuiau să se prepare la luptă dârză, pe viață sau pe moarte. Scrisorile din Moldova se succedau, dar acum dânșii erau și mai izolați ca noi, din cauza cenzurii marghilomanești. Îi știam, cel
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
prea inconstituțional exprimate și impuse. 17 ianuarie 1934 1 martie [1934]. Îndată ce Dinu a fost proclamat șeful Partidului Liberal, s a dus la Sinaia să se prezinte regelui. Acesta „a fait bonne mine à mauvais jeu“, ba se ținu de intențiunile exprimate lui Titulescu că-l va îmbuna printr-o decorație. Se împliniră pre viziunile ministrului de externe, Dinu, drept mulțumire, zise regelui: „Dați-o mai bine altuia, Sire, eu nu port, nici nu țin la de corații“. Iar regele: „O
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lui Tătărescu că vrea să schimbe guvernul, să modifice Con stituția ca să-și mărească prerogativele, și intră în tratative cu Argetoianu și Averescu. Se vede însă că moralul țării și al Partidului Liberal trebuia să dejoace și de astă dată intențiunile suveranului. Arciszewski, ministrul Poloniei, are obiceiul să vorbească fără socoteală după masă. Într-o astfel de expansiune, spuse lui Palairet, ministrul Angliei, că regele face un pact cu Germania analog cu cel polono-german. Englezul, probabil după ordinul guvernului său sau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Și cu ce consecințe! Nu ne putem închipui decât ipoteza că generalul Antonescu, întrebat de la Horia Sima de cei răspunzători de persoana regelui ce să facă, a permis călătoria la București după îndemnul Legației germane. Dându-și însă seama de intențiunile legionarilor, s-a răzgândit și a intervenit la Câmpina, din fericire încă la timp. Ca urmare, George Brătianu și Maniu fiind la Dinu, a sosit Tudor Costinescu din partea regelui ca să-i întrebe de trebuie să primească să fie arbitru între
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aici au fost glosate elementele lexicale arhaice sau regionale, care sunt numerotate. Notele autorului din text poartă mențiunea: (n.a.). Greșelile de tipar (numeroase!) au fost corectate în mod tacit. I.D. PAGINI RĂZLEȚE (1901) AMINTIRI DIN TIMPURILE "UNIREI" I Nu am intențiunea să fac o descriere istorică amănunțită a tuturor împrejurărilor prin care a trecut țara cu ocaziunea luptelor pentru Unire. Mi-ar trebui volume pentru aceasta și îmi lipsește în mare parte și materialul trebuitor. Vroiesc numai să reculeg amintirile mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
încunjurat pe bravul moș, i-am făcut ovațiuni și l-am ridicat în triumf; iar pe polcovnic 64 l-am făcut să înțăleagă că n-a avut decât ce-a meritat, pentru că nu trebuia să se bage înlăuntrul goanei cu intențiunea de a șterge vânatul de la nasul altora. Nu pot trece cu vederea un incident curios ce s-a întâmplat și lui Rosetti, la una din goanele noastre din județul Vaslui. În momentul pornirei haitașilor se aude o împușcătură, pe urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
durere, se urzea o mișcare condusă de simțiminte cu totul contrare. Un tânăr, Neculai Rosetti Roznovanu, moștenitor al unei averi imense, împins de o clică de oameni care căutau a-l exploata s-a pus în capul mișcărei separatiste, cu intențiunea probabil, deși nemărturisită, de a deveni Domn al Moldovei. Un fel de plebiscit s-a organizat în saloanele sale unde se subscria pentru dezlipirea țărilor surori; se făceau dese întruniri publice la primărie, unde corifeii separatiști, între care se distingeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
De aceea, s-a văzut la început mai multe schimbări de ministerii, mai multe disoluțiuni de camere, care păreau a perpetua starea de nestabilitate ce tulburase trecutul nostru. De aceea Principele Neculai Șutzu, om luminat și cu cele mai bune intențiuni pentru țară, a scris în memoriile sale din 1867-1871 că ceea ce se imputa lui Cuza, adică nestabilitatea în guvern, nesiguranța de a doua zi, continuă și sub noua domnie a Principelui Carol. Dacă însă ar fi trăit el zece ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
între speranțe și decepțiune, așa că uitând hotărârea luată, cădeam fără voie în păcatul bețivului care nu-și poate stăpâni patima, și începeam din nou să înnegresc hârtie. Un lucru însă pot mărturisi în cuget curat. N-am scris niciodată cu intențiunea de a-mi face nume, de a câștiga laudele publicului sau alte favoruri. Am scris pentru mine, pentru propria mea mulțămire, pentru că în această muncă singuratică și neinteresantă uitam neajunsurile vieței și îmi găseam liniștea cătră care năzuie sufletul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
6 ani. La recurs redus la 3 ani. A executat 3 ani. Eliberat în 1955, fără domiciliu obligatoriu. A doua oară arestat la 27 octommbrie 1958 și judecat la Oradea de Tribunalul Militar Timișoara. Vina: ajutor de infractor (a dat intențiuni unui preot condamnat în lipsă și fugar). A fost condamnat la 12 ani. A executat 6 ani. A fost eliberat la 30 iulie 1964. În cele două arestări a executat 9 ani închisoare. 10. Pr. Dominic Neculăeș, de la Fărăoani. 11
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ocaziunea de a citi lucruri, pe care mă știam în măsură de a le controla și verifica prin mine însumi am dat peste exagerări și confuziuni, peste diformațiuni voite, căutate, combinate, peste lucruri care m-au făcut să descopăr fie intențiuni neașteptate, fie simpla dorință naivă și vană de a produce anumite efecte fie alte asemenea lucruri ciudate, unele mai mult, altele mai puțin blamabile. Căci dacă sunt spirite care diformează realitatea fără să vreie, fără să știe, ca unele oglinzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lucru? mi s-ar putea replica. Firește; așa de puțin; sau, dacă nu par paradoxal, așa de mult. Căci în viața socială, în relațiile dintre oameni, problema adevărului e o problemă de morală. Adevărul e sinceritatea. Câteva cuvinte încă despre intențiunile mele și despre diversele preocupări mărunte pe care aceste intențiuni le-au provocat și întreținut de îndată ce am pornit lucrul meu. De la început am hotărât să evit de a da acestor însemnări caracterul unor confesiuni sau memorii. Cu atât mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sau, dacă nu par paradoxal, așa de mult. Căci în viața socială, în relațiile dintre oameni, problema adevărului e o problemă de morală. Adevărul e sinceritatea. Câteva cuvinte încă despre intențiunile mele și despre diversele preocupări mărunte pe care aceste intențiuni le-au provocat și întreținut de îndată ce am pornit lucrul meu. De la început am hotărât să evit de a da acestor însemnări caracterul unor confesiuni sau memorii. Cu atât mai puțin pe acel de jurnal, care de altfel ar fi reclamat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cele mai de seamă acte ale mele. În felul acesta am înțeles că singura formă care putea conveni în totul narațiunilor și evocărilor mele era numai cea subiectivă; pentru că chiar dacă, din cauza ei, unii dintre cititori îmi vor atribui mai târziu intențiuni și preocupări pe care nu le-am avut, în schimb, lăsându-mă, în raport cu lucrurile, oamenii și evenimentele, exact în poziția în care m-am aflat altădată, ea mă va feri de multe erori de perspectivă, ceea ce înseamnă un mare câștig
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a asculta. Cu modulația lor tristă, cele trei note răsună din nou, în umbră. "Era ca un fel de chemare... Ca o chemare care părea a spune: Adu-ți aminte! adu-ți aminte! într-atât era plină de insistență, de intențiune, de penetrațiune în a spori tulburarea pe care mi-o strecura în suflet." N-am rămas totuși prea mult acolo. Eram nerăbdător să mă văd în singurătatea străzilor pustii, să mă pierd în umbra fumurie a lucrurilor, să-mi scald
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]